Studii de traductologie românească I. Discurs traductiv, discurs metatraductiv.

Nadia  Obrocea; Georgiana I. BADEA (LUNGU-BADEA)

Studii de traductologie românească. I. Discurs traductiv, discurs metatraductiv ilustrează clasica dihotomie stabilită între traductologia „pură” și traductologia aplicată. Structura volumului confirmă interesul autorilor români pentru direcțiile de cercetare amintite, dar și persistența examinării lingvistice. În prima parte, sunt regrupate studii despre discursul metatraductiv și studii de istorie a traducerii. Partea a doua a volumului cuprinde investigațiii descriptive (produs, proces, funcție).Varietatea contribuțiilor exemplifică plurifațetismul traductologiei. Ileana OANCEA, Nadia OBROCEA, „Mizeria și splendoarea traducerii”. Modelul Coșeriu / 11 Cristina VARGA, Este actual Eugeniu Coșeriu în teoria traducerii? / 37 Muguraș CONSTANTINESCU, Reflecția traductologică mavrodiniană: între practico-teoria traducerii și poetica / poietica traducerii / 52 Simona CONSTANTINOVICI, Irina Mavrodin. În căutarea traducerii perfecte / 67 Valy CEIA, G. I. Tohăneanu, stanțe traductive / 88 Larisa SCHIPPEL, Traducerea „imperială” și traducerea „națională”.Metadiscursuri și procese reale de traducere din secolul al XIX-lea / 100 Hélène LENZ, Despre o traducere în franceză a Jurnalului de Călătorie în China al lui Nicolae Milescu (Spătarul) /115 Anda RĂDULESCU, Dezvoltări ale conceptului de culturem în lucrările traductologice românești / 135 Diana MOȚOC, Conceptul de culturem în traductologia românească și spaniolă. Similitudini și discrepanțe / 152 Dana CRĂCIUN, Incursiuni în Palimpstina. Traducerea șliteraturii postcoloniale în context românesc / 170 Richard SÂRBU, Selectivitatea sintagmatică și constrângerile lexicale în traducerea reprezentativă / 192 Ludmila ZBANȚ, Abordarea linvistico-pragmatică a traducerilor prozei pentru copii scrise de Spiridon Vangheli / 216 Georgiana LUNGU-BADEA, Note cu privire la traducerea numelor proprii literare / 251 Luminița VLEJA, Traducerea de poezie în contextul cercetărilor traductologice / 267 Christina Andreea MIȚARIU, Abordarea poemelor trubadurești – între rescriere și traducere / 285

Colec ia Metabole 1 Coordonator colec ie: Georgiana Lungu-Badea Tehnoredactare: FlorТnăFсra CopОrt : Dana Marineasa ©ă2017 EНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ăpОntruăprОгОntaăОНТ ТО EНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst str. Paris nr. 1 3000003,ăTТmТ oara E-mail: editura@e-uvt.ro Tel./fax: +40 256 592 681 DescriereaăCIPăaăBiblioteciiăNa ionaleăaăRomâniei Studiiădeătraductologieăromâneasc . - TТmТşoaraă:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОă Vest, 2017 2 vol. ISBN 978-973-125-465-4 Vol. 1 : Discurs traductiv, discurs metatraductiv / coord.: Georgiana Lungu-Badea, Nadia Obrocea. - 2017. - Con ТnОăbТblТograПТО.ă- ISBN 978973-125-525-5 I. Lungu-Badea, Georgiana (coord.) II. Obrocea, Nadia (coord.) 81 2 Georgiana Lungu-Badea Nadia Obrocea (coordonatori) STUDII DE TRADUCTOLOGIE ROMÂNEASC I. DISCURS TRADUCTIV, DISCURS METATRADUCTIV In honorem professoris Ileana Oancea EdituraăUniversit iiădeăVest TТmТ oara,ă2017 3 4 CUPRINS Prefa /7 Ileana OANCEA, Nadia OBROCEA „Mizeriaă iăsplendoareaătraducerii”.ăModelulăCo eriu / 11 Cristina VARGA EsteăactualăEugeniuăCo eriuăînăteoriaătraducerii? / 37 Mugura ăCONSTANTINESCU Reflec iaătraductologic ămavrodinian :ăîntreăpractico-teoria traduceriiă iăpoeticaă/ăpoieticaătraducerii / 52 Simona CONSTANTINOVICI IrinaăMavrodin.ăÎnăc utareaătraduceriiăperfecte / 67 Valy CEIA G.ăI.ăToh neanu,ăstan eătraductive / 88 Larisa SCHIPPEL Traducereaă„imperial ”ă iătraducereaă„na ional ”.ă Metadiscursuriă iăproceseărealeădeătraducere din secolul al XIX-lea / 100 HцlчnО LENZ Despreăoătraducereăînăfrancez ăaăJurnalului de Călătorie în China alăluiăNicolaeăMilescuă(Sp tarul) / 115 AnНaăR DULESCU Dezvolt riăaleăconceptuluiădeăculturem înălucr rileătraductologiceă române ti / 135 DТanaăMO OC Conceptul de culturem înătraductologiaăromâneasc ă iăspaniol .ă Similitudiniă iădiscrepan e / 152 5 DanaăCR CIUN IncursiuniăînăPalimpstina.ăTraducereaăliteraturiiăpostcolonialeăînă contextăromânesc / 170 RТМСarНăSÂRBU Selectivitateaăsintagmatic ă iăconstrângerileălexicaleăînătraducereaă reprezentativ / 192 LuНmТlaăГBAN Abordarea linvistico-pragmatic ăaătraducerilorăprozeiăpentruă copii scrise de Spiridon Vangheli / 216 Georgiana LUNGU-BADEA Note cu privire la traducerea numelor proprii literare / 251 LumТnТ aăVLEJA Traducereaădeăpoezieăînăcontextulăcercet rilorătraductologice / 267 CСrТstТnaăAnНrООaăMI ARIU Abordareaăpoemelorătrubadure tiă– întreărescriereă iătraducere / 285 6 PREFA Volumulă НОă Пa ,ă Discurs traductiv, discurs metatraductiv. StuНТТă НОă trКНuctoХogТОă romсnОКsc ,ă rОunО tОă stuНТТă Тă МОrМОt rТă МarО,ă prТnă ОбamТnarОaă rОПlОМ ТОТă asupraă НТsМursuluТă mОtatraНuМtТvă Тă prТnă analizele traductologice propriu-zise, contribuie la identificarea tОnНТn ОlorăaМtualОăНТnătraНuМtologТaăromсnОasМ . BТНТmОnsТonalТtatОaă МonМОptuluТă НОă „traНuМtologТО‖ă aă Пostă rОsТm Тt ,ăНТntruăьnМОput,ăНОăBrТanăHarrТs,ăМvasТunanТmărОМunosМut,ăьnă cercetarea traductologТМ ă ТntОrna Тonal ,ă НrОptă МrОatorulă МonМОptuluТ1. Înă1973ă(nuă„ьn‖,ăНară„ Тăьn‖ă1974,ă1977,ăМсnНăьlărОТa),ăьnăartТМolulă„Laă traductologie, la traduction naturelle, la traduction automatique et la sцmantТquО‖2,ă HarrТsă utТlТгОaг ă pОntruă prТmaă Нat ă aМОstă tОrmОnă Т,ă ьnă МonsОМТn ,ă Тă sОă atrТbuТОă „patОrnТtatОa‖3 luТ.ă TotoНat ,ă МОrМОt torulă sublТnТaг ă Тă ТntОgrОaг ă НТmОnsТunОaă НОnotatТv ă ьnă aМtulă НОă НОПТnТrО4, ТănuăНОăGОorgОsăMounТn,ăМumăsОămaТăvОСТМulОaг .ăPatОrnТtatОaătОrmОnuluТă ОstОă Тmportant ă nuă atсtă pОntruă progrОsulă ТНОТlor,ă Мсtă pОntruă aă sОă ОvТtaă falsificarea datelor istorice. 2 ÎnăCahier de linguistique,ăn°ă2,ă1973:ă133-146. 3 Al ТăМОrМОt torТăsuntăНОăaМorНăМaăaМОstămОrТtăs ăПТОăьmp r ТtăНОăBrТanăHarrТsă cu Jean-RОnцăLaНmТral,ăМarОăьlăПolosО tОăМvasТsТmultan. 4 PОă МarОă oă МТt mă ьnă orТgТnal:ă „Nousă proposonsă НonМă ună nцologisme pour combler la lacune. Nous conserverons traductionă poură lțopérationă queă pratique le traducteur, mais adopterons traductologie pour toute référenceăàăl’analyseălinguistiqueăduăphénomène. Dans le langage courant, on emploie traduction dans tous les contextes. En effet, toutes les distinctions МonМОptuОllОsă nцМОssaТrОsă рă МОttОă НТsМussТonă nОă sontă pasă ОnМorОă цtablТОs:ă la dichotomie traduction/traductologie laisse toujours ambigu le mot traduction. Si la traduction est, comme le souligne Ljudskanov, une opцratТon,ăМОătОrmОăsТgnТПТОăцgalОmОntălОărцsultatăНОăМОttОăopцratТon.ăParlonsă НonМă НОă laă traНuМtТonă toută Мourt,ă М‘Оst-р-НТrОă НОă l‘opцratТonă traНuТsantО,ă Нuă texte traduit, qui en est le produit, et de la traductologie, qui constitue lțanalyseă deă laă traduction,ă deă lțopérationă traduisante – analyse lТnguТstТquОă Оt,ă цvОntuОllОmОnt,ă psвМСolТnguТstТquО.ă EnsuТtО,ă puТsquОă l'important dans cette terminologie n'est pas la nomenclature mais la МomprцСОnsТonăНОsăМonМОptsăquТăsțвărattaМСОnt,ănousănousăattaquОronsăрătТtrОă НОă«traНuМtologuО»ăauăМonМОptăНОătraНuМtТon‖ă(Harris 1976, 135, subl. n. – G. L. B.). 1 7 aМtă laă МarОă nОă rОПОrТmă ьnă МontТnuarО.ă AstПОl,ă ьnă vrОmОă МОă traducerea НОsОmnОaг ă opОra Тaă praМtТМat ă НОă traНuМ toră Тă rОгultatulă ОТ,ă traductologia – scrie Harris – trОbuТОăaНoptat ăpОntruăaăНОsОmnaăorТМОă rОПОrТrОă laă analТгaă lТngvТstТМ ă Тă psТСolТngvТstТМ ă aă ПОnomОnuluТă traНuМtТvă (1973,ă 135).ă CОrМОt torulă МonМСТНОă ПТrОsМ:ă ьn terminologia НomОnТuluТăОstОăТmportant ăьn ОlОgОrОaăМonМОptОlor,ănuănomОnМlatura.ă DОПТnТ ТaăТlustrОaг ăМuăМlarТtatОăМООaăМОăОstОă ТăМОăОraătraНuМtologТaă(v.ă Тă DОlТslОă Тă LaПonНă [2000]ă 2010,ă BallarН,ă 2007),ă prОМumă Тă МООaă МОă ОstОătraНuМОrОa.ă Т,ăНaМ ăamărevenit asupra acestui aspect, este pentru М ,ăpОăНО-oăpartО,ăpОrsТst ăьnМ ,ăНup ămaТăbТnОăНОă40ăanТ,ănОНumОrТrТă Тă МonПuгТТ,ă Т,ă pОă НОă alt ă partО,ă pОntruă М ă traНuМtologТaă nuă sОă (maТ)ă lТmТtОaг ă Нoară laă analТгaă lТngvТstТМ ă Т,ă ОvОntual,ă psТСolТngvТstТМ ă aă traНuМОrТТ,ăa aăМumăoăНОmonstrОaг ,ăprТntrОăaltОlО,ă ТăstuНТТlОărОunТtОăьnă acest volum. MultТНТmОnsТonalТtatОaăМonМОptuluТăНОă„traНuМtologТО‖ăaăП Мută s ăvarТОгОăopТnТТlОătОorОtТМТОnТlor.ăCuătoatОăaМОstОa,ăОбТst ăМomponОntОă ПunНamОntalОăМarОăsОărОg sОsМăьnăНТПОrТtОăМonМОp ТТă ТăaborН rТ5.ăDО Т,ă НТnăanТТăț70ă Тăpсn ăьnăprОгОnt,ăarТaătraНuМtologТОТăs-a extins (v. Wilss6 1977, 1999; Ladmiral7 1979; Holmes8 1988; Newmark9 1988; Ballard10 2006ă .a.),ă spОМТalТгarОaă МuvТntОloră traducere Тă traductologie ТăaăНОrТvatОlor lor nu s-a contaminat, nici nu s-a suprapus. Chiar ТălaăoăprТvТrОăsupОrПТМТal ă(Оngl.ătranslation studies, translatology, fr. traductologie, germ. оЛОrsОtгungsаТssОnscСКПt,ă TrКnsХКtТonsаТssОnschaft, it. traduttologia etc.),ăsОăpoatОăМonstataăМ ,ăatunМТăМсnНănuăОstОă МalМСТat,ă ьmprumutat,ă tОrmОnulă НОă traductologie prОгТnt ă varТa ТunТă НОnomТnatТvОăПТrО tТăьnăНТПОrТtОălТmbТ.ă DoarăpОntruăaăsublТnТaăparalОlТsmulă ТăsТmultanОТtatОaăПorm rТТ,ă aă utТlТг rТТă unorătОrmОnТ,ă aă НОПТnТ ТОТătОrmТnologТМО,ăstabТlТt ăНe Brian HarrТsăьnăraportăМuătraducerea ТăprТnăraportarОălaăaМОastaă(1976, 135), ьТă aН ug mă ТnПorma Тaă НОă natur ă ТstorТМ ă Тă normatТv ,ă НТnă Grand Asupra acestui aspect ne-amă oprТtă ьnă „Despre traductologie (obiect de studiu, statut, obiective, teoriТăalОătraНuМОrТТ)‖,ăStuНТТășТăcОrcОt rТăХТngvТstТcО, LII, nr. 1-2, 2001: 45-61. 6 оЛОrsОtгungsаТssОnscСКПt.ă оЛОrsОtгungsаТssОnscСКПt.ă ProЛХОmОă unНă Methoden. Stuttgart: Klett, 1977. 7 TrКНuТrО:ătСцorчmОsăpourăХКătrКНuctТon. Paris: Payot, [1979] 2010. 8 Translated! Papers on Literary Translation and Translation Studies. Amsterdam: Rodopi, 1988. 9 Approches to Translation. Oxford: Pergamon Press, 1988. 10 Qu'est-ce que la traductologie.ăArras:ăUnТvОrsТtцăPrОssОsăН‘ArtoТs,ă2006. 5 8 dictionnaire terminologique11,ă propus ă НОă ună autoră ТnstТtu Тonală Тă colectiv: Conseil international de la languОă ПrКnхКТsО.ă Suntă rО ТnutОă urm toarОlОăТnПorma ТТ:ă1978ă– НataăНОăПormarО,ăНОăПaptăНОăьnrОgТstrarО;ă domeniul: lingvistic; fr. traductologie, engl. translatology;ă НОПТnТ Тa:ă лtuНОă tСцorТquОă НОă ХКă trКНuctТon.ă Înă not ,ă sОă ПaМОă urm toarОaă specificare: Courant dans un des domaines techniques ou scТОntТПТquОs.ă Motă crццă Кuă CКnКНК.ă Înă altОă luМr rТ,ă varТantaă ОnglОг ă translatology,ăНatсnНăНТnă1988,ăОstОăatrТbuТt ăluТăPОtОrăNОаmark,ăНО Тă ьnă aМОla Тă ană aparОă Тă stuНТulă ьnă ОnglОг ă ală luТă HarrТs,ă „WСată Iă rОallвă meant by Translatologв‖12.ăDОăaproapО,ăьnăМurсnН,ăУum tatОăНОăsОМol,ă tОrmОnulăПunМ ТonОaг ăьnăУargonulăНТsМТplТnОТ,ăОstОăПolosТt,ăprТnăurmarО,ă ьnăluМr rТăНОăНТvОrsОăgОnurТă ТăНТmОnsТunТ,ăНarănuăОstОăstanНarНТгatăьnă НТМ ТonarОă НОă tТpă tОгaur,ă ПТТnНă mОn Тonată Нoară ьnă МсtОvaă НТМ ТonarОă НОă specialitate. ContrТbu ТТlОăМarОăalМ tuТОsМăprОгОntulăvolumăТlustrОaг ăМlasТМaă НТСotomТОă stabТlТt ă НОă HolmОsă (1988)ă ьntrО:ă traНuМtologТaă „pur ‖ă Тă traНuМtologТaă aplТМat ,ă Нară Тă analТгaă traНuМОrТТă НТnă prТsmaă luТă HarrТsă (1973). Structura volumuluТăМonПТrm ,ăa aНar,ăТntОrОsulătraНuМtologТloră romсnТă pОntruă МОrМОtarОaă ПunНamОntal ă Тă aplТМat ,ă Нară Тă pОrsТstОn aă ОбamТn rТТălТngvТstТМО. Înă prТmaă partО,ă suntă rОgrupatОă stuНТТă НОsprОă НТsМursulă mОtatraНuМtТvă(IlОanaăOanМОaă ТăNaНТaăObroМОa,ăCrТstina Varga, Diana Mo oМ,ă AnНaă R НulОsМu)ă Тă НТsМursulă posttraНuМtТvă (Mugura ă Constantinescu, Simona Constantinovici, Valy Ceia), studii de istorie aătraНuМОrТТă(LarТsaăSМСТppОlă ТăHОlОnОăLОnг). PartОaă aă Нouaă aă volumuluТă ОstОă alМ tuТt ă НТnă ОбamТn rТă descriptТvОă(proНus,ăproМОs,ă ПunМ ТО),ă atсtă analТгОălТngvТstТМОă (RТМСarНă Sсrbu),ăМrТtТМ ăНОătraНuМОrОăМuăsauăП r ăТmpaМtăНТНaМtТМă(DanaăCr МТun,ă LuНmТlaă Гban ,ă GОorgТanaă Lungu-BaНОa,ă LumТnТ aă VlОУa,ă CСrТstТnaă MТ arТu). StuНТТăНОătrКНuctoХogТОăromсnОКsc .ăI.ăDТscurs traductiv, discurs metatraductiv rОu О tО,ă МrОНОm,ă s ă rОstТtuТОă plurТПa ОtТsmulă НТsМТplТnОТă numТt ă traНuМtologТО,ă МОrtТПТМ ă utТlТtatОaă МonМОptОloră Тă pОrtТnОn aă analizelor interdisciplinare aplicate la traducerea-proМОsă Тă traНuМОrТlОrezultat. Georgiana LUNGU-BADEA 11 Le grand dictionnaire terminologique (GDT). URI: http://www.granddictionnaire.com/ficheOqlf.aspx?Id_Fiche= 17062226#eng. 12 ÎnăTTR:ătrКНuctТon,ătОrmТnoХogТО,ărцНКctТon,ăvol.ă1,ăn°ă2,ă1988:ă91-96. 9 10 „MIZERIAă IăSPLENDOAREAă TRADUCERII‖. MODELULăCO ERIU Ileana OANCEA, Nadia OBROCEA UnТvОrsТtatОaăНОăVОstăНТnăTТmТ oara, RomсnТa Abstract:ă EugОnТuă Co ОrТu‘s linguistic theory is so complex and profoundly explanatory that it also reverberates in the field of translation studies. In his work on translation, the linguist from TübТngОnă prОsОntsă tСОă ПОaturОsă oПă aă ―rОalТst‖ă tСОorвă oПă translatТon,ă which could constitute the basis of a translation linguistics. In his vision, such a theory should identify universal principles in facts and notă ТmposОă aă moНОlă onă ПaМtsă (Co ОrТuă 1997-1998, 19). In a 1996 ТntОrvТОаă аТtСă NТМolaОă SaramanНu,ă EugОnТuă Co ОrТuă МonПОssОН:ă ―WСată Тs interesting is that I have only written two articles on translation. However, Colette Laplace, a lady from Paris, wrote a tСОsТsă aboută mОă anНă aboută translatТonă tСОorв‖ă (1996,ă 39).ă EugОnТuă Co ОrТu‘săaММountărОvОalsătСОăsolТНăПounНatТonsăanНătСОăopОnТngăoПă a linguistic doctrine and/or paradigm, that of integralism, where all pСОnomОnaă pОrtaТnТngă toă artТМulatОНă Сumană languagО‖,ă ТnМluНТngă translatТon,ă ―ПТnНă ОaМСă otСОr‖ă anНă ―mООt‖ă asă МonМОptsă rОlatТngă toă Тtsă study. Foră Co ОrТu,ă translatТonă Тsă ПunНamОntallвă aă problem of textual linguistics, because it is always the text that gets translated, since one Мannotă―movОăstraТgСtăПromăonОălanguagОătoătСОăotСОr,ăonătСОălОvОlăoПă tСОălanguagОsăТtsОlП‖,ăТ.О.ăПromătСОăsourМОălanguagОăgrammarăanНălОбТsă to the target language grammară anНă lОбТsă (2000,ă 242).ă Ină Co ОrТu‘să vТОа,ătСОătranslatorăПaМОsăaăproblОmă―tСatăМannotăbОăsolvОНăаТtСătoolsă such as grammar and lexis, the problem of establishing a correspondence between a source-language text and a target-language tОбt‖ă(242).ăAnother very important concept for the translation process Тsă tСată oПă ―lТnguТstТМă МontОnt‖,ă аТtСă Тtsă tСrООă laвОrs:ă НОsТgnatТon,ă sТgnТПТцs, and sense. We can conclude that, in a first instance, Co ОrТu‘să vТОаă onă translatТonă Тsă basОНă onă aă rОvОalТngă sОrТОsă oПă distinctions: the object and the instrument of translation, the content of 11 the language and the content of the text, the language and language use, the transposition and the version. The Romanian linguist has an original approach to the relationship between the theory of translation and contrastive grammar, an approach according to which, in order to be useful in translation, contrastive grammar has to be practised in translation, i.e., deduced ПromătranslatТonăanНăapplТОНătoătranslatТonălatОră(Co ОrТuă1990,ă36). In this sense, contrastive grammar should not be a grammar of the language but a grammar of language use, or of using language in discourse; moreover, it should not be done in two directions, only in one. TСОă МurrОntă papОră oППОrsă ană ovОrvТОаă oПă Co ОrТu‘să pОrspОМtТvОă onă translation and presents the way in which this has been received and used in translation research in Romania over the course of time, all the way to the present. Keywords:ăEugОnТuăCo ОrТu,ăМontrastТvОăgrammar,ătОбtualălТnguТstТМs,ă linguistics of translation, translation theory Înă LОcțТТă НОă ХТngvТstТc ă gОnОrКХ ,ă luМrarОă ap rut ă ьnă lТmbaă romсn ălaăCСТ Тn u,ălaăEНТturaăARC,ăМarОătrТmТtОălaăОНТ ТТămaТăvОМСТ,ă ьnМОpсnНăМuăprТmaăvОrsТunОăьnălТmbaăТtalТan ,ăьnă1973,ăpсn ălaăОНТ Тaăьnă spanТol НТnă 1999,ă sОă ТnsТnuОaг ă marТlОă lТnТТă alОă gсnНТrТТă lТngvТstТМТТă Мo ОrТОnО,ă ПormulatОă ОбplТМТtă maТă tсrгТuă subă ОgТНaă aă МООaă s-a numit integralismul lingvistic. TОorТaălТngvТstТМ ăaăluТăEugОnТuăCo ОrТu,ăatсtăНОăМomplОб ,ăНОă ampl ă Тă atсtă НОă proПunНă ОбplТМatТv 1,ă Мonturat ă astПОlă ьnă МсtОvaă НОМОnТТ,ă aă rОvОrbОrată ьnă moНă ПТrОsМă Тă ьnă НomОnТulătraНuМtologТОТ,ă a aă Мumă sОă МonturОaг ă ьntr-oă Пorm ă prТmar ă ьnă aМОast ă МartО,ă ună manuală ТntОrna Тonală НОă lТngvТstТМ ă gОnОral ă (pОntruă М ă aă Пostă traНusă ьnă numeroase limbi). CeОaă МОă ОstОă Мuă aНОv rată Тmportantă ОstОă Пaptulă М ă ОlОmОntОlОă ПunНamОntalОă alОă mОtalТmbaУuluТă Тă problОmatТМaă tОorОtТМ ă traНuМtologТМ ăaparăaТМТ,ămarОlОălТngvТstăПТТnНăМОlăМarОăaăpututăs ăaplТМОă proprТaă saă НoМtrТn ă (МП.ă BorМТl ă 2001)ă laă toatОă marТlОă problОmОă ale „Co ОrТuănonăaccettava passivamente nessuna parte del pensiero linguistico sОnгaă avОrloă rТmОНТtatoă aă ПonНo.ă [...]ă Co ОrТu,ă quanНoă parlava,ă sОmbravaă rТПarsТăaăМonvТnгТonТămaturatОăНaătОmpo,ăsТăpotrОbbОăanМСОărТtraНurrОăМosы:ăМСОă sembrava leggere nel grande libro que era nОllaăsuaătОsta‖ă(RОnгТă2015,ă60). 1 12 lТngvТstТМТТ,ăТnМlusТvăalОătraНuМtologТОТ,ăaМОstăПaptăНОrТvсnНăНТnăunТtatОaă МonМОp ТОТă salО,ă ьntr-un imens efort cognitiv, greu de comparat, ca amploarОă ТăproПunгТmО,ăМuăopОraăaltorălТngvТ tТ. ÎnăТntОrvТulăaМorНatăluТăNТМolaОăSaramanНu,ăьnă1996,ăEugОniu Co ОrТuăm rturТsОa: „DОăaltПОl,ăОstОăПoartОăТntОrОsantătoМmaТăaМОstăНomОnТu,ăalătraНuМОrТТ,ă М МТă Оuă amă sМrТsă numaТă Нou ă artТМolОă НОsprОă traНuМОrО.ă Totu Т,ă oă Нoamn ăНОălaăParТs,ăColОttОăLaplaМО,ăaăsМrТsăoătОг ăНОăНoМtoratăНОsprОă mТnОă ТăНОsprОătОorТaătraНuМОrТТ‖ă(1996,ă39).ă Aceste studii au constituit ceea ce putem numi modelul Мo ОrТană ьnă traНuМtologТО,ă asupraă М ruТaă nОă vomă rОПОrТă suММТntă ьnă МontТnuarО.ă Înă aМОstă sОns,ă l-a ajutat enorm interesul acordat dintru ьnМОputăproblОmОlorătОorОtТМОăalОălТngvТstТМТТ,ăstabТlТnНălТnТТăНТrectoare care nu s-au schimbat, ci au fost aprofundate de-a lungul timpului, cu МonvТngОrОaă М ă ьnă aМОstă plan,ă ПoartОăьnalt,ă potă ПТă ОluМТНatОă numОroasОă aspОМtОăalОăstruМtur rТТă ТăПunМ Тon rТТălТmbaУuluТăuman,ăМonstruТnНăună О aПoНaУăalăunТvОrsalТТlor,ăМarОă sОărОg sО tО,ăьnămoНăПТrОsМ,ă ТăьnăaМОstă domeniu particular. Ună rolă ОsОn Тală l-aă avută Пaptulă М ă Оlă aă МunosМută Тă aă vorbТtă ОПОМtТvăunănum rămarОăНОălТmbТ,ărОalТгсnНăoă„aМtТvТtatОătraНuМtologТМ ‖ă propriu-гТs ă ьnă vТa aă МurОnt .ă PutОmă spunОă astПОlă М ă Оlă aă practicat traНuМОrОa,ătrОМсnНăМuău urТn ăНОălaăoălТmb ălaăalta,ăьnăМursurТlОăsalО,ă Мaă ТăьnăsМrТОrТlОăsalО,ăaНТМ ăНОălaăТtalТan ,ăПranМОг ,ăgОrman ,ăspanТol ,ă laăromсn .ăPutОmăspunО,ăastПОl,ăМ ăОlăaăПostă„praМtТМТan‖ăalătraНuМОrТТ,ă ПТТnНă ТăМОlăМarОăaăsupravОgСОatăpublТМarОaăopОrОlorăsalОăьnăprТnМТpalОlОă lТmbТă romanТМОă (aă avută Нou ă НoМtoratОă ьnă ItalТa,ă aă Пostă proПОsoră laă MontОvТНОoă ТăТnvТtatăПrОМvОntăьnăSpanТa),ă Т,ăНОăasОmОnОa,ăьnăgОrman ă (aăПostăproПОsorăьnăGОrmanТa),ăНară Тăьnăbulgar ,ărus ,ăМroat ă – un caz unТМăНОăМonstruТrОăaăunuТăОНТПТМТuămultТlТngv,ăМuărОvОrbОra ТТămultТplО,ă МarО,ăНОsТgur,ăauăМonstТtuТtăsubstan aăunОТărОПlОМ ТТăМomplОбОăМОăsОăvaă rОg sТăьn ceea ce a numit integralismul lingvistic. MatТlНaă CaragТuă MarТo Оanuă sublТnТaг ă aМОstă plurТlТngvТsm impresionant: „Uruguaв-ul i-aă aН ugată aă patraă lТmb ă str Тn :ă spanТola,ă ьnă МarОă rОНaМtaăstuНТТă tТТn ТПТМОă – ьmprОun ăМuăgОrmanaă ТăПranМОгaă(pОntruă poОгТОăavОaălТmbaăromсn ,ăТarălaăproг ,ăТtalТana).ăCaăobТОМtăНОăstuНТuă sauăМaărОpОrОăНОăМompara ТО,ăМare l-auăМonНusălaăМonМОp Тaăsaăasupraă universaliilor lingvistice, i-au folosit toate celelalte limbi pe care leaă МОrМОtată Тă pОă МarОă lО-aă vorbТt:ă aproapОă toatОă lТmbТlОă romanТМОă Тă slavО,ă unОlОă lТmbТă gОrmanТМО,ă turМa,ă pОrsana,ă albanОгa.ă «Euă amă 13 ьnv ată lТmbТlОă str ТnОă Мaă s -Тă МТtОsМă pОă poО Т,ă pОă marТТă МrОatorТă НОă lТtОratur .ă Amă ьnv ată pОrsanaă Мaă s -lă potă МТtТă ьnă orТgТnală pОă Omară KСaввam,ăТarămagСТaraăpОntruăAНвă[...]ăa ăamТntТăМ ăamăpublТМatăьnă ItalТaătraНuМОrТăНТnăsuОНОг ,ăgОrman ,ărus ,ăpolonОг ,ălОton .ăAmăьnă manusМrТs,ătraНusОăьnălТmbaăromсn ,ăoăantologТОăНОăpoОгТОăМroat ă Тă altaăНОănuvОlОăbulgarО»‖ă(CaragТuăMarТo Оanuă2004,ă8).ă MoНОlulăCo ОrТuăьnătraНuМtologТОăОstОămaТăМomplОбăНОМсtăparОă laă prТmaă vОНОrО,ă ПТТnНă vorbaă nuă numaТă НОă МОlОă МсtОva articole ТmportantО,ă МarО,ă ьnă ПonН,ă ь Тă Обtragă sОvaă НТntr-un plurilingvism praМtТМatăatсtăoral,ăМсtă ТăьnăsМrТs,ăМuăaНОv ratăТmprОsТonantă ТăgrОuăНОă ОбplТМată ьnă aПaraă unОТă Нot rТă Мuă aНОv rată ОбМОp ТonalО.ă DОă altПОl,ă LorОnгoă RОnгТă МonsТНОr ă М ă EugОnТuă Co Оriu a fost un lingvist „МosmopolТt‖ă (2015,ă 60).ă Înă ItalТaă aă avută Мaă aМtТvТtatО,ă prТntrОă altОlО,ă УurnalТsmulă Тă traНuМОrОa.ă Înă lОg tur ă Мuă spa Тulă plurТlТngvТsmuluТă ьnă МarОăsОămТ МaălТngvТstulă– Co ОrТuăaăПostăunulăНТntrОăМОТămaТăТmportan Тă МunosМ torТă Тă vorbТtorТ,ă Тă МСТară traНuМ torТ2 –, Lorenzo Renzi sublТnТaг :ă „NОllțТntОrvТstaă aă KabatОkă Оă Murguìaă (1997,ă 5),ă Co ОrТuă НТМСТaraă ТmprОvОНТbТlmОntОăМСОălaăsuaălТnguaămatОrnaăчălțТtalТanoă(«МonsТНОroă Тnă partТМolarОă lțТtalТanoă МomОă laă mТaă lТnguaă matОrna»).ă All'espressione di meraviglia degli intervistatori, precisa che sue lТnguОă matОrnОă sonoă lțТtalТanoă «О»ă Тlă romОno,ă Оă poТă loă spagnolo,ă anche a seconda delle occasioni nel parlare e dei generi («TОбtsortОn»)ă nОlloă sМrТvОrО:ă sМrТvО,ă НТМОă poОsТaă lТrТМaă Тnă romОno,ă prosa (narrativa) in italiano, lavori scientifici in spagnolo, e secondariamente in francese. Si tratta, come si vede, di una specie di autobiografia linguistica en raccourci‖ă(62). EugОnТaă BoУogaă sublТnТaг ă altОă aspОМtОă НТnă pОrpsОМtТvaă traНuМОrТТălaăCo Оriu: „RТguarНoă allОă lТnguОМСОă avОvaă Тmparato,ă traНuМОă pОrlopТùă Тnă maniera anonima, dall'inglese, francese, spagnolo, russo, polacco, serbo-croato in lingua italianasoprattutto romanzi polizieschi (per un certo periodo fu costretto a tradurre un romanzo a settimana) ma anche traduzioni tecniche, compreso un libro di ricette per dolci OăМompara ТОăМuăUmbОrtoăEМo,ăpolТglotă ТăОl,ănОăНОmonstrОaг ăМсtăНОălarg ăaă ПostăaМОast ăМunoa tОrОăaălТmbТlorălaăEugОnТuăCo ОrТu.ăTТtlulăМ r ТТăluТăEМoăОstОă rОvОlatoră pОntruă prОoМup rТlОă salОă ьnă НomОnТulă traНuМtologТМă (A spune cam КcОХКșТăХucru.ăEбpОrТОnțОăНОătrКНucОrО, 2008). 2 14 commissionato dall'azienda poligrafica Federico Motta Editore e un opuscolo sulla lavorazione dei rifiuti domestici dall'olandese per una ditta di pulizie, dovendo trovare i rispetivi termini lessicali in lingua ТtalТana‖ă(2015,ă44). Cuă toatОă М ă traНuМОrОaă Тă problОmatТМaă aМОstОТaă nuă auă rОprОгОntată oă prОoМuparОă НomТnant ă pОntruă Co ОrТu,ă a aă Мumă amă prОМТгată НОУa,ă tОorТaă saă traНuМtologТМ ă ОstОă ПoartОă bТnОă artТМulat ,ă sistematizat ă pсn ă laă МОlă maТă mТМă Тă subtТlă nТvОlă ală НОtalТТloră prТvТnНă traНuМОrОaă ТăМuăunăaparatătОСnТМăМomplОб.ăMarОlОăbОnОПТМТuăalătОorТОТă traНuМОrТТă ОlaboratОă НОă Co ОrТuă ОstО,ă НТnă punМtulă nostruă НОă vОНОrО,ă aМОlaăМ ăОaăarОăПunНamОntОăПoartОăsolТНО,ăМonМОptualОă Т terminologice, savantulă romсnă rОla ТonсnНă МonМОptОlОă traНuМtologТОТă Мuă МОlОă alОă lТngvТstТМТТăsalО,ăьntr-un sistem coerent, numit integralism lingvistic.ăÎnă aМОstă sОns,ă ьntrОbarОaă МarОă sОă ТmpunОă ОstОă urm toarОa:ă CсțТă trКНuctoХogТă НОПТnОscă ьnă tОorТТХОă proprii concepte ca limba, textul, sОmnТПТcКțТК,ăsОnsuХ? RОН mămaТăУosăstuНТТlОăНОătraНuМtologТОăОlaboratОăНОăEugОnТuă Co ОrТu,ă prОМumă Тă varТantОlОă aМОstoraă ьnă prТnМТpalОlОă lТmbТă НОă МТrМula ТОă ТntОrna Тonal ,ă Мuă mОn ТonarОaă ПaptuluТă М ă Тă altОă opОrОă Мo ОrТОnОăМon ТnăaspОМtОărОvОlatoarОăprТvТnНătraНuМОrОa: „Dasă ProblОmă НОsă оbОrsОtгОnsă bОТă Juană LuТsă VТvОs‖.ă IntОrХТnguТstТcК.ă SprКcСvОrgХОТcСă unНă оЛОrsОtгung.ă FОstscСrТПtă гumă 60. GОburtstagă vonă MarТoă WanНrusгka.ă TübТngОn:ă M.ă NТОmОвОr,ă 1971: 571-582. „LoăОrrяnОoăвăloăaМОrtaНoăОnălaătОorìaăНОălaătraНuММТяn‖.ăIn:ăEl СomЛrОă вă suă ХОnguКУО:ă ОstuНТosă НОă tОorìКă вă mОtoНoХogìК. Madrid: GrОНos,ă 1977;ă Мuă oă varТant ă ьnă lТmbaă gОrman ă „FalsМСОă unНă rТМСtТgОă FragОstОllungОnăТnăНОrăоbОrsОtгungstСОorТО‖.ăIn:ăL.ăGrщСs,ăG.ăKorlцn,ă B. Malmberg (eds.). Theory and Practice of Translation. Berna: Frankfurt/Main – Las Vegas, 1978: 17-32. „KontrastТvОă LТnguТstТkă unНă оbОrsОtгungstСОorТО:ă ТСră VОrСтltnТsăгuОТnanНОr‖.ăIn:ăW.ăKüСlаОТn,ăG.ăTСomО,ăW.ăWТlssă(ОНs.).ă LТnguТstТФă unНă оЛОrsОtгungsаТssОnscСКПt.ă MünМСОn:ă Wilhelm Fink Verlag, 1981: 183-199;ăМuăurm toarОlОăvarТantОăьnăaltОălТmbТ:ă„SМТОnМОă НОă laă traНuМtТonă Оtă laă grammaТrОă МontrastТvО‖.ă Linguistica Antverpiensia, XXIV, 1990: 29-40;ă „RОla Тaă НТntrОă lТngvТstТМaă МontrastТv ă ТătraНuМОrО‖.ăTraНuМОrОăНО C.ăCuУb .ăAnКХОХОăștТТnțТПТcОăКХОă UnТvОrsТt țТТă „AХ.ă I.ă CuгК"ă НТnă IКșТ,ă SОcțТunОКă LТmЛТă șТă ХТtОrКturТă str ТnО, 1, 1998: 5-20. „Losă lìmТtОsă rОalОsă НОă laă traНuММТяn‖.ă In:ă J.ă FОrnпnНОгă BarrТОntosă Marìnă Тă CОlТaă WallСОaН.ă TОmКsă НОă LТngüìstТcКă ApХТcКНК, 15 Granada, 1995: 155-168;ăМuăurm toarОlОăvarТantО:ăAЛКstăТăХìmТtsăНОăХКă trКНuccТя. LlТхяă Тnaugurală НОlă Мursă aМaНчmТМă 1996-1997 de la FaМulНaНă НОă TraНuММТяă Тă IntОrprОtaМТя,ă UnТvОrsТНaНă PompОuă Fabra,ă BarМОlona,ă 1996;ă „PortцОă Оtă lТmТtОsă НОă laă traНuМtТon‖.ă Cahiers de Х'лcoХОă НОă TrКНuctТonă Оtă IntОrprцtКtТon, 19, 1997-1998: 19-34, GОnОva;ă „AlМanМОsă вă lìmТtОsă НОă laă traНuММТяn‖.ă Lexis, XXI, 2, 1997: 163-184, Lima. ObТОМtТvulăОбplТМТtăalăluТăCo ОrТuăьnăstuНТТlОăНОНТМatОătraНuМОrТТ a fost aМОlaăНОăaăprОгОntaă„ПunНamОntОlОă Т caracteristicile unei teorii «rОalТstО»ă aă traНuМОrТТă pОă МarОă s-ară putОaă ьntОmОТaă oă lТngvТstТМ ă aă traНuМОrТТ‖ă (Co ОrТuă 1997-1998,ă 19,ă traН.ă n.).ă Oă tОorТОă „rОalТst ‖ă aă traНuМОrТТă ОstО,ă НТnă punМtulă s uă НОă vОНОrО,ă „oă tОorТОă МarОă ТНОntТПТМ ă principiile universalОăьnăПaptОlОăьnsО Т,ă ТănuăunaăМarОăТmpunОăunămoНОlă ПaptОlor‖ă (19,ă traН.ă n.).ă TОorТaă saă ОstОă ПunНamОntat ă pОă postulatulă НОă sorgТntОăsoМratТМ :ă„AăspunОăluМrurТlОăa aăМumăsunt‖,ăprТnМТpТuăasumată НОă Co ОrТuă pОă parМursulă ьntrОguluТă s uă НОmОrsă tТТn ТПТМă ьnă domeniul lТngvТstТМТТ,ă МonsТНОrat,ă НТnă aМОast ă ra ТunО,ă „ПunМ ТonalТsmă realist‖ă (Polo, apud Co ОrТuă1995,ă12). Într-ună stuНТuă НОă ьnМОput,ă Co ОrТuă aborНОaг ă problОmaă traНuМОrТТălaăValОnМТОnăJuanăLuТsăVТvчs,ăМarОăaăavut,ăНТnăpunМtulăs uă de vedere, cele mai importantОăМontrТbu ТТălaăНomОnТulătraНuМtologТОТă ьnăОpoМaăRОna tОrТТ,ăal turТăНОăMartТnăLutСОră(Co ОrТuă1990,ă29).ăJuană LuТsă VТvчs,ă ьnă tratatulă s uă НОă traНuМОrО,ă luсnНă НrОptă МrТtОrТuă raportulă НТntrОătraНuМОrО,ălТmb ă ТăНОsМrТОrОaălТmbТТ, a identificat trei tipuri de traНuМОrО:ă 1.ă traНuМОrОaă ьnă МarОă trОbuТОă rОspОМtată moНulă ьnă МarОă sОă spunОăunăanumТtăluМru,ăaНТМ ă dictio,ăsauătraНuМОrОaălТtОral ,ăМatОgorТОă ьnă МarОă sОă ьnМaНrОaг ă „МontraМtОlО,ă aМtОlОă УurТНТМО,ă tratatОlОă ТntОrna ТonalО‖ă (29);ă 2.ă traНuМОrОaă baгat pe sensus,ă tТpă ьnă МarОă sОă ьnsМrТuătОбtОlОă(-surs )ăьnăМarОăМon ТnutulănuăОstОăНОpОnНОntăНОăПorm ,ă Мumă ară ПТă tОбtОlОă tТТn ТПТМОă (30);ă 3.ă traНuМОrОaă ьnă МarОă trОbuТОă s ă sОă rОspОМtОăatсtădictio,ăМсtă Тăsensus, aici fiind incluse textele literare, cele poeticОăьnămoНăspОМТală(30). Unaă НТntrОă МontrТbu ТТlОă luТă Co ОrТuă laă НОгvoltarОaă traНuМtologТОТă aă Пostă vТгТunОaă saă МruМТal ă prТvТnНă obТОМtulă traНuМОrТТ,ă МonМОp ТОă НОvОnТt ă loc comun ьnă traНuМtologТaă НОă ast гТ,ă prТmaă ьntrОbarОă pОă МarОă Т-a pus-o lingvistul fiind, ьnă moНă ПТrОsМ:ă Ce se traduce? CООaă МОă sОă traНuМОă ОstОă tОбtul,ă prОМТгОaг ă Co ОrТu,ă Тă nuă lТmbТlО,ă НОoarОМОă „nuă sОă poatОă trОМОă НТrОМtă НОă laă oă lТmb ă laă altaă ьnă planulă ьnsu Тă ală lТmbТlor,ă aНТМ ă НТrОМtă НТnă gramatТМaă Тă lОбТМulă lТmbТТsurs ă ьnă gramatТМaă Тă lОбТcul limbii- Тnt ‖ă (2000,ă 242).ă LТngvТstulă mОn ТonОaг ă ТăьnăМОăm sur ăsОătraНuМăМuvТntОlО:ă„SОătraНuМăМuvТntО,ăьnă moНă ОvТНОnt,ă Нară numaТă Мaă ОlОmОntОă ПunМ ТonalОă ьntr-un text sau ca 16 ОlОmОntОăМОăМontrТbuТОălaăartТМularОaăМon ТnutuluТăunuТătОбtăМarОătrОbuТОă traНus.ăNuăsОătraНuМăМuvТntОlОăМaăatarО,ăМТătОбtОăМonstruТtОăНТnăМuvТntО‖ă (242). TraНuМОrОaă НОvТnО,ă ьnă aМОstă ПОl,ă ьnă МonМОp Тaă Мo ОrТan ,ă oă problОm ăНОălТngvТstТМ ăaătОбtuluТ:ă „ProblОmaă traНuМОrТТ,ă a aă Мumă sОă НОНuМОă НТnă aМОstОă sumarОă obsОrva ТТ,ă ОstОă ьnă moНă ПunНamОntală oă problОm ă НОă lТngvТstТМ ă aă tОбtuluТ:ăМсnНătraНuМОmătrОbuТОăs ănОăьntrОb măМumă ТăМОăs-ar spune ьnăaМООa ТăsТtua ТОăьnăalt ălТmb ,ăsauăьnăalt ăМomunТtatОălТngvТstТМ ,ăМОă sОăМaraМtОrТгОaг ăprТnăătraНТ ТТăМulturalОăНТПОrТtОăНОăalОănoastrО‖ă(244). Înă МontТnuarОă vomă prОгОntaă pОă sМurtă marТlОă МonМОptОă lТngvТstТМОă МarОă sОă sТtuОaг ă laă baгaă tОorТОТă traНuМОrТТă НОгvoltatОă НОă EugОnТuăCo ОrТu:ălimbaj, ХТmЛ , text, sens ОtМ.,ăpОntruăoăьn ОlОgОrОămaТă rТguroas ăaăobТОМtuluТătraНuМОrТТ,ăaНТМ ăaătОбtuluТ,ă ТăaăloМuluТăaМОstuТaă ьnăМaНrulălТmbaУuluТăartТМulat. Limbajul uman articulat, concept sub care au fost reunite de М trОăCo ОrТuăМОlОămaТăТmportantОăno ТunТăalОălТngvТstТМТi, a fost definit НОă М trОă aМОsta,ă subă ТnПluОn aă luТă ArТstotОlă Тă aă luТă WТlСОlmă vonă Humboldt, din trei puncte de vedere: ca activitate (creatoare) sau ОnцrgОТК,ăproНusă(alăaМtТvТt ТТăМrОatoarО)ăsauăergon ТăМompОtОn ăsauă tОСnТМ ă (НýnКmТs). Aceste pОrspОМtТvОă auă Пostă МorОlatОă НОă М trОă lТngvТstulăromсnăМuăМОlОătrОТăplanurТăalОălТmbaУuluТ:ăunТvОrsal,ăТstorТМă Тă individual. LТmbaУulăОstОă„oăaМtТvТtatОăuman ăunТvОrsal ‖ă(Co ОrТuă1994,ă 30),ă НОoarОМОă to Тă oamОnТТă vorbОsМ,ă „to Тă tТuă s ă rОalТгОгОă aМОast ă aМtТvТtatО‖ă(30),ăьns ăaМОast ăaМtТvТtatОăuman ăunТvОrsal ă„sОărОalТгОaг ă ьntotНОaunaă ТăьnămoНănОМОsarăьnămoНăТnНТvТНual‖ă(30-31).ăIarăaМОast ă aМtТvТtatОă unТvОrsal ă МarОă sОă rОalТгОaг ă ьntotНОaunaă ТnНТvТНuală „sОă proНuМОă ьnă aМorНă Мuă anumТtОă normОă ТstorТМО,ă Мuă anumТtОă traНТ ТТă ТstorТМО,ă alОă unОТă МomunТt Тă ТstorТМО,ă aНТМ ă sОă rОalТгОaг ă ьntotНОaunaă ьntr-oălТmb ‖ă(31).ă Cele trei perspective de definire a limbajului: activitate, compОtОnț , produs suntă rОla ТonatО,ă ьnă prТm-planul doctrinei Мo ОrТОnОăsТtuсnНu-se definirea limbajului ca activitate creatoare. Cele trОТăНОПТnТ ТТ,ăМonsТНОratОăНou ăМсtОăНou ,ăsОăopun.ăÎntr-un anumit sens, limbajul este oă „aМtТvТtatОă МarОă mОrgОă НТnМoloНОă proprТaă saă potОn ,ă aНТМ ă НОp О tОă tОСnТМaă ьnv at ‖ă (Co ОrТuă 2000,ă 236),ă opunсnНu-se astПОlăМompОtОn ОТ.ăDarălТmbaУulăОstОă ТătОСnТМ ăsauăМompОtОn .ăÎntr-un altă sОns,ă lТmbaУulă ОstОă aМtТvТtatОă МrОatoarО,ă Нară Тă proНusulă aМtТvТt ТТă creatoare. 17 Limbajul, la nivel universal, considerat ca activitate este vorbТrОaă ьnă gОnОral,ă МonsТНОrată Мaă tОСnТМ ă trТmТtОă laă МompОtОn aă ОloМu Тonal ,ă aНТМ ă aă tТă s ă vorbО tТă ьnă gОnОral;ă МonsТНОrată Мaă proНusă ОstОă„vorbТtul,ătotalТtatОaăaăМООaăМОăs-a spus sau ceea ce se poate spune, МuăМonНТ Тaăs ăsОăМonsТНОrОăМaăluМruăП Мut‖ă(236).ă La nivel istoric, limbajul ca activitate ОstОă „lТmbaă МonМrОt ,ă a aă Мumă sОă manТПОst ă ьnă vorbТrО,ă Мaă НОtОrmТnarОă ТstorТМ ă aă aМОstОТa‖ă (236);ă „Мaă potОn ă ОstОă lТmbaă ьnă МalТtatОă НОă Мunoa tОrОă traНТ Тonal ă aă unОТăМomunТt Т‖,ă ТăanumОăМompОtОn aăТНТomatТМ ă(236);ă„МaăproНus,ă limba nu sОă prОгТnt ă nТМТoНat ă ьnă Пorm ă МonМrОt ,ă НОoarОМОă laă aМОstă nТvОlă totulă sОă proНuМО,ă sОă МrООaг ;ă proНusă poatОă ПТă numaТă lТmbaă abstraМt ,ă aНТМ ă lТmbaă НОНus ă НТnă vorbТrОă Тă obТОМtТvat ă ьntr-o gramatТМ ă ТăunăНТМ Тonar‖ă(236-237). La nivel individual, limbajul ca activitate este discursul, „aНТМ ă aМtulălТngvТstТМă sauăsОrТaă НОă aМtОălТngvТstТМОă МonОбО‖ă(236)ă alОă unuТă ТnНТvТНă ьntr-oă anumТt ă sТtua ТО;ă НТnă punМtulă НОă vОНОrОă ală МompОtОn ОТă ОstОă МompОtОn ă ОбprОsТv ,ă aНТМ ă aă tТă s ă vorbО tТă ьntr-o anumТt ă sТtua ТО,ă Мuă anumТ Тă ТntОrloМutorТ,ă НОsprОă anumТtОă luМrurТă (Co ОrТuă1994,ă33);ăТarăМaăproНusăОstОătext (vorbit sau scris). Una dintre ideile majore ale teoriei traducerii la Eugeniu Co ОrТuăОstОăaМООaăМ ătraНuМОrОaăОstОăunătТpăpartТМularăalăaМtТvТt ТТăНОăaă vorbТ:ă „aă vorbi prin intermediul unei limbi, cu un conțТnut deja dat [subl.ăn.]‖,ăьnăМarОă„unТt ТlОăaМtТvТt ТТăНОăaăvorbТăsuntăНТsМursurТlОăsauă tОбtОlО‖ă(1997-1988, 22, trad. n.). ÎnăМontТnuarОănОăvomărОПОrТălaăМon ТnutulălТngvТstТМă ТăМОlОătrОТă tipuri ale sale – partОă ПunНamОntal ă aă НoМtrТnОТă lТngvТstТМОă Мo ОrТОnО,ă Мuă МonsОМТn Оă ТmportantОă asupraă tОorТОТă traНuМОrТТă – tipuri care corespund celor trei planuri ale limbajului: desemnarea, ce corespunde nivelului universal al limbajului, semnificatul, МorОspunг torănТvОluluТăТstorТМăalăaМОstuТa,ă Тăsensul, aferent nivelului ТnНТvТНuală(Co ОrТuă1994,ă42-43): „DОsОmnarОaă ОstОă rОПОrТn aă laă rОalТtatО,ă aНТМ ă rОla Тaă НОtОrmТnat ă НТntrОăoăОбprОsТОălТngvТstТМ ă ТăoăstarОăНОăluМrurТărОal ,ăьntrОăsОmnulă lТngvТstТМă Тă luМrulă НОnotat; faptul de a se referi la ceva exterior sОmnuluТ,ă laă МОvaă ОбtralТngvТstТМă (obТОМtО,ă aМ ТunТ,ă st rТă НОă luМrurТ)ă sauă МСТară laă МОvaă lТngvТstТМ,ă v гută Мaă luМru,ă Мaă ПОnomОnă ală lumТТ.ă DОsОmnarОaă poatОă s ă МorОspunН ă unuТă sОmnТПТМată НОă lТmb ă (МarОă rОprОгТnt ă posТbТlТtatОaă sa),ă Нară poatО,ă НОă asОmОnОa,ă s ă nuă МorОspunН ăsОmnТПТМatuluТărОspОМtТvă Тăs ăПТОămОtaПorТМ .ăAtunМТăМсnНă vОНОmăunănОgruăpОăstraН ,ăputОmăspunОăьnăglum :ăPrТvОștО,ăЛХonНuХ!, ТarăьnăaМОstăМaгăblonНăОstОăНОsОmnarОaăunuТănОgru,ăНО ТăьnălТmb ănuă semnТПТМ ănОgru. 18 SОmnТПТМatulăОstОăМon ТnutulăunuТăsОmnăsauăalăunОТăОбprОsТТ,ăНatăьntroă anumТt ă lТmb ă Тă ОбМlusТvă prТnă ТntОrmОНТulă lТmbТТă ьnsО Т.ă Elă ОstОă posТbТlТtatОaăНОăНОsОmnarОăНОlТmТtat ăьntr-oălТmb ăНat ă ТăprТnăМarОăsОă rОalТгОaг ăНОsОmnarОaăМaăatarО.ăDОăОбОmplu,ăьnăМaгulăluТăblond, este vorbaă НОă Мon Тnutulă pОă МarО,ă МunosМсnНă lТmbaă romсn ,ă ьlă ьn ОlОgОmă МaăposТbТlТtatОăНОăНОsОmnarОăaăaМОstuТăsОmnТПТМantăьnăaПaraăutТlТг rТТă МonМrОtОă ТăМarОăpoatОăs ăПТОăpar ТalăНТПОrТtăsauăs ănuăОбТstОăНОloМăьnă alte limbi. SОnsulă ОstОă Мon Тnutulă proprТuă ală unuТă tОбt,ă aНТМ ă МООaă МОă tОбtulă ОбprТm ă НТnМoloă НОă НОsОmnarОă Тă sОmnТПТМat.ă SОnsul,ă НТnМoloă НОă sОmnТПТМată Тă НОsОmnarО,ă sОă ТnstТtuТОă toМmaТă prТnă ТntОrmОНТulă sОmnТПТМatuluТă Тă ală НОsОmn rТТă Т,ă НОă asОmОnОa,ă Мuă aУutorulă contОбtuluТ,ă ală sТtua ТОТ,ă ală moНuluТă НОă aă sОă Мomportaă ală Мut rОТă sauă Мut rОТă pОrsoanОă ОtМ.ă (НОă ОбОmplu,ă Пaptulă М ă ună aМtă lТngvТstТМă ОstОă rОplТМ ,ăorНТn,ăМonstatarО,ărug mТntОăОtМ.). SОnsulăОstОăМon ТnutulăМОă МorОspunНОăТntОn ТОТă ТăПТnalТt ТТăunuТăНТsМurs‖ă(Co ОrТuă2000,ă246). Oăalt ăьntrОbarОăНОăorНТnăgОnОralăpОăМarОă Т-oăpunОăCo ОrТuăьnă МООaă МОă prТvО tОă traНuМОrОa,ă Тă pОntruă МarОă ПurnТгОaг ă ună r spunsă proprТuă ОstО:ă „CОă trОЛuТОă s ă ștТОă ună trКНuc toră ьnă cКХТtКtОă НОă Лună trКНuc tor?‖ă (1997-1998, 19, trad. n.).ă TraНuМ torulă trОbuТОă s ă МunoasМ ,ă НТnМoloă НОă Мunoa tОrОaă ТntuТtТv ,ă „lТmbТlОă pОă МarОă lОă utТlТгОaг ,ă sОmnТПТМa ТТă aМОstoră lТmbТ,ă prОМumă Тă utТlТг rТlОă Тă МorОsponНОn ОlОăuгualОăНТntrОăaМОstОa‖ă(19,ătraН.ăn.).ăDТnăpunМtulăs uă НОă vОНОrО,ă traНuМ torulă trОbuТОă s ă tТОă „Мumă sОă traНuМО‖,ă Нară Тă „МОă rОprОгТnt ă МООaă МОă trОbuТОă traНus‖ă (Co ОrТuă 2000,ă 143),ă „МОă nuă sОă traНuМО‖ă НТntr-ună tОбtă sauă „МОă trОbuТОă aН ugat‖ă НОă traНuМ toră ьntr-un text tradus: „DОă ОбОmplu,ă НaМ ă ьntr-ună tОбtă ТtalТană ьntсlnТmă НОstulă НОă ПrОМvОnt grazie, prego,ăputОmăprОsupunОăМ ăaăПostătraНusăНТnăgОrman ,ăПТТnНМ ă italienii folosesc grazie Тă prego ьnă anumТtОă sТtua ТТ,ă Нară nuă auă aМООa ТăПrОМvОn ăМaăgОrmanТТ.ăDaМ ăunăТtalТanămОrgОălaăunămagaгТnă Тă Мump r ă МОva,ă Оă НТПТМТlă НОă ТmagТnată Мaă Оlă s ă spun apoi vсnг toruluТă „mul umОsМ‖,ă a aă Мumă obТ nuТО tОă ună МlТОntă gОrman;ă multă maТă probabТlă ПТТnНă МontrarТul.ă TraНuМсnНă ună ПragmОntă МarОă rОlatОaг ă maТă multă sauă maТă pu Тnă aМОast ă sТtua ТО,ă vaă trОbuТă s ă aН ug mă ună НКnФОă scСön,ă НaМ ă traНuМОrОaă sОă ПaМОă НТnă ТtalТan ă ьnă gОrman ;ăьlă vomăabanНona,ăьnăsМСТmb,ăьnătrОМОrОaăНОălaăgОrman ălaă ТtalТan ‖ă(243-244). Dup ăprТnМТpТulăПormulatăНОăBОnОНОttoăCroМО,ăМonПormăМ ruТaă „aă Мunoa tОă ьnsОamn ă aă НТstТngО‖ă Тă МonПormă prТnМТpТuluТă sМolastТМ,ă Нup ă МarОă „aМoloă unНОă ОбТst ă oă НТПТМultatОă ra Тonal ,ă trОbuТОă П Мut ă oă НТstТnМ ТО‖ă (Co ОrТuă 1997-1998, 20-21, trad. n.), teoria traducerii pe 19 МarОă oă propunОă EugОnТuă Co ОrТuă sОă baгОaг ă pОă oă sОrТОă НОă patruă НТstТnМ ТТ:ă obТОМtulă Тă ТnstrumОntulă traНuМОrТТ;ă Мon Тnutulă lТmbТТă Тă Мon Тnutulă tОбtuluТ;ă lТmbaă Тă utТlТгarОaă lТmbТТ;ă transpunОrОaă Тă versiunea. Vomă prОгОntaă pОă largă aМОstОă НТstТnМ ТТ,ă pОntruă aă oПОrТă oă ТmagТnОăОНТПТМatoarОăasupraătОorТОТătraНuМtologТМОăМo ОrТОnО. ÎnăМaНrulăprТmОТăНТstТnМ ТТ:ăobТОМtulă ТăТnstrumОntulătraНuМОrТТ,ă Co ОrТuăpornО tОăНОălaăТНООaăМ ăanumТ ТălТngvТ tТăsus ТnăМ ătraНuМОrОaă ОбaМt ăОstОăТmposТbТl ,ăpОntruăМ ă„lТmbТlОănuăь ТăstruМturОaг ăьnăaМОla Тă ПОlă sОmnТПТМa ТТ‖ă (1997-1998,ă 21,ă traН.ă n.),ă oă lТmb ă Aă nОputсnНă s ă spun ă ОбaМtă МООaă МОă spunОă oă lТmb ă Bă sauă pОntruă М ă „vorbТtorii unei МomunТt Тă lТngvТstТМОă aМorН ă Мonota ТТă partТМularОă ОбprОsТТloră unОТă lТmbТ‖ă (21,ă traН.ă n.):ă НОă ОбОmplu,ă Wald ОvoМ ă pОntruă ună gОrmană altМОvaăНОМсtăpОntruăunăПranМОгăПorшt sau un spaniol bosque;ă ТăМ ăal Тă lТngvТ tТă МonsТНОr ă М ă МООaă МОă sОă poatОă spune prin intermediul unei lТmbТă sОă poatОă spunОă prТnă ТntОrmОНТulă altoră lТmbТ,ă aНmТ сnНă posТbТlТtatОaăТlТmТtat ăaătraНuМОrТТ‖ă(21,ătraН.ăn.).ăVТгТunОaăluТăCo ОrТuă prТvТnНă aМОast ă НТlОm ă „traНuМtologТМ ‖ă ОstОă urm toarОa:ă „EstОă aНОv rată М ă lТmbТlОă suntă sТstОmОă НОă sОmnТПТМa Тă НТПОrТtă struМturatОă ьnă gramatТМ ă ТăьnălОбТМă ТăМ ăoălТmb ănuăpoatОăspunОăОбaМtă(ьnăorТМОăМaгă МonМrОt)ăМОăspunОă(sОmnТПТМ )ăoăalt ălТmb ,ăНarăaМОast ăvarТОtatОănuăОă nОlТmТtat ă ТăТnМomОnsurabТl ă(analogТТlОăstruМturalОăНТntrОălТmbТăsunt,ă dОă asОmОnОa,ă ТНОntТПТМabТlО)‖ă (21,ă traН.ă n.)ă Тă Оaă nuă aПОМtОaг ă traНuМОrОa,ă „pОntruă М ă ьnă traНuМОrОă nuă Оă vorbaă НОă aă spunОă МОă spună lТmbТlО,ăМТăНОăМООaăМОăьnătОбtăОstОăspusăprТnăТntОrmОНТulălТmbТlor‖ă(21,ă traН.ăn.).ăTraНuМОrОaăОбaМt ăaănumОroasОătОбtОăОstОăТmposТbТl ,ă„Нarănuă НТnă Мauгaă НТvОrsТt ТТă sОmantТМОă aă lТmbТlor‖,ă МТă НТnă Мauгaă НТПТМult ТТă ОmpТrТМОăНОăaăstabТlТăОМСТvalОn ОlОăТntОrtОбtualОă– НОМlar ăCo ОrТuă(21,ă traН.ă n.),ă Тară „[...]ă ьnă МООaă МОă prТvО tОă Мonota ТТlОă (МarОă МonstТtuТОă oă lТmТt ă pОntruă traНuМОrОaă Мaă transpunОrО),ă ОlОă nuă sОă rОПОr ă laă sОmnОlОă lТmbТТ,ăМТălaăluМrurТlОăНОsОmnatОă Тăr mсnăТmplТМТtО,ănОrОspОМtсnНu-se ьnătОбtulăorТgТnal,ă ТăastПОl,ănuăsОăpoatОăМОrОăМaăОlОăs ăПТОătranspusОăьnă tОбtulă traНus,ă МООaă МОă ОstОspusă ьnă moНă ОбplТМТtă trОbuТОă transpus din punМtăНОăvОНОrОălТngvТstТМ‖ă(21,ătraН.ăn.). Co ОrТuăsus ТnОăТНООaă– cum am specificat deja – М ănuălТmbТlОă sОătraНuМ:ă„ОlОănuăsuntăobТОМtul,ăМТăsunt,ăprТnăstruМturaălorămatОrТal ă Тă sОmantТМ ,ăТnstrumОntulăsauămТУloМulătraНuМОrТТ‖ă(22,ătraН.ăn.).ăCeea ce sОă traНuМОă ОstОă tОбtul:ă „SОă traНuМОă prТnă ТntОrmОНТulă lТmbТlor,ă Нară sОă traНuМОă ьntotНОaunaă ună tОбt.ă CООaă МОă sОă transpunОă suntă Мon ТnuturТlОă tОбtОloră Тă nuă Мon ТnuturТlОă lТmbТТ‖ă (22,ă traН.ă n.).ă RО ТnОmă Мaă ПunНamОntal ă Тăurm toarОaăobsОrva ТОăНОăПaМtur ăsОmТotТМ ăМОăvТгОaг ă planulă ОбprОsТОТă Тă planulă Мon ТnutuluТă НТnă МaНrulă tОбtuluТ:ă „Înă tОбtО,ă 20 Мon Тnutulă lТmbТТă apar ТnОă Тă Оlă planuluТă ОбprОsТОТ,ă Тă nuă planuluТă Мon ТnutuluТătОбtual‖ă(22,ătraН.ăn.). PornТnНă НОă laăТНООaă М ătraНuМОrОaăОstОă oă aМtТvТtatОă Нe a vorbi Т/sauă oă aМtТvТtatОă НОă aă proНuМОă (НОМТă НОă aă МrОa),ă aă М rОТă unТtatОă ОstОă НТsМursulăsauătОбtul,ăCo ОrТuă(22,ătraН.ăn.)ăТaăьnăМonsТНОarОă ТăПaptulăМ ă traducerea este o activitate de transfer: „AătraНuМОăьnsОamn ăa spune prin intermediul unei limbi B (limbaТnt )ă МООaă МОă ОstОă spus ьntr-un text prin intermediul unei limbi A (limba-surs )ăsauăa produce prТnăТntОrmОНТulăunОТălТmbТăНatОă Тăьntr-o sТtua ТОă НТnă punМtă НОă vОНОrОă ТstorТМă НОtОrmТnat ă ună tОбtă Мuă ună Мon Тnută ОбТstОntă ьntr-un alt text deja produs, prin intermediul altei lТmbТă Тăьntr-oăsТtua ТОăТstorТМăНОtОrmТnat ;ăsauăa transfera,ăьnăМООaăМОă prТvО tОăОбprОsТa,ăМon ТnutulătОбtualăalăunОТălТmbТăAăьntr-oălТmb ăB‖ă (22, trad. n.). ÎnăaМОstăsОns,ăCo ОrТuăМonМСТНОăПaptulăМ ătraНuМОrОaăОstОătrТpluă НОtОrmТnat :ă„1)ăprТnăМon ТnutulătОбtualăНОУaăНat;ă2)ăprТnăposТbТlТt ТlОă НОă ОМСТvalОn ă sОmantТМ ă ьntrОă lТmbТlОă ТmplТМatОă ьnă МООaă МОă prТvО tОă ОбprОsТaă aМОstuТă Мon Тnut;ă 3)ă prТnă sТtua Тaă ТstorТМ ă aă traНuМ toruluТă Тă ПТnalТt ТlОă proprТТă aМtТvТt ТТă НОă traНuМОrОă (МarОă nuă trОbuТОă ОбagОratО,ă ТgnorсnНu-sОăsОnsulăprТmar)‖ă(22,ătraН.ăn.). OНat ă МОă aă stabТlТtă obТОМtulă traНuМОrТТ,ă Co ОrТuă punОă urm toarОaă ьntrОbarО:ă „CКrОă ОstОă conțТnutuХă tОбtuКХă cКrОă trОЛuТОă p strКtă ьntr-o traducere, deci trКnsПОrКtă (П r ă moНТПТc rТ)ă НТnă tОбtuХă orТgТnКХă ьnă tОбtuХă trКНus?ŗ (23, trad. n.), stabilind, astfel, a doua НТstТnМ ТОă НТnă МaНrulă tОorТОТă salОă traНuМtologТМО:ă Мon Тnutulă lТmbТТă Тă Мon Тnutulă tОбtuluТ. R spunsulă laă aМОast ă ьntrОbarОă МОă vТгОaг ă conțТnutuХă МarОă trОbuТОă traНusă ОstОă urm torul:ă „nuă ОstОă sОmnТПТМatulă lТmbТТă МarОă apar ТnОă ОбprОsТОТă Тă МarОă trОbuТОă s ă ПТОă ьnloМuТtă ьnă traНuМОrО‖ă (23,ă traН.ă n.),ă МТă conțТnutuХă tОбtuКХ,ă МarОă „sОă МompunОă НТnă НОsОmnarОă ТăsОns,ă ТăaМОstОaăsuntăМon ТnuturТlОăМarОăМonstТtuie obiectul ТmОНТată ală traНuМОrТТ.ă SОmnТПТМa ТТă НТnă Мontr ă nuă apar Тnă aМОstuТa,ă ОТă suntăaМoloănumaТăpОntruăaăОбprТmaăНОsОmnarОaă ТăsОnsul,ă ТăМaăПaptОăНОă lТmb ănuăsОătraНuМ,ăМТăsuntăТnstrumОntОlОătraНuМОrТТ,ăalătransПОruluТăНОă НОsОmnarОă ТăsОns‖ă(24,ătraН. n.). ÎnăМonМОp ТaăluТăCo ОrТu,ăНОsОmnarОaăУoaМ ăunărolăПunНamОntală ьnă aМtТvТtatОaă НОă traНuМОrО,ă „ОМСТvalОn aă НОă traНuМОrОă nuă sОă stabТlО tО НОМсtăprТnăТntОrmОНТulăНОsОmn rТТ,ăМarОătrОbuТОăТНОntТПТМat ‖ă(24,ătraН.ă n.)ăНОăМ trОătraНuМ tor,ăpОntruăaăputОaărОalТгaătraНuМОrОa.ăTraНuМ torulă trОbuТОă s ă parМurg ă trasОulă lТmbaУă – realitate, la lucrurile desemnate, Нup ă МarОă trОbuТОă s ă rОvТn ă ьnă lТmbaУ.ă AstПОl,ă pОntruă aă putОaă traНuМОă НТnă lТmbaă ТtalТan ,ă spanТol ,ă portugСОг ,ă romсn ă (scala, escalera, 21 escada, scКr ), ьnă ПranМОг ă sauă gОrman ,ă traНuМ torulă trОbuТОă s ă ТНОntТПТМОă tТpulă НОă obТОМtă НОsОmnată ьnă tОбtulă Нat:ă „sМar ă mobТl ‖ă sauă „sМar ăМuătrОptО‖,ăpОntruăaătraНuМОăprТnăцcСОХХО sau escalier, Leiter sau Treppe,ă НОoarОМОă ьnă ТtalТan ,ă spanТol ,ă portugСОг ,ă romсn cele Нou ă rОalТt Тă suntă НОsОmnatОă prТnă aМОla Тă Мuvсnt,ă Тară ьnă ПranМОг ă sauă gОrman ă ОбТst ă Нou ă МuvТntОă aПОrОntОă МОloră Нou ă rОalТt Т.ă „EМСТvalОn ОlОă НОă traНuМОrОă suntă ОМСТvalОn Оă ьntrОă sОmnТПТМa Т,ă НОoarОМОă ОТă ьnă НТsМursă suntă purt torТă sauă ОбprОsТТă alОă Мon Тnuturilor tОбtualО‖ăОstОăМonМluгТaăluТăCo ОrТuăьnăaМОstăМaгă(24,ătraН.ăn.). Oă alt ă МontrТbu ТОă ПunНamОntal ă aă tОorТОТă traНuМtologТМОă Мo ОrТОnОă ОstОă rОПОrТtoarОă laă opОra Тaă traНuМtТv ă МonМrОt ,ă ьnă lОg tur ă НТrОМt ă Мuă no ТunОaă НОă „НОsОmnarО‖.ă TraНuМОrОaă sОă НОsП oar ,ă НТnă punМtulăНОăvОНОrОăalăluТăCo ОrТu,ăьntotНОaunaăьnăНou ăПaгО: „Înă prТmaă Пaг ă – sОmasТologТМ ă sauă НОă ТntОrprОtarОă – sОă ТНОntТПТМ ă НОsОmnarОaă Тă sОnsulă rОНatОă prТnă ТntОrmОНТulă sОmnТПТМatuluТă A;ă ьnă faza a doua – onomasТologТМ ă sauă НОă НОnomТnarОă – sОă raportОaг ă НОsОmnarОaă ТăsОnsulălaăsОmnТПТМatulăB. Înă prТmaă Пaг ă sОă НОvОrbalТгОaг ă sauă sОă punОă ьntrОbarОaă МarОă ОstОă ПaptulăОбtralТngvТstТМăsauăМon ТnutulăgсnНТrТТăТnНТМatăprТnăТntОrmОНТulă sОmnТПТМatuluТă A.ă Înă Пaгaă aă Нouaă sОă rОvОrbalТгОaг ,ă sОă punОă ьntrОbarОaă МarОă ОstОă sОmnТПТМatulă lТmbТТă Bă МarОă ьnă aМОla Тă МontОбtă ТnНТМ ă aМОla Тă Пaptă ОбtralТngvТstТМă sauă aМОla Тă Мon Тnută ală gсnНТrТТă (inclusiv sentimentele, atitudinile etc.). Sau,ă ьnă altОă МuvТntО,ă ьnă prТmaă Пaг ă sОă НОгТНТomatТгОaг ,ă sОă ТОsОă НТnă limba A pentruăaămОrgОăsprОărОalТtatОaă ТăgсnНТrОaăОбprТmatОăьnătОбt;ă ТarăьnăПaгaăaăНouaăsОăТНТomatТгОaг ,ăaНТМ ăsОărОТntr ăьnălТmbaУ,ăНarăьnă lТmbaă B,ă Тă sОă Н ă rОalТt ТТă Тă gсnНТrТТă rОМunosМutОă ьnă Мon Тnutulă tОбtuluТăПormaăМarОălОăМorОspunНОăьnălТmbaăB‖ă(25,ătraН.ăn.). Înă raportă Мuă aМОstОă МonМОptО,ă maУorТtatОaă grО ОlТloră НОă traНuМОrОăsuntăМauгatО,ăНup ăCo ОrТu,ăНОăoăНОгТНТomatТгarОăТnМomplОt ă sauăНОăoăТНТomatТгarОăgrО Тt ă(25,ătraН.ăn.). ÎnăМОăprТvО tОăaătrОТaăНТstТnМ ТОăМonМОptual ăpОăМarОăsОăbaгОaг ă teoria traductologТМ ă Мo ОrТan ,ă Co ОrТuă sus ТnОă М ă „ОМСТvalОn ОlОă НОă traНuМОrОă ПТТnНă ТntОrТНТomatТМОă suntă maТă ьnaТntОă НОă toatОă ОМСТvalОn Оă tОбtualОă(НОăНТsМurs),ăaНТМ ăОМСТvalОn ОăьnăutТlТгarОaălТmbТТ‖ă(25,ătraН.ăn.). ÎnМОrМсnНă s ă rОstabТlОasМ ă rОla Тaă НТntrОă lТmb ă Тă tОбt,ă aНТМ ă НТntrОă lТmbaă МarОă sОă manТПОst ă ьntr-ună anumТtă tОбtă Тă tОбtulă ьnsu Т,ă Co ОrТuă МonМСТНОă М ă lТmbaă ОбТstОnt ă ьntr-ună tОбtă nuă ОstОă „lТmbaă Мaă sТstОmă НОă opoгТ ТТă matОrТalОă Тă sОmantТМО,ă МТ lТmbaă utТlТгat ă ьntr-o sТtua ТОăОбtralТngvТstТМ ăsauăalta,ăМarО poatОăs ăПТОăМrОat ăьnătОбtulăНată Тă ьnă atarОă МonНТ ТТă НОă ТntОrtОбtualТtatО,ă МorОspunгсnНă unОТă varТОt Тă aă 22 lТmbТТă (stТl,ă НТalОМt,ă nТvОlă НОă lТmb ,ă n.ă n.)ă Тă unuТă unТvОrsă НОă НТsМursă determinat (25, trad. n.). ÎntrОbarОaă pОă МarОă traНuМ torulă trОbuТОă s ă Т-o pun ă nuă ОstО,ă Нup ăCo ОrТu: „CumăsОăspunОăКcОХКșТăХucruăьnăХТmЛКăB? ci Cumă sОă spunОă КcОХКșТă Хucruă ьnă ХТmЛКă B,ă ьnă КcООКșТă sТtuКțТОă șТă ьnă КcОХОКșТăconНТțТТăНОăutТХТгКrОăКăХТmЛТТ?ŗă(26, trad. n.). Aă patraă НТstТnМ ТОă Мo ОrТan ă vТгОaг ă Нou ă tТpurТă НОă traНuМОre: transpunОrОaă ТăvОrsТunОa. IНООaăpОăМarОălТngvТstulăromсnăoăaНuМОăьnăprТm-planăьnăМООaăМОă prТvО tОăМon ТnutulătОбtuluТăОstОăaМООaăaăМunoa tОrТТăluМrurТlor,ăprОМumă Тă aă utТlТг rТТă nОspОМТПТМОă aă lТmbТТă ьntr-un text, ceea ce duce la НТПТМult Тă ьnă aМtТvТtatОaă НОătraНuМОrОă Т,ă astПОl,ălaă sМТnНarОaă traНuМОrТТă ьnăНou ătТpurТ: „Con Тnutulă tОбtuluТă ОstОă МonstruТtă ьnă prТmulă rсnНă prТnă ТntОrmОНТulă sОmnТПТМa ТlorălТngvТstТМТă ТăМaărОгultatăalăutТlТг rТТăМanonТМОăa limbii, ьnăМarОăsОmnОlОăsuntăutТlТгatОăМuăПunМ ТaălorăsОmТotТМ ănormal ,ăaНТМ ă pОntruăaătrТmТtОă laăНОsОmnarОă ТăsОns,ă ТăьnăМarОălТmbaă ПunМ ТonОaг ă ТnНОpОnНОntăНОăspОМТПТМТtatОaăТstorТМ ăaăsОmnОlor. Dară ьnă rОalТtatО,ă Мon Тnutulă tОбtuluТă НОrТv ă Тă НТnă Мunoa tОrОaă luМrurТlor,ă МarОă НОtОrmТn ă utТlТгarОaă Тă interpretarea semnelor, prОМumă Тă НТntr-oă sОrТОă НОă utТlТг rТă nОМanonТМОă alОă lТmbТТ,ă Нară ПrОМvОntО,ă Мumă ară ПТă utТlТгarОaă mОtalТngvТstТМ ă (utТlТгarОaă ьnă МarОă sОmnОlОătrТmТtălaăОlОăьnsОlО)ă ТăutТlТгarОaăТМastТМ ă(utТlТгarОaăМОăМonst ă ьnă sТmbolТгarОaă sauă ОvoМarОaă НТrОМt ă sauă ТnНТrОМt ă aă ПaptОloră НОsОmnatОă ТăaăsОnsuluТăМarОăОăasoМТat). ÎnăprТmulăМaгă sОăpoatОă НОгТНТomatТгaăМon ТnutulătОбtuluТ,ă pОntruăМ ,ă ьnărОalТtatО,ăОstОăНОУaăНОгТНТomatТгatăprТnăьn ОlОgОrО,ăsОmnТПТМan ТТănuă ОбТst ăНОМсtăpОntruăaătrТmТtОălaăsОmnТПТМa Т,ă ТăaМО tТaănuăПaМăНОМсtăs ă trТmТt ălaăНОsОmn rТă ТăsОns.ăApoТăsОăpoatОărОТНТomatТгa,ăaНТМ ăsОăpotă stabТlТă ОМСТvalОn Оă НОă ОбprОsТОă МarОă lОă МorОspunНă ьnă lТmbaă B.ă EstОă ceea ce se face prin intermediul transpunerii,ă Нup ă sМСОmaă НОă maТă sus. Înă МОlă НО-ală НoТlОaă Мaг,ă nuă sОă poatОă ПaМОă rОТНТomatТгarОaă pОntruă М ă rОalТtatОaăМon Тnut ănuăОstОăОбplТМТtăspus ăьnătОбtulăorТgТnal;ăsauănuăsОă poatОă nТМТă НОгТНТomatТгa,ă nТМТă rОТНТomatТгa,ă pОntruă М ă lТmbaă ПunМ ТonОaг ăьnătОбtulăorТgТnal,ăМuăspОМТПТМТtatОaăsaăТstorТМ , ca lucru, Мaă rОalТtatОă numТt ă sauă Мaă rОalТtatОă МarОă ОvoМ ă prТnă asoМТОrОă oă alt ă rОalТtatО.ă Înă aМОstă Мaг,ă transpunОrОaă proprТu-гТs ă ОstОă ТmposТbТl .ă TraНuМОrОaă Мaă transpunОrОă ТНТomatТМ ă (prТvТnНă ОМСТvalОn ОlОă НОă utТlТгarОă ьntrОă lТmbТ)ă ь Тă atТngОă aТМТă lТmТtele date prin realitatea ТmplТМТtăprОгОnt ăьnătОбtulăНОătraНus,ă ТăprТnălТmbaăМОăПunМ ТonОaг ăьnă 23 aМОla Тă tОбtă Мaă rОalТtatОă Тă nuă Мaă sТstОmă НОă sОmnОă МarОă НОsОmnОaг ă prТnă ТntОrmОНТulă sОmnТПТМa Тloră luТ.ă Înă aМОstă Мaгă traНuМОrОaă НОvТnОă vОrsТunО,ă opОra ТОă МarОă МrООaг ă sauă МonstruТО tОă МorОsponНОn Оă pentru ceea ce nu se poate transpune din punct de vedere idiomatic. Înă МonМluгТО,ă trОbuТОă s ă НТstТngОm,ă П r ă s ă lОă sОpar m,ă ьntrОă Нou ă tТpurТăНОătraНuМОrО:ătranspunОrОaăМaătОСnТМ ăМОăstabТlО tОăьnăraportăМuă Мon Тnutul tОбtuluТă ОМСТvalОn ОlОă ТntОrТНТomatТМО;ă vОrsТunОaă Мaă opОra ТОă МОă МrООaг ă sauă МonstruТО tОă МorОsponНОn ОlОă strТМtă tОбtualОă non-ТntОrНТomatТМОă(НО ТărОalТгatОă ьnă marОăpartОăьnă matОrТaă lТmbТТăBă Тă pОntruă totă МООaă МОă transpunОrОaă ОбМluНО). Versiunea, acolo unde ОstОă nОМОsar ,ă nuă arОă lТmТtОă ra ТonalО,ă МТă ОmpТrТМО,ă НОpОnНОntОă НОă posТbТlТt ТlОălТmbТТăьnăМarОăsОătraНuМОă ТăНОăabТlТtatОaătraНuМ toruluТ‖ă (26-27, trad. n.). ÎnăМООaăМОăprТvО tОătranspunОrОa,ăCo ОrТuăaНuМОăьnăНТsМu ТОămaТă multe probleme ale acestui tТpă НОă traНuМОrО:ă „lТmbТlОă nuă utТlТгОaг ă aМОТa Тă sОmnТПТМa Тă pОntruăaМОlОa Тă НОsОmn rТ‖ă(27,ătraН.ă n.);ă „lТmbТlОă nuă utТlТгОaг ă ьnă moНă nОМОsară aМОlОa Тă НОsОmn rТă pОntruă aă trТmТtОă laă aМОla Тă sОns‖ă (28,ă traН.ă n.);„utТlТгarОaă sОmnТПТМa Тloră nuă Оă Нat ă numaТă de sТstОm,ăМТă ТăНОănormaăНОărОalТгarО‖ă(28,ătraН.ăn.);ă„utТlТгarОaănuăОstОă numaТătОСnТМ ălТbОr ,ăНară ТăНТsМursărОpОtat‖ă(28,ătraН.ăn.);ă„ьnăpraМtТМaă traНuМОrТТ,ă sОă Мonstat ă aНОsОaă М ă ьnă lТmbaă Bă nuă ОбТst ă oă ОМСТvalОn ă ОбaМt ăpОntruăoăanumТt ăНОsОmnarОăpОntru М ălТmbaăьnăНТsМu ТОăarО,ăНТnă aМОstăpunМtăНОăvОНОrО,ăoălaМun ăНОăstruМturarОăsОmantТМ ăsauănuăОбТst ă НОloМă pОntruă М ă МomunТtatОaă МОă vorbО tОă aМОast ă lТmb ă nuă Мunoa tОă ПaptulăНОsОmnatăsauăpОntruăМ ăьnălТmbaăAăavОmăНО-aăПaМОăМuăoăМrОa ТОă lТngvТstТМ ăaăautoruluТătОбtuluТăorТgТnal‖ă(29,ătraН.ăn.).ă Co ОrТuă МonМСТНОă М ă transpunОrОaă ТНОal ă trОbuТОă s ă „pОrmТt ă rОМonstruТrОaă tОбtuluТă orТgТnal,ă МОlă pu Тnă ьnă МООaă МОă prТvО tОă НОsОmnarОaă Тă sОnsul,ă НaМ ă nuă ьnă МООaă МОă prТvО tОă НОtalТТlОă НОă ОбprТmarО‖ă(30,ătraН.ăn.). ReПОrТtoră laă vОrsТunО,ă trОbuТОă luată ьnă МonsТНОrarОă Пaptulă М :ă „Мunoa tОrОaă luМrurТlor,ă МarОă ОstОă ТmplТМТt ă ьntr-ună tОбtă (ьnă sОnsă larg,ă Мon ТnсnНă ТăatТtuНТnТă ТăМrОНТn ОăМОăprТvОsМăluМrurТlО,ăvalorТlОăНОăsОnsă Тă valorТlОă sТmbolТМОă atrТbuТtОă ПaptОloră ОбtralТngvТstТМО),ă poatОă s ă ПТОă gОnОrală uman ă sauă lТmТtat ă laă ună anumТtă spa Тuă Мulturală sauă МСТară laă МomunТt ТămaТămТМТ‖ă(30,ătraН.ăn.);ă„ьnăМООaăМОăprТvО tОăutТlТг rТlОănonМanonТМОăalОălТmbТlor,ăОбТst ămaТămultОăsТtua ТТ ьnăМarОătraНuМ torulăsОă aПl ăьnăТmposТbТlТtatОaăНОăaăНОгТНТomatТгaăpОntruăМ ălТmbaăПunМ ТonОaг ă Мuă Тă prТnă tr s turТlОă salОă spОМТПТМОă nОьnloМuТbТlО,ă Оaă ПunМ ТonОaг ă Мaă rОalТtatОă ТănuăМaăsТstОmăНОăsОmnОăМarОăНОsОmnОaг .ă ТărОalТtatОaănuăsОă traНuМО,ăОaătrОbuТОăprОгОntat ,ărОМonstruТt ,ănumТt ă ТăНОsМrТs ,ăНarănuă transpus ălТngvТstТМ. ÎnăaМОstăМaг,ătrОbuТОăs ăsОăТaărОalТtatОaăНОsОmnat ă 24 Мaă atarОă Тă s ă sОă aНaptОгО,ă s ă sОă rОМonstruТasМ ă Мuă matОrТaă lТmbТТă B‖ă (32, trad. n.). ÎnăМОăprТvО tОăvОrsТunОa,ăCo ОrТuăМonsТНОr :ă„vОrsТunОaătrОbuТОă aНОsОaăs ăПТОăОxplicitarea textului original, comentariul sau explicarea tОбtuluТ,ărОМonstruМ ТaăanalogТМ ăaăproМОНООlorăunuТătОбtăAăМuămatОrТaă lТmbТТăB;ăaНaptarОăМarОăьntr-oăanumТt ăm sur ăНОpТnНОăНОăТntОlТgОn a,ă abТlТtatОaă ТătalОntulătraНuМ toruluТ‖ă(33,ătraН.ăn.). AstПОl,ă pОntruă Co ОrТu,ă tОrmОnТТă prТnă prТsmaă М roraă potă ПТă МaraМtОrТгatОă МОlОă Нou ă tТpurТă НОă traНuМОrОă suntă НТПОrТ Т:ă transpunОrОaă poatОă ТătrОbuТОăs ăПТОăОбaМt ,ăТarăvОrsТunОaănuăpoatОăs ăПТОăНОМсtămaТă multăsauămaТăpu ТnăПОrТМТt ă(33,ătraН.ăn.). Oăalt ăМontrТbu ТОăaăluТăCo ОrТuăьnăНomОnТulătraНuМtologТОТăОstОă МonМОp Тaă saă prТvТnНă problОmaă rОla ТОТă НТntrОă tОorТaă traНuМОrТТă Тă gramatТМaăМontrastТv . IntТmă lОgat ă НОă lТngvТstТМaă tОбtuluТ,ă tОorТaă traНuМОrТТă arОă raporturТăПoartОăstrсnsОă ТăМuăgramatТМaăМontrastТv ,ăНatăПТТnНăМ ăaМОastaă МonПrunt ăНou ăgramatТМТ:ăgramatТМaălТmbТТ-surs ăМuăgramatТМaălТmbТТТnt ă(Co ОrТuă 1990,ă 29).ăGramatТМaăМontrastТv ă arО,ăastПОl,ă rolulă НОăaă opunОă Нou ă struМturТ,ă МarОă suntă НТПОrТtО,ă Нară МarОă suntă Тă trОbuТОă НОsМrТsОă ьnă aМОla Тă moН,ă pentru a putea fi comparate, ea stabilind МorОsponНОn ОăьntrОălТmbТ,ăьns ănumaТălaănТvОlulăstruМturТlorăloră(30). Înă vТгТunОaă luТă Co ОrТu,ă „traНuМ torulă sОă МonПrunt ă Мuă oă problОm ă pОă МarОă ьnă moНă ОvТНОntă nuă oă poatОă rОгolvaă Мuă ТnstrumОntОă prОМumă gramatТМaă Т lexicul unei limbi: aceea a stabilirii МorОsponНОn ОТă НТntrОă ună tОбtă ală unОТă lТmbТ-surs ă Тă ună tОбtă ală unОТă limbi- Тnt ‖ă(2000,ă242). Înă aМОstă sОns,ă Co ОrТuă МomОntОaг ă Мaгulă „ТНТomatТsmОlor‖,ă „aНТМ ăalăОбprОsТТlorăsОmantТМănОanalТгabТlОă(aăМ rorăvaloarОăglobal ănuă МorОspunНОă sumОТă valorТТă ОlОmОntОloră lor)ă Тă МarО,ă ьnă МonsОМТn ,ă sОă traНuМă ьnă ьntrОgТmО,ă Мaă tОбtОă sauă Мaă ПragmОntОă НОă tОбtО‖ă (243).ă Frazeologismele, care fac parte din discursul repetat, trebuie traduse astПОl:ăsОăТntОrprОtОaг ămaТăьntсТăьnăsОnsul lor propriu cu ajutorul unui gОnă НОă traНuМОrОă ТntОrn ,ă sОă transpunОă aМОstă sОnsă proprТuă Тă apoТă sОă Мaut ă ьnă lТmbaă Bă ПraгОologТsmulă ОМСТvalОnt, Тară НaМ ă ПraгОologТsmulă rОspОМtТvănuăОбТst ăьnălТmbaăBă ТăНaМ ătОбtulăoăpОrmТtО,ăatunМТăsОăpoatОă face o transpunОrОă aă sОnsuluТă proprТuă (Co ОrТuă 1997-1998, 29, trad. n.). „DОă ОбОmplu,ă Тt.ă Mi dispiace,ă utТlТгată Мaă tОбtă autonomă Тă ьnă sОnsă absolut,ăsОătraНuМОă ТăМorОspunНОăsp.ăLo siento, germ. Es tut mir leid, engl. I am sorry etc. Cu toate acestea, it. Mi dispiace nuă ОstОă ьnă ТtalТan ă oă ОбprОsТОă nОanalТгabТl ,ă prОМumă in quattro e quattr'otto: «МсtăaТăгТМОăpО tО»,ăМarОănuăarОăvaloarОăprТnăМООaăМОăsОmnТПТМ ălТtОral,ă 25 МТănumaТăьnăansambluă ТăМarО,ăprТnăurmarО,ăpoatОăПТătraНus ăНoarăprТnă ТntОrmОНТulă unoră ОбprОsТТă Мuă valoarОă analoag .ă Mi dispiace devine ОбprОsТОă ТНТomatТМ ă numaТă ьnă momОntulă traНuМОrТТ,ă ПТТnНМ ă nuă ОstОă analТгabТl ăНТnăpunМtulăНОăvОНОrОăalăaltorălТmbТ,ă Мumă ar fi spaniola, gОrmanaăsauăОnglОгaăОtМ.ăÎnăsМСТmb,ăНТnăpunМtulăНОăvОНОrОăalălТmbТТă ТtalТОnО,ă avОmă pură Тă sТmpluă НОă aă ПaМОă Мuă oă utТlТгarОă aă vОrbuluТă dispiacere,ăastПОlăьnМсt,ăНaМ ătraНuМОrОaăs-ar realiza la nivelul limbii, arătrОbuТăs ătraНuМОmăprТn:ăsp.ăMe desagrada, germ. EsămТssПтХХtămТr, engl. I dislike it‖ă(Co ОrТuă2000,ă243). Co ОrТuă ПaМОă НТПОrОn a,ă ьnă НОmОrsulă s uă tТТn ТПТМ,ă НТntrОă traНuМОrОaă autОntТМ ă Тă traНuМОrОaă lТtОral ă sauă a a-zisa traducere a lТmbТlor.ă Înă Мaгulă traНuМОrТТă autОntТМО,ă totă МООa ce se spune prin ТntОrmОНТulă unОТă lТmbТă poatОă s ă ОбТstОă ьnă prТnМТpТuă Тă ьnă altОă lТmbТ.ă „TraНuМОrОaă Мaă transpunОrОă nuă opОrОaг ă Мuă sОmnТПТМa Тă Тă laă nТvОlulă lТmbТlor‖ă (Co ОrТuă 1997-1998, 21-22,ă traН.ă n.).ă TraНuМОrОaă lТtОral ,ă МalМСТat ănuăОstОăpraМtТМăoătraducere, ci o non-traducere (22, trad. n.). EroarОa,ă ьnă aМОstă Мaг,ă ОstОă „aМООaă НОă aă sТtuaă opОra Тaă НОă traНuМОrОă laă nТvОlulălТmbТloră ТăНОăaăМonsТНОraăМ ătraНuМОrОaănuăОăНОМсtătranspunОrОaă sОmnТПТМa ТlorăunОТălТmbТăьnăsОmnТПТМa ТТăaltОТălТmbТ‖ă(22,ătraН.ăn.). Co ОrТuă prОМТгОaг ă М ,ă НaМ ă gramatТМaă МontrastТv ă opОrОaг ă numaТălaănТvОlulăstruМturТlor,ăОaănuăpoatОăs ăoПОrОămultОăposТbТlТt Тăьnă МООaăМОăprТvО tОătraНuМОrОa,ăНОoarОМОăОstОăoăgramatТМ ăaăsОmnТПТМa Тlor,ă pОăМarОăsОăbaгОaг ătraНuМОrОaălТtОral ,ăТarătraНuМОrОaălТtОral ănuăОstОăoă traducere, ci o non-traducere (1990, 35-36).ăCon ТnutulălТngvТstТМăМarОă sОă traНuМОă ОstОă aМОlaă ală НОsОmn rТТă Тă ală sОnsuluТ,ă Тară gramatТМaă МontrastТv ănuăstuНТaг ăНОsОmnarОaăsauăsОnsul.ă „AstПОl,ă pОntruă aă ПТă utТl ă ьnă traНuМОrО,ă gramatТМaă МontrastТv ă trОbuТОă s ă ПТОă praМtТМat ă Тă П Мut ă ьnă vОНОrОaă traНuМОrТТ,ă aНТМ ă НОНus ă НТnă traНuМОrОă Тă aplТМat ,ă ultОrТor,ă laă traНuМОrО.ă Eaă trОbuТОă s ă МonstatОă sОmnТПТМa ТТă НТntr-un text, care evident reprezТnt ă ОlОmОntОlОă traНuМОrТТ,ă Нar,ă ьnă plus,ă trОbuТОă s ă stabТlОasМ ă ОМСТvalОn Оă ьnă traducerea propriu-гТs ă Тă s ă prОМТгОгОă МarОă ОstОă uгulă lТngvТstТМ.ă AstПОl,ă gramatТМaă МontrastТv ă nОМОsar ă traНuМОrТТă ară trОbuТă s ă ПТОă oă gramatТМ ăaănormОТăuгuluТ‖ă(36,ătraН.ăn.). ÎnăМООaăМОăprТvО tОăНОsОmnarОa,ăМaătТpăНОăМon ТnutăОsОn Тalăьnă aМtТvТtatОaăНОătraНuМОrО,ă„gramatТМaăМontrastТv ătrОbuТОăs ănОăьnvО ОăМ ă lТmbТlОă nuă struМturОaг ă ьnă aМОla Тă moНă aМОlОa Тă luМrurТ,ă prТnă ТntОrmОНТulă sОmnТПТМa Тloră s Т.ă Înă gОnОral,ă lumОaă ОstОă organТгat ă prТnă ТntОrmОНТulălТmbТlor,ăНarăьnămoНăspОМТПТМăОбТst ăaspОМtОăalОălumТТăМarОă suntăorganТгatОăьntr-oălТmb ă ТănuăsuntăorganТгatОăьntr-oăalta‖ă(36,ătraН.ă n.).ă CООaăМОă ОstОă organТгată ьntr-oă lТmb ă nuă ОstОă organТгată numaТă prТnă 26 intermediul semnifica Тlor,ă astПОlă traНuМ torulă trОbuТОă s ă МunoasМ ă nuă НoarăsОmnТПТМa ТТăНОălТmb ,ăМТă ТăuгulăsОmnТПТМa ТlorărОspОМtТvТă(36).ă GramatТМaă МontrastТv ă МarОă arОă ьnă vОНОrОă uгulă oПОr ă НatОă suПТМТОntОăpОntruăaătraНuМОăНaМ ănuăsОnsul,ăМОlăpu ТnăНОsОmnarОa,ăНară numaТăьntr-oăsТngur ălТmb - Тnt ă(39).ăCo ОrТuăМonМСТНОăМ ăpОntruăaăПТă utТl ătraНuМ torТlor,ăgramatТМaăМontrastТv ănuătrОbuТОăs ăПТОăoăgramatТМ ă ьnăНou ăsОnsurТ,ăМТăoăgramatТМ ăunТНТrОМ Тonal ,ăОaătrОbuТОăs ăПТОănuăoă gramatТМ ăaălТmbТТ,ăМТăaăuгuluТălТmbТТ,ăaНТМ ăaăutТlТг rТТălТmbТТăьnăНТsМursă (39). Înă ьnМСОТОrОaă prОгОnt rТТă tОorТОТă traНuМtologТМОă Мo ОrТОnО,ă nОă vomă rОПОrТă laă moНulă ьnă МarОă Co ОrТuă МonМОpОă a a-гТsaă lТngvТstТМ ă aă traНuМОrТТ.ăCaăorТМОăНТsМТplТn ălТngvТstТМ ,ălТngvТstТМaătraНuМОrТТătrОbuТОă s ăПТО:ălТngvТstТМ ătОorОtТМ ăaătraНuМОrТТ, lТngvТstТМ ăgОnОral ăaătraНuМОrТТă ТălТngvТstТМ ăНОsМrТptТv ăaătraНuМОrТТ.ăRО ТnОmăНТnătОбtulăluТăCo ОrТu: „LТngvТstТМaătОorОtТМ ăaătraНuМОrТТăsauătОorТaătraНuМОrТТăarОăМaăobТОМtă naturaă Тă prТnМТpТТlОă traНuМОrТТ.ă Eaă sТtuОaг ă traНuМОrОaă ьnă МaНrulă gОnОralăalălТmbaУuluТă ТăprТntrОăaМtТvТt ТlОălТngvТstТМОăalОăomuluТ. LТngvТstТМaă gОnОral ă aă traНuМОrТТă arОă Мaă obТОМtă problОmatТМaă transpunОrТТă Тă problОmatТМaă vОrsТunТТ.ă FТТnНă ПunНamОntat ,ă pОă НОă oă partО,ă pОă tОorТaă utТlТг rТТă lТmbТТă (pОntruă МООaă МОă ьnsОamn ă transpunОrО)ă Тă pОă tОorТaă МonstТtuТrТТă tОбtuluТă (ьnă МООaă МОă prТvО tОă vОrsТunОa),ă Т,ăpОăНОăalt ăpartО,ăpОărОгultatОlОălТngvТstТМТТăНОsМrТptТvО,ă lТngvТstТМaă gОnОral ă aă traНuМОrТТă trОbuТОă s ă ТНОntТПТМОă tТpurТlОă Тă НТПТМult ТlОătranspunОrТТă ТăalОăvОrsТunТТ,ăprОМumă ТătТpurТlОăНОăsolu ТТă МarОă sОă potă oПОrТă ьnă praМtТМaă traНuМОrТТ.ă DОă asОmОnОa,ă lТngvТstТМaă gОnОral ă aă traНuМОrТТă trОbuТОă s ă МontrТbuТОă Тă laă ПormarОaă Тă laă ОНuМa ТaătraНuМ torТlor,ătОСnТМТăsauăartТstТМТ. Lingvistica descriptТv ă aă traНuМОrТТă trОbuТОă s ă sОă МonМОntrОгОă pОă problemele traducerii (sau mai ales ale transpunerii) unei limbi date ьntr-oă lТmb ă Нat ă Тă s ă ОlaborОгОă НТМ ТonarОă Тă gramatТМТă alОă traНuМОrТТ,ăМarОănuăМoТnМТНăМuăНТМ ТonarОlОăbТlТngvОă ТăМuăgramatТМТlОă contrastТvО.ă LТngvТstТМaă НОsМrТptТv ă trОbuТОă s ă sОă baгОгОă pОă lТngvТstТМaă gОnОral ă aă traНuМОrТТă Тă s ă ПТО,ă totoНat ,ă oă surs ă pОrmanОnt ă aă aМОstОТa.ă LТngvТstТМaă НОsМrТptТv ă aă traНuМОrТТă nuă sОă poatОă ПaМОă ьntr-oă manТОr ă rОгonabТl ă Тă ПruМtuoas ă НОМсtă ьntr-o sТngur НТrОМ ТОă (aНТМ ă НТnsprОă oă lТmb ă sprОă oă alt ă lТmb )ă Тă nuă ьnă Нou ăНТrОМ ТТăsТmultanăsauăьnăparalОl‖ă(1997-1998, 33-34, trad. n.). Înă lТngvТstТМaă Тă traНuМtologТaă romсnОasМ ,ă МonМОp Тaă luТă EugОnТuă Co ОrТuă aă Пostă valorТПТМat ă НОă М trО:ă MТСaОla-C t lТnaă T rМ oanu,ă TОгОă coșОrТОnОă НОsprОă tОorТКă trКНucОrТТă (2011); Ludmila Гban ,ăCrТstТnaăГban ,ăAЛorНКrОКătОбtuКХ ăКătrКНucОrТТăьnăvТгТunОКăХuТă EugОnТuă CoșОrТu (2011);ă Anaă Catan -Spenchiu, EugОnТoă CoșОrТuă șТă 27 dezvoltarea fenomenului traductologic (2012); Cristina Varga, EugОnТuă CoșОrТu.ă TОorТКă trКНucОrТТă (2013); LКă tОrmТnoХogìКă НОă ХКă trКНuccТяn (2014). Oă problОm ă МruМТal ă aă traНuМtologТОТă prТvО tОă lТmbТlОă traНuМОrТТ,ă pОntruă М ă sОă traНuМă tОбtОlО,ă Тă nuă lТmbТlО.ă Eaă vТгОaг ă МОaă maТă МomplОб ă utТlТгarОă aă lТmbТТ,ă Тă anumОă ьnă poОгТО,ă Тă maТă alОsă ьnă poОгТaă moНОrn ă НОă tТpă autorОПОn Тal.ă AМОstă aspОМtă l-a preocupat pe Co ОrТu,ă ТubТtoră Тă ТntОrprОtă ală luТă Ionă Barbu,ă Оlă ьnsu Тă autoră НОă tОбtОă suprarОalТstО.ă Înă aМОstă sОМtor,ă МОlă maТă sОnsТbТl,ă ПunМ ТonОaг ă plОnară МсtОvaă МonМОptОă ПunНamОntalОă alОă НoМtrТnОТă Мo ОrТОnО:ă lТmbaУulă ОstОă prТnă ОбМОlОn ă ОnцrgОТК,ă ОsОn aă poОtТМuluТă ОstОă МrОatТvТtatОaă absolut ,ă manТПОstarОă plОnar ă aă tututoră posТbТlТt Тloră lТmbaУuluТ,ă aМtualТгarОă maбТmal ă aă posТbТlТt Тloră НОă sОns,ă ОvТtсnНu-se perspective rОНuМ ТonТstОă pТvТnНă lТmbaУulă poОtТМă Мaă НОvТa ТОă sauă Мaă ПunМ ТОă ornamОntal .ăSОnsulătОбtualăТnstТtuТОăoălumО,ăНОМТălТmbaУulăpoОtТМăarОă МaăПТnalТtatОăМrОa ТaăНОălumТ,ăТarălТmbaУulăНОvТnОăОlăьnsu ТăoărОalТtatОăьnă sТnО,ăьntсlnТrОăПОrТМТt ăьntrОăsunОtă ТăsОns.ă O traНuМОrОă ТnspТrat ă nuă trОbuТОă s ă anulОгОă sauă s ă rОНuМ ă complexitatea originalului. Problema este ьnă cОă m sur ă ОбТst ă tОбtОă poetice care nu pot fi traduse,ă НТnă Мauгaă МomplОбТt ТТă sОmТoгОТă poОtТМО,ă ьnă МarОă Тntr ă Тă motТvarОaă subtТl ă НТntrОă sОmnТПТМantă Тă semnificat. Acesta este chiar cazul deosebit de interesant al ultimei strofe din poezia Dintre sute de catarge... de Mihai Eminescu, un ОбОmpluăНОăМООaăМОăAnНrОТăBanta ăьntr-un articol, LТrТcКăОmТnОscТКn ă ьnă ХТmЛКă ОngХОг (1999),ă numО tОă МaraМtОrulă ТntraНuМtТbil al poeziei ОmТnОsМТОnО.ă Înă lОg tur ă Мuă motТvarОaă poОtТМ ,ă ьnsu Тă Co ОrТuă analТгОaг ă ОбОmplОă НТnă Gяngora,ă ună poОtă НТПТМТl,ă promovсnНă МООaă МОă s-a numit mai simplu simbolismul poetic. RОН măstroПaăОmТnОsМТan ăьnăНТsМu ТО:ă Ne-nțОХОsăr mсnОăgсnНuХ Ce-țТăstr ЛКtОăcсnturТХО ГЛoКr ăvОșnТcăьngсnсnНu-l VКХurТХО,ăvсnturТХО (Eminescu 1974, 278). EstОăТmportantăs ărО ТnОmăМ ăьntr-oătТpologТОătОбtual ,ăaМОast ă МrОa ТОăПaМОăpartОăНТntr-oăpoОtТМ ăНОătТpăvТгТonar,ăМarОăsОăopunОăpoОtТМТТă mimetice contemporane cu Eminescu. „EsОn ТalТгarОa,ă vТгТonarТsmulă sТmbolТМă ală tОбtuluТ,ă Оpurată НОă ornamОntО,ăНară Тă«МorporalТгarОa»ăТnНТrОМt ,ă«Тra Тonal »ăaăsОnsuluТă ьnă rО Оauaă НОă rОМurОn Оă Тă sТmОtrТТă sonorОă alОă sОmnТПТМantuluТ,ă mobТlТгсnНă ТăpropagсnНăunăПonНăНОăМorОsponНОn ОăoМulte, imposibil 28 НОăra ТonalТгat,ăМuăplanulăsОmnТПТМatuluТ,ăaНОv ratăМoНăsОnгorТalăМrОată НОătОбtă ТătrТmТ сnНălaăТntuТ ТaălТrТМ ăgОnОratoarОăproПunН ăОбaltat ăНОă BОnОНОttoă CroМО,ă Тat ă marОlОă Нrumă ală poОгТОТă prОгОntă in nuce ьnă aМОast ă bТУutОrТОă poОtТМ .ă Faptul ьnНОamn ă laă oă aproПunНarО,ă НТnă pОrspОМtТvaăОбpОrТОn ОТăpoОtТМОăromсnО tТ,ăaă conceptului modern de poezie. Dară partОaă МОaă maТă Тmportant ,ă МОaă МarОă Мon ТnОă aМОaă ОnТgm a sОmnТПТМ rТТ,ă pОă МarОă [oă НОsМopОrТmă aТМТ],ă oă rОprОгТnt ă anagramaă gсnНuХăьngсnсnНu-l,ăьnăМarОăОaăsОărОПlОМt ,ăНup ărОgТmulă«МuvТntОloră НОăsubăМuvТntО»,ăПОnomОnăanalТгatăНОăFОrНТnanНăНОăSaussurО,ăьntr-o МОlОbr ă МartОă publТМat ă postumă (StarobТnskТă [1971]:ă 27).ă NОă vomă oprТăьnăМontТnuarОăasupraăaМОstОТăprОгОn О [anagrama],ăasМunsОă Тăatсtă de importante pentru hermeneutica sensului, [aceasta] fiind cea mai МomplОб ă НТnă МrОa Тaă ОmТnОsМТan [Мaă Т,ă posТbТl,ă НТnă poОгТaă romсnОasМ ].ă Anagramaă ьnП oar ă gсnНuХ Мuă sОМvОn aă sonor ă ь + n: (în)g(ân)(ân)du-l,ă sОМvОn ă atсtă НОă prОгОnt ă laă EmТnОsМu,ă МОă sОă aglomОrОaг ă ьnă ultТmaă stroП ă aă poОmuluТ,ă Мuă valОn ОlОă ОТă proПunНă НТsПorТМО,ă ьnă aМorНă Мuă sОnsulă tragТМă ală МatrОnuluТ.ă AМОast ă sОМvОn ă ОsОă tОбtulă şТ,ă ьnă aМОlaşТă tТmp,ă МonПОr ă volumă sОmnТПТМ rТТ,ă prТnă reiterareaăОТăatсtălaănТvОlulăstroПОТ,ăМсtăşТăМaăbaг ăaăanagramОТăgсnНuХă ьngсnсnНu-l.ăAstПОl,ăsОnsulăpoОmuluТăsОăvОrtТМalТгОaг .ă RОН măьnăМontТnuarОăprОгОn aăsОМvОn ОТăь + n,ăьnăultТmaăstroП ,ăМarОăoă ТnНТvТНualТгОaг ,ă НТnă aМОstă punМtă НОă vОНОrО,ă laă nТvОlulă poОmuluТ,ă Тă struМturarОaăanagramatТМ : e(î)n în în în în în în în Anagrama: gân dul ьngânсndu-l AnagramaănОăarat ăМ ăsunОtОlОăМrООaг ăunăvolumăalăsОmnТПТМ rТТ,ăprТnă «oglТnНТrОa»ă МОloră Нou ă lОбОmОă МarОă suntă şТă lОбОmОlОă МОntralОă alОă acestei arte poetice Мon ТnutОă НОă ultТmaă stroП ă aă poОгТОТ.ă Înă plană sonoră ОбТst ă ună vală ală unОТă muгТМalТг rТă ТntОnsă НТsПorice (gсnНuХă ьngсnсnНu-l),ăТar,ăьnăplanăsОmantТМ,ăgсnНuХăьngсnКt rОprОгТnt ăОsОn aă artei poetice moНОrnОă МarОă vТгОaг ă ambТguТгarОa,ă opaМТгarОaă sОmnТПТМa ТОТ.ă PrОНТlОМ ТaăluТăEmТnОsМuăpОntruăsОМvОn aăПonТМ ăь + n,ămanТПОstat ă Тă ьnă aМОast ă stroП ,ă «ьntunОМ »ă atсtă sОmnТПТМantul,ă Мсtă Тă sОmnТПТМatul,ă ьnă aМОaă tulbur toarОă rОla ТОă anagramatТМ ,ă ьntrОă gсnН, cсnt Тă ьngсnсnНă [ Тă ьnă promovarОa,ă ьnă aМОla Тă tТmp,ă aunuТă rОgТmă sonoră ТntОnsă mОlanМolТгant].ă OpaМТгată prТnă rОМurОn ОlОă tОбtualО,ă gсnНuХ 29 r mсnО,ăastПОl,ămОrОu nОьnțОХОs.ăEstОămОsaУulătragТМăpОăМarОăpoОtulăьlă transmТtО,ăНТnМoloăНОătТmp,ăomuluТ.ăÎnăaМОstăsОns,ăanagramaăanalТгat ă arОă mОnТrОaă НОă aă nОă ТntroНuМОă ьntr-oă гon ă aă sОnsuluТă ьnă МarОă orТМОă discursivitate l-ară putОaă НТstrugО,ă r pТnНu-Тă МaraМtОrulă ТlТmТtat‖ă (Мf. Oancea 1998; 2001; Oancea, Obrocea 2010). Anagramaă МarОă ОsОă gсnНuХ ьnă ьngсnсnНu-l, prin repetarea sОМvОn ОТăьn,ăgОnОrсnНăaМОlălОбОmăproblОmatТМăьngсnсnНu-l,ăgrОПat ăpОă ansamblulăultТmОТăstroПО,ăН ăaНсnМТmОăunuТătОбt,ăМarО,ăastПОl,ăpoatОăПТă МonsТНОratăoăьntruparОăОбtrОmăНОăsОmnТПТМatТv ăpОntruăМООaăМОăpoatОăПТă considerat textul aisberg3 (VlaНă 2003).ă Iat ă artaă ТnМomparabТl ă aă marelui poet de a inculca o constОla ТОă МomplОб ă НОăsОnsurТă(gсnН = sens) (КăьngсnК = a r pТătrКnspКrОnțК,ăКăopКcТгК – conceptul central al poОtТМТТă moНОrnО),ă prТnă punОrОaă ьnă mТ МarОă aă unuТă matОrТală lТngvТstТМă redus la minim: acel ьn,ă НТnă anagram ,ă МarОă sОmnТПТМ ă laă supraПa aă textului, dar mai ales dincolo de el. LОМ ТaăluТăMallarmцăОstОăurm toarОa:ăОstОăьntotНОaunaănОvoТОă s ă sОă ТntroНuМ ă pu Тn ă obsМurТtatОă ьnă vОrs,ă Тară aМОastaă Оă ьnă rОla ТОă Мuă ьns Тă na tОrОaă unuТă sens problematic,ă aНОv rat ă ОnОrgТОă sОmantТМ ,ă МrОatТvТtatОă ьnă sОnsă Мo ОrТan.ă Con Тnutul tОбtuală sОă na tОă prТnă rОgсnНТrОaăatсtăaăНОsОmn rТТ,ăМсtă ТăaăsОnsuluТ.ă„FТНОlТtatОa‖ătraНuМОrТТă ОstО,ăastПОl,ăunăМonМОptăМuăМarОănuămaТăputОmăopОra,ăьntruМсtătОбtulăsОă МrООaг ăpОăОlăьnsu Т,ăhic et nunc.ăAТМТăьntсlnТmăМООaăМОăsОăpoatОănumТă limТtaătraНuМОrТТ,ăastПОlăьnМсtănuăputОmăspОraălaăoătranspunОrО,ăМТălaăoă vОrsТunО,ă МarОă s ă sОă apropТОă НОă aМОast ă nОbuloas ă aă sОnsuluТ,ă МarОă rОprОгТnt ă МООaă МОă numОamă mТstОrulă aНсnМă ală МrОa ТОТă НОă sОnsă ьnă aМОast ăpoОгТО. Repetarea lui ьn, de-a lungul strofei, ТămaТăalОsărolulăluТăьn din anagram ă ьntunОМ ă sОmnТПТМantul,ă НсnНă oă nuan ă mОlanМolТгantă МantabТl ,ăНТsПorТМ ă tОбtuluТ,ă ТăaУut ălaăМonstruМ ТaăsОnsuluТ,ă a aăьnМсtă НТsparТ Тaă aМОstОТă rОpОtabТlТt Тă ьnă traНuМОrОă aПОМtОaг ă urгОalaă sОmantТМ ,ă Тă Мaă atarОă nu putОmă vorbТă НОă pТОrНОrТă Тă МompОns rТă НОă ОбprОsТvТtatО,ă pОntruă М ă aТМТă avОmă НО-aă ПaМО,ă ьnă tОrmОnТă Мo ОrТОnТ,ă Мuă limbajul ca realitate. Înă pОrspОМtТv ă Мo ОrТan ,ă НОsОmnarОa,ă aНТМ ă rОПОrТn aă laă realitatea la care textul trimite, nu coincide cu semnificatul НОă lТmb ă (НОă НТМ Тonar),ă МТă ОstОă oă МrОa ТОă spОМТПТМ ă poОгТОТă ьnă НТsМu ТО,ă ьnă МarОă ОnцrgОТК,ă ьnă sОnsă Мo ОrТan,ă rОalТгОaг ă crОКțТОă НОă ХumТ, nu redare de lumi,ă Тă oblТg ă laă ТntОrprОtarО.ă Con Тnutulă tОбtuală ОstОă strТМtă lОgată НОă 3 CartОaăsОăьntОmОТaг ,ăprТntrОăaltОlО,ă ТăpОăМonМОp ТaăluТăEugОnТuăCo ОrТu.ă 30 desemnarea de tip poetic, care sОăМonvОrtО tО,ăpОntruăaărОalТгaărОla Тaă НТntrОăsОnsă ТăНОsОmnarО.ă „SОmnОlОăpotăПТăПolosТtОăМuăПunМ ТОăТМastТМ ă(ТmТtatТv )ăНТrОМt ,ăpОntruă aărОproНuМОăsauăaăОvoМa,ăprТnămatОrТalТtatОaăьns Т,ăПaptОlОăsonorОă(ьnă cazul semnelor fonice) sau imaginea lucruriloră (ьnă Мaгulă МОloră graПТМО),ă Мaă Тă Мuă oă ПunМ ТОă ТМastТМ ă ТnНТrОМt ,ă pОntruă aă ОvoМaă НОă ОбОmpluă (ьnă vТrtutОaă sТnОstОгТОТ),ă prТnă ТntОrmОНТulă sonorТt ТТă lor,ă ПaptОă vТгualОă sauă НОă ună altă tТpă [...].ă Înă gОnОral,ă sОmnОlОă potă s ă contribuie la evocarea sensului prТnăproprТОt ТlОăloră ТăМombТna ТТlОă matОrТalОă(rТm ,ărТtm,ăasonan ăОtМ.),ă ТănuănumaТăьnăpoОгТО.[...]ăAТМТă (Мaă Тă ьnă stroПaă ОmТnОsМТan ,ă n.n.)ă sОmnОlОă lТngvТstТМОă suntă utТlТгatОă МuăoăПunМ ТОăНubl :ăpОăНОăoăpartОăМuătr s turТlОălorăspОМТПТМОă Т,ăpОăНОă alt ăpartО,ăМuăsОmnТПТМatulăloră(sauăНoТăsauă maТă mul ТăsОmnТПТМa Тă ьnă aМОla ТătТmp)ăМarОănuăpotăПТătraНu ТăsТmultan.ă AstПОl,ăsОăpoatОăНОгТНТomatТгaăsauătranspunОăМon ТnutulăvОrsurТlor lui Gяngora,ă Нară nuă valoarОaă loră ТМastТМ ;ă aМОastaă trОbuТОă rОП Мut ă ьnă limba- Тnt ă Тă aМОast ă rОМonstruМ ТОă poatОă s ă aПОМtОгОă transpunОrОaă НОsОmn rТТă Тă aă nouluТă sОns,ă pОntruă М ă nuă Оă u oră s ă g sО tТă ьnă altОă lТmbТăsОmnОăОМСТvalОntОăНТnăНou ăpunМtОăНОăvОНОrО‖ă(Co ОrТuă19971998, 31-32, trad. n.). Înă orТМОă Мaг,ă anagramaă ОstОă МОaă МarОă bloМСОaг ă traНuМОrОa,ă poatОă М ă s-ară putОaă nТМТă s ă nuă ПТОă НОsМopОrТt ă НОă traНuМ tor,ă МООaă МОă ьnsОamn ăМ ăОaăbloМСОaг ăНrumulăСОrmОnОutТМТТăsprОăМООaăМОăsОăpoatОă НОsМopОrТă ьnă aМОast ă stroП ,ă МarОă poatОă ПТă МonsТНОrat ă oă Кrt ă poОtТc ТmplТМat ă (cсnt, gсnН, ьngсnсnН),ă Тară valurТlО,ă vсnturТlОă МarОă potă ПТă МonsТНОratОăoămОtaПor ăaătОбtuluТămoНОrnă(CТoМсrlТОă1974).ă RОН măpТОrНОrОaăstruМturТТăanagramatТМОăьnăМсtОvaătraНuМОrТă(Оă posТbТlăМaătraНuМ torulăs ănuăПТăsОsТгatăОбТstОn aăaМОstОТăПТgurТătОбtualО): VersiunОăьnăПranМОг ăНОăPaulăMТМl uă(2004): Le sens qui renferment tes chants RОstОăТncomprТs,ăЛТОnăquОăПцconН, Vole toujour, l'accompagnant Les flots profonds, les vents sans nom. VОrsТunОăьnăПranМОг ăНОăConstan aăNТ ă (http://poezia.usriasi.ro/?p=510): Mais l'esprit qu'anime tes chants RОstОăconПusăОбprчssОmОnt L'accompagnent en murmurant El les vagues, et les vents. 31 VОrsТunОăьnăПranМОг ăНОăMТМСОlăWattrОmОгă(2000,ă8-9): CСТППrОărОstОăХКăpОnsцО Et le sens de tes mots EХХОăvoХО,ăЛКХКncцО, Par les vents et par les flots. VОrsТunОăьnăspanТol ăНОăValОrТuăGОorgТaНТă(1989): Turbio perdura el canto QuОăcoХmяătusăpОnsКmТОntos; Vuela siempre, remedado Por las olas, por los vientos. VОrsТunОăьnăТtalТan ăНОăGОoăVasТlОă(1989): Incompreso il pensiero Che attraversa i tuoi canti, Vola sempre, lo echeggian I frangenti, le bufere. CООaăМОătОбtОlОănuăpotărОНaăОstОămuгТМalТtatОaăМaăПorm -sens a poОгТОТ,ă ОlОă ПТТnНă МonМОntratОă pОă МООaă МОă traНuМ torulă aă МonsТНОrată М ă ОstОăsОnsulăpoОгТОТ.ăÎnăaМОstăМaгă(unăМaгăОбtrОm),ătraНuМОrОa,ăorТМсtăНОă abТl ,ă pТОrгсnНă Нrumulă ОnОrgТОТă sОmantТМОă aă tОбtuluТ,ă ь Тă manТПОst ă nОpu Тn a.ăValorТlОăТМastТМОăalОătОбtuluТăsОăТntОrpunăМaăprТnМТpalaălТmТt ă ьnă aМtulă НОă traНuМОrО.ă LТngvТstТМaă tОбtuluТă ОstОă pОntruă Co ОrТuă ТntОrprОtarО,ăСОrmОnОutТМ ă(Co ОrТu 2013, 212). ÎnătОбtОlОătraНusО,ăgсnНulăОstОărОНatăprТnăle sens (PaulăMТМl u),ă l'esprit (Constan aă NТ ),ă ХКă pОnsцО (Michel Wattremez), los pensamientos (Valeriu Georgiadi), il pensiero (Geo Vasile). Ideea ПoartОă Тmportant ă НОă opaМТгarОă sОmantТМ ă aparОă la Constan aă NТ :ă „rОstОă conПusă ОбprчssОmОnt‖,ă laă Paulă MТМl u:ă „incompris‖,ă laă MТМСОlă WattrОmОг:ă „cСТППrОă rОstОă ХКă pОnsцО‖,ă laă GОoă VasТlО:ă „incompreso il pОnsТОroŗ.ăCОaămaТăapropТat ăНОăorТgТnalăОstОăvОrsТunОaăьnăПranМОг ăaă Constan ОТă NТ ,ă МarОă aНuМО,ă pОă scena textului, repetitiv, vocala у (naгal),ătrТmТ сnНălaămotТvarОaăТМastТМ ăНТnătОбtulăОmТnОsМТan. ÎntrОă МОТă НoТă polТă aТă aМtuluТă traНuМtТv,ă traНuМОrОaă rОu Тt ă Тă traducerea maТă multă sauă maТă pu Тnă О uat ,ă aМОastaă r mсnО,ă mОrОu,ă oă aМtТvТtatОă МomplОб ,ă МrОatoarОă Оaă ьns Т,ă atunМТă МсnНă Оă НomТnat ă НОă М utarОaăОМСТvalОn Оloră„ПОrТМТtО‖,ăМumălОănumО tОăCo ОrТu.ăTraНuМОrОaă osМТlОaг ă ьntrОă „mТгОrТО‖ă Тă „splОnНoarО‖,ă mОtaПorОă supОrbОă pОntruă aМОstă aМtă Мulturală ОsОn Тal,ă НТМotomТОă prОгОnt ă laă OrtОgaă вă GassОtă Тă preluat ăНОăCo ОrТu. 32 Referin eăbibliografice Banta ,ă AnНrОТ.ă „LТrТМaă ОmТnОsМТan ă ьnă lТmbaă ОnglОг ‖.ă Limba romсn , 1999, nr. 3. Bojoga, Eugenia. „Lehr- und Wanderjahre. Il periodo italiano nella bТograПТaăТntОllОttualОăНТăEugОnТoăCo ОrТu‖.ăIn:ăOltre Saussure. L'ОrОНТtрă scТОntТПТcКă НТă EugОnТuă CoșОrТu.ă BОвonНă SКussurО.ă EugОnТoă CoșОrТu'să ScТОntТПТcă LОgКcв.ă Atti del IV Convegno IntОrnaгТonalОă UnТvОrsТtрă НОglТă StuНТă НТă UНТnО,ă 1-2 ottoble 2013. Proceedings of 4th International Congress University of Udine, 1-2 October 2013. A cura di Vincenzo Orioles e Raffaella Bombi. Firenze: Franco Cesati Editore, 2015: 35-53. BorМТl ,ă MТrМОa.ă „EugОnТuă Co ОrТu,ă ПonНatoră ală lТngvТstТМТТă Мaă tТТn ă aМulturТТ‖. LТmЛКăromсn , XI, 4-8, 2001: 48-55. CaragТuăMarТo Оanu,ăMatilda. „EugОnТuăCo ОrТuă – savantulă Тăomul‖.ă In: Ină mОmorТКmă EugОnТuă CoșОrТu (Extras din FonОtТc ă şТă Dialectologie, XX-XXI, 2001-2002).ă BuМurО tТ:ă EНТturaă AМaНОmТОТăRomсnО,ă2004:ă7-14. Catan -Spenchiu, Ana. „EugОnТoă Co ОrТuă Тă НОгvoltarОaăПОnomОnuluТă traduМtologТМ‖.ăTransilvania, nr. 7, 2012: 87-93. CТoМсrlТО,ă LТvТus.ă RОКХТsmă șТă НОvОnТrОă poОtТc ă ьnă ХТtОrКturКă ПrКncОг . TТmТ oara:ăFaМla,ă1974. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „Dasă ProblОmă НОsă оbОrsОtгОnsă bОТă Juană LuТsă VТvОs‖.ă IntОrХТnguТstТcК.ă SprКcСvОrgХОТcСă unНă оЛОrsОtгung. Festschrift zum 60. Geburtstag von Mario Wandruszka. TübТngОn:ăM.ăNТОmОвОr,ă1971:ă571-582. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „Loă ОrrяnОoă вă loă aМОrtaНoă Оnă laă tОorìaă НОă laă traНuММТяn‖.ăIn:ăEХăСomЛrОăвăsuăХОnguКУО:ăОstuНТosăНОătОorìКăвă mОtoНoХogìК. Madrid: Gredos, 1977. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „Falsche und richtige Fragestellungen in der оbОrsОtгungstСОorТО‖.ă In:ă L.ă GrщСs,ă G.ăKorlцn,ă B.ă MalmbОrgă (eds.). Theory and Practice of Translation. Berna, Frankfurt/Main – Las Vegas, 1978: 17-32. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „KontrastТvОă LТnguТstТkă unНă оbОrsОtгungstСОorТО:ă ТСră VОrСтltnТsă гuОТnanНОr‖.ă In:ă W.ă KüСlаОТn,ă G.ă TСomО,ă W.ă Wilss (eds.). LТnguТstТФă unНă оЛОrsОtгungsаТssОnscСКПt. MünМСОn:ăWilhelm Fink Verlag, 1981: 183-199. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „SМТОnМОă НОă laă traНuМtТonă Оtă laă grammaТrОă МontrastТvО‖. Linguistica Antverpiensia, XXIV, 1990: 29-40. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă IntroНucОrОă ьnă ХТngvТstТc . Traducere de Elena ArНОlОanuă ТăEugОnТaăBoУoga.ăCluУ-Napoca: Echinox, 1995. 33 Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „Losă lìmТtОsă rОalОsă НОă laă traНuММТяn‖.ă In:ă J.ă FОrnпnНОгă BarrТОntosă Marìnă Тă CОlТaă WallСОaН.ă Temas de LТngüìstТcКăApХТcКНК. Granada, 1995: 155-168. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă AЛКstă Тă ХìmТtsă НОă ХКă trКНuccТя.ă LlТхяă Тnaugurală НОlă Мursă aМaНчmТМă 1996-1997ă НОă laă FaМulНaНă НОă TraНuММТяă Тă IntОrprОtaМТя.ăUnТvОrsТНaНăPompОuăFabra:ăBarМОlona,ă1996. Co ОrТu,ăEugОnТu.ă„AlМanМОsăвălìmТtОsăНОălaătraНuММТяn‖.ă Lexis, XXI, 2, 1997: 163-184, Lima. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „PortцОă Оtă lТmТtОsă НОă laă traНuМtТon‖.ă Cahiers de Х'лcoХОăНОăTrКНuctТonăОtăIntОrprцtКtТon, 19, 1997-1998: 19-34, Geneva. Co ОrТu,ăEugОnТu.ă„RОla ТaăНТntrОălТngvТstТМaăМontrastТv ă ТătraНuМОrО‖.ă TraНuМОrОă НОă C.ă CuУb .ă AnКХОХОă ștТТnțТПТcОă КХОă UnТvОrsТt țТТă „AХ.ăI.ăCuгК"ăНТnăIКșТ,ăSОМ ТunОaăLТmbТă ТălТtОraturТăstr ТnО,ă1,ă 1998: 5-20. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „ProblОmatТМaă tОorТОТă traНuМОrТТ‖.ă TraНuМОrОă НОă C.ă CuУb .ă AnКХОХОă ștТТn ТПТcОă КХОă UnТvОrsТt țТТă „AХ.ă I.ă CuгК"ă НТnă IКșТ,ăSОМ ТunОaăLТmbТă ТălТtОraturТăstr ТnО,ă1,ă2000-2001: 7-21. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă LОcțТТă НОă ХТngvТstТc ă gОnОrКХ . Traducere de EugОnТaăBoУoga.ăCСТ Тn u:ăARC,ă2000. Co ОrТu,ăEugОnТu.ăLТngvТstТcКătОбtuХuТ.ăOăТntroНucОrОăьnăСОrmОnОutТcКă sensului.ă EНТ Тaă ьngrТУТt ă НОă Jôrnă AlbrОМСt.ă VОrsТunОă romсnОasМ ă Тă ТnНОбă НОă EugОnă MuntОanuă Тă Ana-Maria Prisacaru,ă Мuă oă postПa ă НОă EugОnă MuntОanu.ă Ia Т:ă EНТturaă UnТvОrsТt ТТă„AlОбanНruăIoanăCuгa‖,ă2013. Eco, Umberto, AăspunОăcКmăКcОХКșТăХucru.ăEбpОrТОnțОăНОătrКНucОrО.ăÎnă romсnО tОăНОăLasгloăAlОбanНru.ăIa Т:ăPolТrom,ă2008. Eminescu. Mihai. Poezii.ă PrОПa ă НОă ConstantТnă CТopraga.ă Ia Т:ă Junimea, 1974. Eminescu. Mihai. PoОsìКs.ă VОrsТяnă Оspaюolaă вă notasă poră ValОrТuă Georgiadi. Prefacio por Zoe Dumitrescu-Bu ulОnga.ă BuМurО tТ:ăMТnОrva,ă1989. Eminescu, Mihai. MцХКncoХТО:ă 22ă poчmОs. Traduits du roumain de Paulă MТМl uă Оtă GОorges Astalos, dits par Pierre Lamy. Bucarest: Casa Radio, 2004. Fiore Azzurro. Selezione, versione italiana e appunti di traduttore de Geo Vasile. Prefazione di prof. dr. Zoe DumitrescuBu ulОnga.ăBuМurО tТ:ăMТnОrva,ă1989. Laplace, Colette. TСцorТОăНuă ХКngКgОăОtătСцorТОă НОă ХКă trКНuctТon:ăХОsă concОpts-cХОПsă НОă troТsă КutОurs,ă KКНОă (LОТpгТg),ă CoșОrТuă (TüЛТngОn),ăSОХОsФovТtcСă(PКrТs). Paris: Didier, 1994. 34 LТngvТstТcКăТntОgrКХ .ăIntОrvТuăМuăEugОnТuăCo ОrТuărОalТгatăНОăNТМolaОă SaramanНu.ă BuМurО tТ:ă EНТturaă FunНa ТОТă CulturalОă RomсnО,ă 1996. Lungu-Badea, Georgiana. IНОТă șТă mОtКТНОТă trКНuctТvОă romсnОștТă (secolele XVI-XXI).ăTТmТ oara:ăEНТturaăEurostampa,ă2013. NТ ,ă Constan a.ă „ParmТă lОsă mсtsă quТă pară mТllТОrs‖.ă DТsponТbТlă onlТnОă la: http://poezia.usriasi.ro/?p=510. Oancea, Ileana. Semiostilistica. (Unele repere).ă TТmТ oara:ă EНТturaă Excelsior, 1998. OanМОa,ăIlОana.ă„EmТnОsМu,ăl`unТvОrsăНuătОбtО‖.ăIn:ăAtti del Convegno IntОrnКгТonКХОă «MТСКТă EmТnОscu», Venezia, 18-20 maggio 2000,ă IaşТ:ă EНТturaă UnТvОrsТt ТТă „AlОбanНruă Ioană Cuгa‖,ă 2001: 33-46. OanМОa,ă IlОana,ă ObroМОa,ă NaНТa.ă „AnagramОlОă luТă MТСaТă EmТnОsМu‖.ă AnКХОХОă UnТvОrsТt ТТă НОă VОstă НТnă TТmТşoКrК.ă SОrТaă ŞtТТn Оă filologice, XLVIII, 2010: 202-216. OanМОa,ă IlОana,ă ObroМОa,ă NaНТa.ă „NО-n ОlОsă r mсnОă gсnНul...‖.ă In:ă TОбtășТ НТscurs.ăOmКgТuăMТСКОХОТăMКncКș.ăBuМurО tТ:ăEНТturaă UnТvОrsТt ТТăНТnăBuМurО tТ,ă2011:ă365-373. OrtОgaăвăGassОt,ăJosц.ă„MТгОrТaă ТăsplОnНoarОaătraНuМОrТТ‖.ăTraНuМОrОă de Andrei Ionescu. Secolul 20, nr. 8, 1972: 117-130. RОnгТ,ăLorОnгo.ă„Ilă«mТo»ăCo ОrТu.ăCОnnТăНТăunaăbТograПТa‖.ăIn:ăOltre SКussurО.ă L'ОrОНТtрă scТОntТПТcКă НТă EugОnТuă CoșОrТu.ă BОвonНă SКussurО.ă EugОnТoă CoșОrТu'să ScТОntТПТcă LОgКcв. Atti del IV ConvОgnoăIntОrnaгТonalОăUnТvОrsТtрăНОglТăStuНТăНТăUНТnО,ă1-2 ottoble 2013. Proceedings of 4th International Congress University of Udine, 1-2 October 2013. A cura di Vincenzo Orioles e Raffaella Bombi. Firenze: Franco Cesati Editore, 2015: 55-68. T rМ oanu,ă MТСaОla-C t lТna.ă „TОгОă Мo ОrТОnОă НОsprОă tОorТaă traНuМОrТТ‖.ăALIL, LI, 2011: 393-397,ăBuМurО tТ. Varga,ăCrТstТna.ă„EugОnТuăCo ОrТu.ăTОorТaătraНuМОrТТ‖.ăLТmЛКăromсn , XXIII, 2013, nr. 5-6: 108-115. Varga,ăCrТstТna.ă„EugОnТoăCo ОrТu.ăLaătОrmТnologìaăНОălaătraНuММТяn‖.ă In: Eugenia Bojoga, Oana Boc, Dumitru-CornОlăVьlМuă(ОНs.). CoșОrТu:ă PОrspОctТvОsă contОmporКТnОs.ă AМtОsă Нuă НОuбТчmОă ColloquОă IntОrnatТonală НțцtuНОsă МosцrТОnnОsă CosОCluУ2009,ă 23-25 septembre, Cluj-Napoca, Roumanie, Tome 2, Cluj: PrОsaăUnТvОrsТtar ăCluУОan ,ă2014:ă146-164. Vlad, Carmen. Textul aisberg. TОorТОășТăКnКХТг ăХТngvТstТco-sОmТotТc . EНТ ТaăaăII-a,ărОv гut ă ТăaН ugТt .ăCluУ-NapoМa:ăCasaăC r ТТăНОă tТТn ,ă2003. 35 WattrОmОг,ăMТМСОl.ă„DОăМОsămсts‖.ăColumna, 14, decembrie, 2000: 89, Turku. Гban ,ă LuНmТla,ă Гban ,ă CrТstТna.ă „AborНarОaă tОбtual ă aă traНuМОrТТă ьnă vТгТunОaă luТă EugОnТuă Co ОrТu‖.ă ALIL,ă LI,ă 2011,ă 427-436, BuМurО tТ. Noti ăbiobibliografic Ileana OANCEA.ăLТngvТst,ăОsОТst.ăAbsolvОnt ăaăFaМult ТТăНОă FТlologТО,ă UnТvОrsТtatОaă НТnă TТmТşoara,ă 1962.ă DoМtoră ьnă ştТТn Оă ПТlologТМО,ă 1976.ă ProПОsoră Тă МonНuМ toră НОă НoМtorată laă FaМultatОaă НОă LТtОrОăaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОstăНТnăTТmТşoara.ăAăПostăНОМanăalăFaМult ТТă НОă LТtОrО,ă FТlosoПТОă Тă IstorТО,ă UnТvОrsТtatОaă НОă VОst,ă TТmТşoara,ă prОşОНТntaă SoМТОt ТТă RomсnОă НОă LТngvТstТМ ă RomanТМ ,ă ПТlТalaă TТmТşoara.ă Înă perioada 1984-1987ă aă Пostă lОМtoră НОă lТmbaă romсn ă laă InstТtutulăНОăFТlologТОăRomanТМ ăalăUnТvОrsТt ТТăНТnăGraг.ăAăsus Тnută МursurТă НОă lТmb ă romсn ă şТă lТngvТstТМ ă laă UnТvОrsТt ТlОă НТn:ă JОna,ă Orlцans,ă UНТnО,ă AnvОrs,ă InnsbruМkă ОtМ.ă Aă partТМТpată Мuă luМr rТă la CongrОsОlОăТntОrna ТonalОăНОălТngvТstТМ ăНОălaăTrТОr,ăRОgОnsburg,ăParТs,ă TutгТng,ăLОТpгТg,ăPalОrmo,ăUНТnО,ăVОnО ТaăОtМ.ăEstОămОmbr ăaăUnТunТТă SМrТТtorТlorăНТnăRomсnТa. Nadia OBROCEA este lector doctor la Departamentul de stuНТТă romсnО tТ,ă FaМultatОaă НОă LТtОrО,ă IstorТОă şТă TОologТОă НТnă МaНrulă UnТvОrsТt ТТă НОă VОstă НТnă TТmТ oara.ă DomОnТТlОă salОă НОă ТntОrОsă suntă lТngvТstТМaă gОnОral ,ă lТngvТstТМaă ТntОgral ,ă pragmatТМaă Тă sОmТotТМa.ă EstОăautoarОăaăluМr rТТă EХОmОntuХăХКtТnăьnăХТmЛКУuХărОХТgТosăromсnОsc, Szeged, JATEPress, 2013. Este redactor al revistei CКТОtăНОăsОmТotТc . 36 ESTEăACTUALăEUGENIUăCO ERIUăÎNă TEORIA TRADUCERII? CRISTINA VARGA UnТvОrsТtatОaă„BabО -BolвaТ‖ăНТnăCluУăNapoМa, RomсnТa Abstract: The present paper aims to explore the availability of ideas anНăМonМОptsăEugОnТoăCo ОrТuăНТsМussОНăТnăСТsătranslatТonăstuНТОs.ăWОă base our research on a corpus consisting of 24 books published in the field of translation studies during 2010-2016. We expect that the exploration of this corpus will provide us answers to the following quОstТons:ă Isă Co ОrТuă stТllă aММОptОНă asă ană Тmportantă namОă Тnă tСОă translatТonă ПТОlН?ă WСТМСă oПă Co ОrТu‘să papОrsă Нoă rОsОarМСОrsă НТsМussă morО?ăWСТМСăoПăCo ОrТu‘săМonМОptsăarОămostăНТsМussОНăbвărОsОarМСОrsă today? OurămaТnăobУОМtТvОăТsătoăПТnНăvalТНăargumОntsătСatăEugОnТoăCo ОrТuăТsă still an important theorist in the translation field and it is important for translators, translation professors, and translation students to know and use his ideas in translation. Keywords:ă EugОnТuă Co ОrТu,ă translatТonă stuНТОs,ă translatТonă tСОorв,ă linguistic transfer, traductology Introducere EugОnТuă Co ОrТuă ОstОă ună numОă МonsaМrată ьnă lТngvТstТМaă romanТМ ă Тă ПТloгoПТaă lТmbaУuluТă НТnă sОМolulă ală XX-lОa,ă ьnă sМСТmb,ă Мunoa tОrОaăsМrТОrТlorăsalОăНОsprОătraНuМОrОăОstОărОгОrvat ăunuТănum ră rОstrсnsăНОăspОМТalТ tТă ТăМОrМОt torТăaТăaМОstuТăНomОnТu.ăLoМulămoНОstă pОă МarОă ьlă oМup ă aМОstОaă ьnă ansamblulă opОrОТă marОluТă lТngvТstă lО-a П Мut,ă nuă oă Нat ,ă s ă ПТОă trОМutОă Мuă vОНОrОaă ьnă МОrМОtarОaă Тă НТНactica traНuМОrТТă ьnă RomсnТa,ă ьnă ПavoarОaă altoră numО,ă multă maТă vТгТbТlО.ă ConsТНОr m,ă prТnă urmarО,ă М ă ОstОă nОМОsară s ă nОă ьntrОb mă asupraă loМuluТăpОăМarОăьlăoМup ăEugОnТuăCo ОrТuăьnăМОrМОtarОaătraНuМtologТМ ă ТntОrna Тonal ă ТăНaМ ăsМrТОrТlОăsalОămaТăsuntăsauănuăvalТНОăьnăМontОбtulă МОrМОt rТТătraНuМtologТМОăaМtualО. ObТОМtТvОlОăprОгОntОТăМОrМОt rТăsuntăaМОlОaăНОăaăНОsМopОrТăНaМ ă ТНОТlОă Тă МonМОptОlОă Оnun atОă НОă Co ОrТuă ьnă tОorТaă traНuМОrТТă maТă suntă 37 МonsТНОratОă valТНОă НОă МОrМОt torТТă aМtualТă Тă НaМ ă aМОstОaă maТă sunt prОгОntОă ьnă bТblТograПТaă НОă spОМТalТtatОă publТМat ă ьnă ТntОrvalulă 20102016.ăDОăasОmОnОa,ănОăpropunОmăs ăТnvОntarТОmăМonМОptОlОăМo ОrТОnОă laăМarОăsОăПaМОărОПОrТrОăьnăМОrМОtarОaătraНuМtologТМ ăaМtual ,ăьnМОrМсnН,ă ьnă aМОla Тă tТmp,ă s ă rОalТг mă oă ТОrarСТОă aă aМОstora,ă ьnă ПunМ ТОă НОă Тmportan aălorăpОăplanăТntОrna Тonal. SpОr mă prТnă aМОstă НОmОrsă s ă НОmonstr mă Пaptulă М ă EugОnТuă Co ОrТuăОstОăunănumОăprОгОntăьnăМОrМОtarОaătraНuМtologТМ ăaМtual ,ăМ ă ТntОrОsulă pОntruă sМrТОrТlОă salОă НОsprОă tОorТaă traНuМОrТТă sОă p strОaг ă Мonstant.ăDorТmăМaăaМОast ăМОrМОtarОăs ăМonstТtuТОăunăargumОntăpОntruă oămaТămarОăvТгТbТlТtatОă ТăМunoa tОrОăaăopОrОТătraНuМtologТМОăaămarОluТă lТngvТstă romсnă ьnă ПormarОaă tОorОtТМ ă Тă praМtТМ ă aă traНuМ torТloră НТnă RomсnТa. PrОгОntulă artТМolă sОă aНrОsОaг МОrМОt torТlor,ă proПОsorТlor,ă traНuМ torТlor,ăprОМumă ТăstuНОn ТlorăМarОăНorОsМăs ăurmОгОăoăМarТОr ăьnă НomОnТulă traНuМОrТТă sauă ТntОrprОt rТТ,ă ьnă spОran aă М ă voră g sТă ьnă aМОstă demers un argument pentru includerea conceptelor traductologice ale luТă Co ОrТuă ьnă bagaУulă НОăМuno tТn Оă nОМОsarăunuТă traНuМ toră pОntruă aă НОvОnТăunăbunăspОМТalТstă ТăaăputОaăНОsП uraăoăaМtТvТtatОăproПОsТonal ă laăьnaltОăstanНarНОăНОăМalТtatО. EugeniuăCo eriu.ăAbord riăaleăteorieiătraducerii PrОoМup rТlОăpОntruătraНuМОrОăalОăluТăEugОnТuăCo ОrТuăauăПostă ТlustratОă НОă aМtТvТtatОaă saă НОă proПОsoră Тă МОrМОt tor.ă A aă Мumă obsОrv ă Poloă (2012),ă aМОast ă aМtТvТtatОă ОstОă varТat ă Тă sОă matОrТalТгОaг ă ьnă diverse comunТc rТă ștТТnțТПТcО,ă КrtТcoХО,ă ТntОrvТurТă și cursuri de traducere (Polo 2012, 109-111). CСТară НaМ ă ТnsТst ă asupraă bogatОТă Тă НТvОrsТПТМatОТă bТblТograПТТă МosОrТОnО,ă ьnă МООaă МОă prТvО tОă traНuМОrОa,ă Poloă (2012),ă a aă Мumă Тă aПТrm ăьnăartТМolulăs u,ănuăarОăprОtОn ТaăНОăОбСaustТvТtatОă ТănuătrОМОăьnă revist ătoatОăsМrТОrТlОăaМОstuТa.ăPrТnăurmarО,ăНorТmăs ăМomplОt mălТstaă stuНТТloră МОă apar Тnă НomОnТuluТă traНuМОrТТă Мuă МсtОvaă tТtlurТă МarОă nuă sОă rОg sОsМă ьnă luМrarОaă aМОstuТa,ă Мuă ТntОn Тaă НОă aă МomplОtaă panoramaă sМrТОrТlorătraНuМtologТМОăМo ОrТОnО. Laă ПОlă Мaă Тă Josцă Poloă (2012),ă vomă НТstТngОă ьntrОă artТМolОlОă sМrТsОă НОă Co ОrТuă Тă traНuМОrТlОă aМОstora1, vom face referiri doar la tОбtulăorТgТnală Т,ăНoarăaМoloăunНОăartТМolulăaăПostăНОгvoltatăultОrТor,ăьnă alt ă lТmb ,ă nОă vomă rОПОrТă laă Оlă Мaă laă ună artТМolă ТnНОpОnНОntă i nu o 1 De asemenea, ne vom limita la limbile la care avem acces, respectiv ОnglОг ,ăПranМОг ,ăgОrman ,ăspanТol ,ăМatalan ă Тăromсn . 38 traНuМОrО.ăDОăasОmОnОa,ăvomăьnМОrМaăoăpОrТoНТгarОăaăaМОstorăartТМolО,ă pОntruăaăputОaăanalТгaămaТău orăНatОlОăПurnТгatОăНОăaМОstОa. AstПОl,ă МonsТНОr mă М ă sОă potă НТstТngОă Нou ă ОtapОă ьnă cristalizarea ideilor pentru o teorie a traducerii din perspectiva lТngvТstТМТТă ТntОgralОă laă EugОnТuă Co ОrТu.ă Oă prТm ă Оtap ă oă rОprОгТnt ă stuНТТlОăpublТМatОăНОăМ trОăautorăьnăpОrТoaНaă1971-1990,ăpОrТoaН ăМarОă marМСОaг ă oă prТm ă aborНarО,ă НОă pОă poгТ ТТă tОorОtТМО,ă aă НomОnТuluТă traНuМОrТТ.ăAМОst ăОtap ăОstОărОprОгОntat ăНОăarticolele sale:         „BОНОutungă unНă BОгОТМСnungă Тmă LТМСtОă НОră strukturОllОnă SОmantТk‖.ă In:ă P.ă Hartmannă – H. Vernay (eds.). SprКcСаТssОnscСКПtă unНă оЛОrsОtгОn.ă SвmposТonă Кnă НОră UnТvОrsТtтtăHОТНОХЛОrgă(1969).ăMünМСОn:ăHuОbОr,ă1970:ă104121. „Dasă ProblОmă НОsă оbОrsОtzens bei Juan Luis Vives". In: IntОrХТnguТstТcК.ăSprКcСvОrgХОТcСăunНăоЛОrsОtгung.ăFОstscСrТПtă zum 60. Geburtstag von Mario Wandruszka.ă TübТngОn:ă M.ă Niemeyer, 1971: 571-582. „LoăОrrяnОoăвăloăaМОrtaНoăОnălaătОorìaăНОălaătraНuММТяn‖.ăIn:ăEl hombre y su lenguКУО:ă ОstuНТosă НОă tОorìКă вă mОtoНoХogìК. Madrid: Gredos, 1977. „SТgnТПТМaНoă вă НОsТgnaМТяnă aă laă luгă НОă laă sОmпntТМaă ОstruМtural‖.ăIn:ăPrТncТpТosăНОăsОmпntТcКăОstructurКХ. Madrid: Gredos, 1977: 185-209. „FalsМСОă unНă rТМСtТgОă FragОstОllungОnă Тnă НОră оbОrsОtгungstheorie". In:ăL.ă GrтСs,ă G.ă Korlцn,ă B.ăMalmbОrgă (eds.). Theory and Practice of Translation. Bern – Frankfurt/Main – Las Vegas: Peter Lang Verlag, 1978: 17-32. „Dosă ОstuНТosă sobrОă Juană LuТsă VТvОs‖.ă Cuadernos de LТngüìstТcК,ănr.ă4,ăAsoМТaМТяnăНОăLТngüìstТМaăв FТlologìaăНОălaă AmцrТМaăLatТna,ăMцбТМo,ăН.ăП.,ă1978. „KontrastТvОă LТnguТstТkă unНă оbОrsОtгungstСОorТО:ă ТСră VОrСтltnТsă гuОТnanНОr‖.ă In:ă W.ă KüСlаОТn,ă G.ă TСomОă вă W.ă Wilss (eds.). LТnguТstТФă unНă оЛОrsОtгungsаТssОnscСКПt. MünМСОn:ăWilhelm Fink Verlag, 1981: 183-199. (Мuă AlbrОМСt,ă Jôrn,ă TСun,ă HaralН,ă LüНtkО,ă JОns.)ă „LОТstungă unНă GrОnгОnă НОră UbОrsОtгung‖.ă In:ă Energeia und Ergon: sprachliche Variation, Sprachgeschichte, Sprachtypologie: 39  StuНТКă Тnă СonorОmă EugОnТoă CoșОrТu. TübТngОn:ă GüntОră Narră Verlag, 1988: 295-303. „SМТОnМОă НОă laă traНuМtТonă Оtă grammaТrОă МontrastТvО‖.ă Linguistica Antverpiensia, XXIV, 1990: 29-40.2 DТntrОă aМОstОa,ă artТМolОlОă МОlОă maТă ТmportantОă sunt:ă „Loă ОrrяnОoăвăloăaМОrtaНoăОnălaătОorìaăНОălaătraНuММТяn‖ (Co ОrТuă1977)ă Тă „KontrastТvОă LТnguТstТk unНă оbОrsОtгungstСОorТО:ă ТСră VОrСтltnТsă гuОТnanНОr‖ă(Co ОrТuă1981).ăAМОstОaăsОăМonstТtuТОăМaăoăanalТг ăМrТtТМ ă aă st rТТă НОă Пaptă aă tОorТОТă traНuМОrТТ.ă DОă asОmОnОa,ă ОlОă ТlustrОaг ă Тă prОoМuparОaă Мonstant ă aă autoruluТă pОntruă stabТlТrОaă unoră ПunНamОntОă teoretТМОă solТНОă alОă aМОstuТă НomОnТu,ă baгatОă pОă traНТ Тaă ТnstТtuТt ă НОă praМtТМaă ТăНОăОvolu ТaăНТaМronТМ ăaăНomОnТuluТătraНuМОrТТ. AМОast ă nОМОsТtatОă НОă stabТlТrОă aă unoră baгОă tОorОtТМОă solТНОă ьlă ПaМОă pОă Co ОrТuă s ă ь Тă ьnМОap ă НОmОrsulă prТntr-oă analТг ă МrТtТМ ă aă poгТ ТТloră tОorОtТМОă Оnun atОă ьnă aМОaă pОrТoaН ,ă analТг ă МarОă ьlă НuМОă laă МonМluгТaă М ,ă pсn ă laă momОntulă rОspОМtТv,ă maУorТtatОaă tОorТТloră Оnun atОăПТОănuăatТngăproblОmatТМaătraНuМОrТТ,ăПТОăsuntăОronatО,ăПТО,ăНaМ ă rОprОгТnt ă ună punМtă НОă vОНОrОă Мlară Тă bТnОă Пundamentat, sunt ТnМomplОtО.ă DОă pОă aМОstОă poгТ ТТ,ă Co ОrТuă rОalТгОaг ă МсtОvaă НТstТnМ ТТă ОsОn ТalОăьnăМООaăМОăprТvО tОătОorТaătraНuМОrТТ,ăНТstТnМ ТТăМarОăsОărОg sОsМă ТăьnăaborН rТlОătОorОtТМОăaМtualО. Aă Нouaă Оtap ă НОă ОlaborarОă aă tОorТОТă traНuМОrТТă ьnă opОraă Мo ОrТan ă ОstОă rОprОгОntat ă НОă stuНТТlОă publТМatОă ьnă pОrТoaНaă 19952000. Acestea sunt:   „Losă lìmТtОsă rОalОsă НОă laă traНuММТяn‖.ă In:ă ă J.ă FОrnпnНОгă BarrТОntosă Marìnă вă CОlТaă WallСОaНă (ОНs.).ă Temas de LТngüìstТcКă ApХТcКНК. Granada: Universidad de Granada, 1995: 155-168. AЛКstăТăХТmТtsăНОăХКătrКНuccТя. Barcelona: Universitat Pompeu Fabra, 1996.3 Pentru mai multe detalii lОgatОăНОăorНТnОaăpublТМ rТТăartТМolОlorăluТăEugОnТuă Co ОrТu,ăprОгОntarОaălorăьnăМonПОrТn Оă ТăultОrТoaraălorăpublТМarОăьnărОvТstОăsauă volumОăsОăpotăg sТăьnăPoloă(2012). 3 CСТarăНaМ ,ăьnăaparОn ,ăCo ОrТuă1997aă ТăCo ОrТuă1997băparătraНuМОrТăalОăluТă Co ОrТuă1996,ăьntr-oănot ăОбplТМatТv ălaăCo ОrТuă1997b,ăautorulămОn ТonОaг ă М ă ОstОă vorbaă НОsprОă ună tОбtă НОгvoltată Тă baгată pОă МonПОrТn aă sus Тnut ă Мuă ocazia deschiderii anului academic la Universitatea Pompeu Fabra din BarМОlona,ăultОrТorăpublТМat ăьntr-un volumăalăaМОstОТăunТvОrsТt Т. 2 40     „AlМanМОsă вă lìmТtОsă НОă laă traНuММТяn‖.ă Lexis: Revista de ХТngüìstТcКăвăХТtОrКturК,ăvol.ă21,ăNºă2,ă1997:ă163-184. „PortцОăОtălТmТtОsăНОălaătraНuМtТon‖.ăPКrКХХчХОs,ăGОnчvО,ănúm.ă 19, 1997: 19-34. Disponibil online la: http://www.paralleles. unige.ch/tous-les-numeros/archive_fr.html. „RОla Тaă НТntrОă lТngvТstТМaă МontrastТv ă Тă traНuМОrО‖.ă Analele ștТТnțТПТcОă КХОă UnТvОrsТt țТТă „AХ.ă I.ă CuгК"ă НТnă IКșТ,ă SОcțТunОКă LТmЛТă șТă ХТtОrКturТă str ТnО, nr. 1, 1998: 5-20 (traducere C. CuУb ). „ProblОmatТМaă tОorТОТă traНuМОrТТ‖.ă AnКХОХОă ștТТnțТПТcОă КХОă UnТvОrsТt țТТă „AХ.ă I.ă CuгК"ă НТnă IКșТ,ă SОcțТunОКă LТmЛТă șТă ХТtОrКturТă str ТnО,ă núm.ă 1,ă 2000-2001: 7-21 (traducere C. CuУb ). PОntruă aМОast ă Оtap ,ă ПunНamОntalОă suntă stuНТТlОă „Losă lìmТtОsă rОalОsăНОălaătraНuММТяn‖ă(1995)ă ТăAЛКstăТăХТmТtsăНОăХКătrКНuccТя (1996), stuНТuăНОгvoltatăultОrТorăьnăПranМОг ăsubătТtlulăНОă„PortцОăОtălТmТtОsăНОă laă traНuМtТon‖ă (1997).ă AМОstОă stuНТТă rОprОгТnt ă oă nou ă Оtap ă ьnă МarОă tОorТaă traНuМОrТТă Мap t ă maТă mult ă proПunгТmОă laă EugОnТuă Co ОrТu.ă AstПОl,ăsОăobsОrv ăМ ăautorulăabanНonОaг ăНТСotomТaăeronat-corect Тă sОă avОnturОaг ă ьnă ОбplorarОaă lТmТtОloră tОorОtТМОă Мuă МarОă sОă МonПrunt ă teorТaă moНОrn ă aă traНuМОrТТ.ă Caă oă МomplОtarО,ă ьnă Abast i limits de la trКНuccТя (1996),ăautorulăanalТгОaг ăprogrОsОlОăpОăМarОălО-a constatat ьnă НomОnТulă traНuМtologТОТă moНОrnО,ă autorulă analТгсnНă МrТtТМă Тă aНuМсnНă prОМТг rТă tОorОtТМО,ă aМoloă unНОă МonsТНОr ă М ă acestea sunt necesare. DОăasОmОnОa,ăamăНorТăs ămОn Тon măМ ,ăabТaăьnăaМОast ăaăНouaă Оtap ăaparătraНuМОrТăьnălТmbaăromсn ăalОăartТМolОlorăluТăCo ОrТuăНОsprОă traНuМОrО.ăAМОstОa,ăНО ТănОМОsТt ăoărОvТгuТrОăaătОrmТnologТОТălТngvТstТМОă din perspectiva lingvisticiТă ТntОgralО,ă auă МontrТbuТtă laă u urarОaă aММОsuluТă publТМuluТă romсnă laă sМrТОrТlОă Тă ТНОТlОă marОluТă lТngvТst,ă МontrТbuТnНă astПОlă laă oă maТă marОă МТrМula ТОă aă aМОstoraă ьnă spa Тulă aМaНОmТМăromсnОsМ. Corpusădeăanaliz Pentru a putea evalua actualitatea concepteloră Тă aă tОorТОТă МosОrТОnОă aă traНuМОrТТ,ă ОstОă nОvoТОă s ă НОmonstr mă Пaptulă М ă EugОnТuă Co ОrТuă ОstОă prОгОntă ьnă МОrМОt rТlОă traНuМtologТМОă aМtualО.ă PОntruă aМОasta,ă amă Мonsultată oă sОrТОă НОă volumОă publТМatОă ьnă НomОnТulă traНuМОrТТă ТălТngvТstТМТТăьnăgОnОral.ăAvсnН НrОptăМrТtОrТuăНОăbaг ăМТtarОaă luМr rТloră luТă Co ОrТuă ьnă matОrТalulă stuНТat,ă amă rОalТгată oă lТst ă aă 41 aМОstora,ă lТst ă МarОă МonstТtuТОă Мorpusulă МarОă st ă laă baгaă МОrМОt rТТă noastre. F r ă aă avОaă prОtОn ТТă НОă ОбСaustТvТtatО,ă Мorpusulă ОstОă Пormată din volume publiМatОă НОă М trОă oă ОНТtur 4,ă ьntr-oă lТmb ă НОă МТrМula ТОă ОuropОan ă prОМumă ОnglОгa,ă ПranМОгa,ă gОrmana,ă spanТola,ă ТtalТana,ă Мatalanaă sauă romсna.ă PОntruă aă ьnНОplТnТă МrТtОrТulă НОă tОorТОă КctuКХ ă Кă traducerii, am stabilit ca perioada de publicare a volumelor respective s ă sОă ьnМaНrОгОă ьnă ТntОrvalulă 2010-2016.ă Înă sОlОМtarОaă matОrТalОloră criteriile principale au fost tematica,ă rОspОМtТv,ă МОlă pu Тnă unulă НТntrОă stuНТТlОăsauăМapТtolОlОăvolumuluТătrОbuТОăs ăПaМ ărОПОrТrОălaătraНuМОrОă Тă МТtarОaăunОТăopОrОăaăluТăEugОnТuăCo ОrТuăьnăМontОбtulătОorТОТătraНuМОrТТ. Corpusulă ob Тnută astПОlă ОstОă unulă НОstulă НОă lТmТtat,ă ьns ă МonsТНОr mă М ă ТlustrОaг ă pОă НОplТnă prОгОn aă luМr rТloră luТă Co ОrТuă ьnă tОorТaăaМtual ăaătraНuМОrТТ.ăAМОstaăМuprТnНОă24ăНОătТtlurТăНТntrОăМarОăoă marОă partОă suntă ьn ХТmЛКă spКnТoХ (12),ă urmat ă НОă stuНТТlОă ьnă limba ОngХОг (8).ăOămТМ ăponНОrОăoăauăьnăМorpusulănostruăstuНТТlОăьnălimba ПrКncОг (2)ă ТăgОrmКn (2).ăDОăasОmОnОa,ămОn Тon măПaptulăМ ănuăs-au g sТtă volumОă НОНТМatОă traНuМОrТТă sauă ТntОrprОt rТТă ьnă lТmbaă ТtalТan ,ă romсn ăsauăМatalan ăМarОăs ăПТОăpublТМatОăьnăpОrТoaНaăpОăМarОăoăarОăьnă vОНОrОăstuНТulănostruă ТăМarОăs ăьlăМТtОгОăpОăCo ОrТu. Înă Мorpusulă nostru,ă EugОnТuă Co ОrТuă ОstОă МТtată НОă 162ă НОă orТ,ă atсtă ьnă tОбtulă volumuluТ, Мсtă Тă ьnă notОlОă ОбplТМatТvОă Тă bibliografie. DТstrТbu ТaăМТt rТlorăОstОăurm toarОa:ăьnă ХТmЛКăspКnТoХ (90),ăьnălimba ОngХОг (25),ăьnăХТmЛКăПrКncОг (41)ă ТăьnăХТmЛКăgОrmКn (6). Metodologia de lucru MОtoНaă НОă luМruă utТlТгat ă pОntruă stuНТulă aМtualТt ТТă tОorТОТă coseriene a traducerii a Мonstatăьntr-oăМОrМОtarОăМarОăaăprogrОsatăьnămaТă multОă ОtapО.ă AstПОl,ă pОntruă ьnМОpută s-aă П Мută oă lТst ,ă aă МОloră maТă ТmportantОăstuНТТăpublТМatОăНОăEugОnТuăCo ОrТuăьnăНomОnТulătraНuМОrТТ.ă EstОă vorbaă НОsprОă ună num ră НОă 15ă artТМolО,ă publТМatОă НОă marОlОă lingvТstăьnăpОrТoaНaă1970-2001,ăьntrОătТtlurТlОăТntroНusОăьnăaМОast ălТst ă ПТgurОaг ă Тă НТПОrТtОă traНuМОrТă alОă artТМolОloră orТgТnalО.ă MotТvulă ТnМluНОrТТăaМОstoraăaăПostăПaptulăМ ăОlОăsuntăМТtatОăьnăvolumОlОăaМtualОă consultate de noi. Etapaă urm toarОă aă МОrМОt rТТă aă Мonstată ьnă М utarОa,ă ПolosТnНă mТУloaМОăНОăМОrМОtarОătraНТ ТonalОă ТăТnПormatТМОăaăvolumОlorăpublТМatОă ьnăEuropaăьnăНomОnТulătraНuМОrТТ,ăьnăpОrТoaНaă2010-2016. Concluzia la МarОă amă aУunsă ОstОă М ,ă ьnă RomсnТa,ă bТblТotОМТlОă unТvОrsТtarОă Тă 4 PublТМa ТТlОăОlОМtronТМОă ТăplatПormОlОăsОlП-publishing au fost omise. 42 academice nu dispunăНОăpublТМa ТТănouăaМСТгТ ТonatОăьnăaМОstăНomОnТu,ă МООaă МОă ьngrОunОaг ă atсtă МОrМОtarОa,ă Мсtă Тă МТrМula Тaă ТНОТloră Тă НТrОМ ТТlorăНОăМОrМОtarОăaМtualОăьnăНomОnТulătraНuМОrТТ.ăRОгultatОămultă maТă bunОă auă Пostă ob ТnutОă prТnă МonsultarОaă МataloagОloră onlТnОă ale bТblТotОМТloră aПlatОă ьnă str Тn tatО,ă aă МataloagОloră ОНТturТloră Тă aă publТМa ТТloră МongrОsОloră Тă МonПОrТn Оloră НТnă НomОnТulă traНuМОrТТ.ă AМОast ă МonsultarОă nО-aă pОrmТsă s ă ob ТnОmă oă prТm ă lТst ă НОă volumОă publТМatОă ьnă НomОnТulătraНuМОrТТ,ăьnă pОrТoaНaă 2010-2016.ă Urm toarОaă Оtap ă aă Мonstată ьnă sОlОМtarОaă aМОstoră volumОă МarОă МТtauă artТМolОlОă luТă Co ОrТuă Т/sauă utТlТгauă МonМОptОă traНuМtologТМОă alОă aМОstuТa5. Lista ПТnal ă НОă volumОă pОă МarОă amă ob Тnut-oă ьnă urmaă aМОstuТă НОmОrsă ОstОă МonstТtuТ ă НТnă 26ă НОă tТtlurТă МarО voră putОaă ПТă МonsultatОă ьnă sОМ ТunОaă RОПОrТnțОăcoşОrТОnОăьnăЛТЛХТogrКПТКăКctuКХ a acestui articol. UltТmaă Оtap ă oă МonstТtuТОă analТгaă НatОloră ob ТnutОă ьnă urmaă Мonsult rТТărОspОМtТvОlorăvolumО6.ăÎnăanalТг ăamăurm rТtăs ăvОНОmăМarОă suntă luМr rТlОă Мoşeriene НОsprОă traНuМОrОă aНusОă ьnă НТsМu ТОă НОă М trОă МОrМОt torТТă aМtualТă pОă plană ТntОrna Тonal,ă МarОă suntă МОlОă maТă НОsă discutate concepte coşeriene, ce aspecte ale traducerii sunt abordate de М trОă rОspОМtТvТТă autorТă Тă НaМ ă EugОnТuă Co ОrТuă ОstОă mОn Тonată ьnă traduМОrОămaТăНОsăsauămaТărarăНОМсtăьnăpОrТoaНaăantОrТoar ăanuluТă2010. Înă sОМ ТunОaă МОlОă МОă urmОaг ă vomă Тlustraă aМОstОă aspОМtОă prТnă ТntОrmОНТulă analТгОТă МalТtatТvОă Тă МantТtatТvОă aă НatОloră ob ТnutОă НТnă МОrМОtarОaănoastr . Prezen aăluiăEugeniuăCo eriuăînăteoriaăactual ăaătraducerii a. LocuХăХuТăCoșОrТuăьnăpКnorКmКătrКНuctoХogТОТ Înă МartОaă saă TrКНuccТяnă вă trКНuctoХogìК:ă ТntroНuccТяnă Кă ХКă trКНuctoХogìК,ăAmparoăHurtaНoăAlbТrărОalТгОaг ăoăpanoram ăgОnОral ă aă traНuМОrТТă Тă traНuМtologТОТ,ă mОn ТonсnНă pОrspОМtТvОlОă tОorОtТМОă Тă autorТТăМarОăauăНatăПorm ăaМОstuТăНomОnТu.ăÎntrОăaМО tТa,ăCo ОrТuăОstОă mОn Тonată prТntrОă autorТТă МarОă МonsТНОr ă traНuМОrОaă Мaă opОrКțiune tОбtuКХ .ă Înă aМОla Тă tТmp,ă autoarОaă ьТă rОМunoa tОă lТngvТstuluТă romсnă Acolo unde a fost posibil, s-aăПolosТtăМ utarОaăautomat ăaănumОluТăautoruluТă НorТtăpОntruăОПТМТОntТгarОaăМОrМОt rТТă ТăpОntruăaăomТtОăМсtămaТăpu ТnОăoМurОn О.ă AuăОбТstatăМaгurТ,ăМaăНОăОбОmpluăМartОaăluТăAmparoăHurtaНoăAlbТră(2013)ăьnă care nu s-aă putută rОalТaă oă astПОlă НОă М utarОă automat ă Тă s-a apelat la citirea textului. 6 ConsultarОaă rОspОМtТvОloră volumОă aă Пostă unaă punМtual ,ă МООaă МОă nО-a interesat a fost s ă urm rТmă ponНОrОaă МТt rТloră luТă Co ОrТuă ьnă ПТОМarОă volum,ă МonМОptОlОă Тă tОбtОlОă МТtatО,ă prОМumă Тă aspОМtulă traНuМОrТТă НТsМutată НОă М trОă autorulărОspОМtТvăНТnăpОrspОМtТv ăМoşОrТan . 5 43 mОrТtulă НОăaăПТăprТntrОăprТmТТă МОrМОt torТă МarОăauă prТvТtă traНuМОrОaă НТnă aМОast ăpОrspОМtТv 7,ăП r ăьns ăaămОn ТonaăМontrТbu ТТlОă ТăНОгvolt rТlОă salОă tОorОtТМОă ultОrТoarО.ă ConsТНОr mă М ă analТгaă rОalТгat ă ьnă aМОstă volumă ТlustrОaг ă Нoară par Тală МontrТbu Тaă luТă EugОnТuă Co ОrТuă laă НОгvoltarОaătОorТОТătraНuМОrТТă ТăМ ăoăМОrМОtarОămaТăОбtТns ăaăsМrТОrТloră traНuМtologТМОăalОăaМОstuТaăarăНОmonstraăПaptulăМ ăТНОТlОăaМОstuТaăauăoă pondere mai marОă ьnă tОorТaă traНuМОrТТă НОМсtă МОaă pОă МarОă Т-o atribuie Amparo Hurtado Albir (2013, 130). Imprecizia analizei operei traНuМtologТМОă aă luТă Co ОrТuă Т,ă prТnă urmarО,ă aă poгТ ТОТă salОă ьnă panoramaă tОorОtТМ ă aă НomОnТuluТă traНuМОrТТă ОstОă Нat ,ăМrОНОmă noТ,ă НОă faptulă М ă autoarОaă sОă lТmТtОaг ă laă МonsultarОaă unuТă sТngură stuНТuă coşОrТan,ă rОspОМtТvă laă stuНТulă aМОstuТaă НТnă 1977,ă „Loă ОrronОoă вă loă aМОrtaНoăОnălaătОorТaăНОălaătraНuММТяn‖.ăImportan aăaМОstuТăvolumăОstОă Нat ă НОă Пaptulă М ă rОalТгОaг ă sТnguraă panoram ă МОă ТntОgrОaг ă toatОă orТОnt rТlОătОorОtТМОăalОătraНuМtologТОТ,ăьnăМarОăsОărОg sО tОă ТăCo ОrТu.ă CСТară НaМ ă volumulă aă Пostă publТМată ьnaТntОă НОă 2010,ă amă НОМТsă s ă ьlă lu măьnăМonsТНОrarОăьnăanalТгaănoastr ăНОoarОМОăaăПostărООНТtatăьnă2013. b. ActuКХТtКtОКăХuТăCoșОrТuăьnătrКНuctoХogТКăКctuКХ PrОгОn aăsМrТОrТlorăluТăCo ОrТuăьnăvolumОlОăНОНТМatОătraНuМОrТТă ОstОă varТabТl ,ă ьnă numОroasОă МaгurТă ОstОă vorbaă Нoară НОsprОă sТmplОă mОn Тon rТă ьnă bibliografia volumului (1), despre simple trimiteri la notele explicative (4) sau chiar de mențТonКrОК numОluТăautoruluТăП r ă Мaă aМОstaă s ă ПТОă ьnso Тtă НОă numОlОă vrОunuТă stuНТuă sauă Нataă publТМ rТТă aМОstuТaă (4).ă EбТst ă МСТară Мaгulă unОТă cТt rТă grОșТtО a unui studiu Мoşerian8.ăPОăНОăalt ăpartО,ăОбТst ă ТămОn ТunТăОбtТnsОăalОăstuНТТlorăluТă Co ОrТu,ăМaăs ăН măunăОбОmplu,ăьnăvolumulăManuel de traductologie, ОНТtatăНОăJôrnăAlbrОМСtă ТăRОnцăMцtrТМСăьnă2016,ăCo ОrТuăОstОăМТtatăНОă 41ăНОăorТăТarătОorТaăsaăОstОăНОsМrТs ă ТăМomОntat ăpОălarg. ÎnăМlasТПТМarОaăpОrspОМtТvОlorătОorОtТМОăНОăstuНТuăalОă traНuМtologТОТă propus ă НОă Amparoă HurtaНoă AlbТr,ă Co ОrТuă ОstОă ьnМaНrată ьnă МatОgorТaă „primeras reivindicaciones‖. 8 ÎnăvolumulăPТlarăOrНяюОгăLяpОг,ăJosцăAntonТoăSabТoăPТnТlla,ăHТstorТogrКПìКă НОăХКătrКНuccТяnăОnăОХăОspКcТoăТЛцrТco:ăTОбtosăcontОmporпnОos, Ediciones de la Universidad Castilla-Laă ManМСa:ă CuОnМa,ă 2015,ă 218,ă ьnă Bibliografie, Co ОrТuăОstОăМТtatăМuăstuНТulăTraducciяnăвănovОНКНăОnăХКăcТОncТКăНОХăХОnguКУО ьnă loМă НОă Tradiciяnă вă novОНКНă Оnă ХКă cТОncТКă НОХă ХОnguКУО (1977). Titlul mОn Тonat,ă МrОНОmă М ă ОstОă Оronată НОoarОМО nuă ОstОă mОn Тonată ьnă arСТvaă Co ОrТuăНОălaăTübТngОnă ТănТМТănuăl-amăьntсlnТtăМТtatăьnăaМОast ăПorm ăНОМсtăьnă trОТăloМurТăpОăIntОrnОtăП r ăs ăputОmăТНОntТПТМaăISBN-ulăpublТМa ТОТ. 7 44 Înă МООaă МОă prТvО tОă stuНТТlОă МoşОrТОnОă pОă МarОă МОrМОt torТТă actuali dinăНomОnТulătraНuМОrТТălОăМonsТНОr ăМaăПТТnНăТmportantОăpОntruă МОrМОtarОaălor,ăobsОrv măМ ăsuntăМТtatО:    „DasăProblОmăНОsăоbОrsОtгОnsăbОТăJuanăLuТsăVТvОs",ă1971,ăă– МТtatăьnă6ăНТntrОăvolumОlОăМonsultatО; „LoăОrrяnОoăвăloăaМОrtaНoăОnălaătОorìaăНОălaătraНuММТяn‖,ă1977ă – МТtatăьnă6ăНТntrОăvolumОlОăМonsultatО; „FalsМСОă unНă rТМСtТgОă FragОstОllungОnă Тnă НОră оbОrsОtгungstСОorТО‖,ă 1978ă – МТtată ьnă 6ă НТntrОă volumОlОă consultate; DТvОrsОăluМr rТăНОălТngvТstТМ ăМТtatОăьnăМontОбtătraНuМtologТМă – МТtatăьnă5ăНТntrОăvolumОlО consultate; CТt rТă Мuă МaraМtОră gОnОral,ă ьnă МarОă EugОnТuă Co ОrТuă ПТgurОaг ă НoarăМuănumОlО,ăьnăМontОбtătraНuМtologТМă – МТtatăьnă2ăНТntrОăvolumОlОă consultate;  „KontrastТvОă LТnguТstТkă unНă оbОrsОtгungstСОorТО:ă ТСră VОrСтltnТsă гuОТnanНОr‖,ă 1981,ă – МТtată ьnă 1ă НТntre volumele consultate;  „TraНuММТяnă вă novОНaНă Оnă laă МТОnМТaă НОlă lОnguaУО‖,ă 1971ă – МТtarОăgrО Тt ăьnă1ăНТntrОăvolumОlОăМonsultatО. ÎnăgОnОral,ăaprОМТОrТlОăautorТlorăsuntăpoгТtТvОă ТăМonstruМtТvОăьnă volumele pe care le-amă Мonsultat,ă Мuă oă sТngur ă ОбМОp ТО, volumulă ьnă care titlul coşОrТană ОstОă МТtată grО Тt.ă AstПОl,ă MТguОlă AngОlă VОgaă Тă MartСaă PulТНo,ă autorТТă МapТtoluluТă „HТstorТaă НОă laă traНuММТяnă вă НОă laă tОorìaăНОălaătraНuММТяnăОnăОlăМontОбtoăНОălosăОstuНТosăНОătraНuММТяn‖,ă НТnăvolumulăМТtatălaănotОăьnăpagТnaăantОrТoar ăaПТrm :ă „Aă pОsară НОă ОstОă Нato,ă quОă НОbОrìaă СabОră aМonsОУaНoă aă lasă mОntОsă pОnsantОsă НОă laă traНuМtologìaă – poră ОУОmplo,ă ală atrОvТНoă Co ОrТuă (1971),ăquОăsТnănunМaăСabОrăОnsОюaНoălaătraНuММТяn,ăpontТПТМяăsobrОă Оlla,ănoăsТОmprОăМonăaМТОrto…‖ă(VОga & Pulido 2015, 191). Laă ПОlă Мaă ьnă momОntulă ьnă МarОă МТtОaг ă grО Тtă tТtlulă stuНТuluТ,ă autorТТă sОă ьn al ă Тă ьnă aprОМТОrТlОă pОă МarОă lОă auă ьnă МООaă МОă prТvО tОă aМtТvТtatОaăНТНaМtТМ ăьnăНomОnТulătraНuМОrТТăaămarОluТălТngvТst.ăÎnăPoloă (2012,ă 109),ă sОă mОn ТonОaг ,ă prТntrОă altОă aМtТvТt Тă alОă luТă Co ОrТuă lОgatОă НОă traНuМОrО,ă Тă МursurТ/sОmТnarТТ/МursurТă НОă var ă НОă traНuМОrО,ă ьnă unТvОrsТt ТlОă НТn:ă Malaga,ă SantanНОr,ă ValОnМТaă Тă MaНrТН.ă RОspОМtТvulă МomОntarТuă ală МОloră НoТă autorТă nuă poatОă НОМсtă s ă 45 НОmonstrОгОăoăslab ăprОg tТrОăaăaМОstoraăьnăНomОnТuă Тăoă ТămaТăslab ă preocupare pentru documentarea volumului publicat. c. Concepte coşОrТОnОăьnătrКНuctoХogТКăКctuКХ Dintre conceptele coşОrТОnОă НТsМutatОă ьnă volumОlОă НОă stuНТТă МonsultatОăНОănoТăamăТНОntТПТМatăunănum răНОă8ăМonМОptОăТmportantОăpОă care le-amăТОrarСТгatăьnăПunМ ТОăНОăПrОМvОn aămОn Тon rТТălor. PrТnă urmarО,ă putОmă Мonstataă М ă МОlă maТă НОsă НТsМutată МonМОptă ОstОă aМОlaă ală pОrspОМtТvОТă tОбtualОă asupraă traНuМОrТТ,ă МonПormă М ruТaă „nuă trКНucОmă cuvТntОă cТă trКНucОmă tОбtОŗ9. Parafrazat, citat sau МomОntat,ăaМОstăМonМОptăsОăьntсlnО tОăьnă4ăНТntrОăvolumОlОăМonsultatО. Conceptele coşeriene de semnificat, designat Тă sens ьnă МontОбtulă traНuМОrТТă suntă Тă ОlОă НТsМutatОă ьnă 4ă НТntrОă volumОlОă МonsultatО,ă НОă МОlОă maТă multОă orТăaПlсnНu-sОă ьnălОg tur ă Мuă МonМeptul antОrТorămОn Тonat. CОlОă Нou ă МonМОptОă mОn ТonatОă antОrТoră sunt,ă nuă oНat ,ă МomplОtatОăМuărОПОrТrТălaăМОlОătrОТănТvОlОăalОălТmbaУuluТ,ăМarО,ăМСТarăНaМ ă nuă Тnă НОă traНuМОrОă МТă НОă НomОnТulă lТngvТstТМ,ă rОprОгТnt ă ună МonМОptă teoretic puternic ьnăexplicarea traducerii ca activitate. Cele trei nivele alОălТmbaУuluТăauăПostăМТtatОăьnă3ăНТntrОăvolumОlОăМorpusuluТănostru. Problema ТntrКНuctТЛТХТt țТТ ОstОăaborНat ăьnăcadrul teoretic al stuНТТloră МoşОrТОnОă ьnă 2ă volumО.ă Înă aПaraă МomОntarТТloră pОă aМОast ă tОm ,ăunul dintre studii (Igualada 2013, 46) descrie pe larg lucrarea lui Juană Pabloă PalaгuОlosă (1992)ă mОn ТonсnНă М ă stuНТulă sОă baгОaг ă pОă tОorТaăМoşОrТan ăpОntruăaărОalТгaăoăМlasТПТМarОăaăОrorТlorăНОătraНuМОrО. AltОă obsОrva ТТ,ă НОă maТă mТМ ă anvОrgur ă Тă ьnă МarОă sunt citate МonМОptОăМoşОrТОnОăoăsТngur ăНat ăsuntăurm toarОlО: Jôrnă AlbrОМСtă Тă RОnцă MцtrТМСă (2016,ă 619)ă mОn ТonОaг ,ă МТtсnНu-lă pОă Co ОrТu,ă М ă nuă МОrТn aă Мaă oă traНuМОrОă s ă rОproНuc ьnă limba- Тnt ă МООaă МОă sОă spunОă ьnă lТmba-surs ă sauă МООaă МОă МrОНОă traНuМ torulăМ ăsОăspunО,ăОstОăoăПals ăproblОm .ăAМОТa ТăautorТăНТsМut ă cauzele erorilor ьnă traНuМОrОă Тă prОТauă НОă laă Co ОrТuă ТНООaă М ă ună traНuМ toră trОbuТОă s ă aТb ă atсtă „connaissances linguistiques‖,ă Нar,ă ьnă aМОla ТătТmp,ăarОănОvoТОă ТăНОă„connaissances dans la matiчrОătrКТtцО‖ă (AlbrОМСtăȚăMцtrТМСă2016,ă31). ÎnăLОНОrОră(2014,ă194)ăaparОămОn ТonatăМonМОptulăМoşerian de poХТsОmТОă ОбtОrn ьnă МontОбtulă transПОruluТă lТngvТstТМă ală unТt Тloră lОбТМalОă Мuă Мon Тnută sОmantТМă ambТguu.ă AstПОl,ă autoarОaă sublТnТaг ă 9 ParaПraгarОaănОăapar ТnО. 46 Пaptulă М ă polТsОmТaă ОбtОrn ă rОprОгТnt ă oă problОm ă atсtă pОntruă traНuМОrОaăuman ,ăМсtă ТăpОntruătraНuМОrОaăautomat . Conceptul asimetriei НТntrОă lТmbТă Тă Пaptulă М ă unuТă Мuvсntă dintr-oălТmb ăьТăpotăМorОspunНОămaТămultОăОМСТvalОntОăьntr-oăalt ălТmb ă ОstОăНТsМutatăьnăSМСumaМСer (2012, 35). Concluzii Înă МООaă МОă prТvО tОă traНuМОrОaă Тă traНuМtologТa,ă EugОnТuă Co ОrТuăОstОăunăautorăaМtual.ăStuНТТlОăsalОăsuntăМТtatО,ăНТnăМсtОăamăputută constata, ьnă24ăНОăvolumОăТntОrna ТonalОăьnăpОrТoaНaă2010-2016. Cel mai des citat studiu coşerian НОă traНuМtologТОă ОstОă „Loă ОrrяnОoă вă loă aМОrtaНoă Оnă laă tОorìaă НОă laă traНuММТяn‖,ă al turТă НОă „Dasă ProblОmă НОsă оbОrsОtгОnsă bОТă Juană LuТsă VТvОs‖.ă Înă ПunМ ТОă НОă autorТ,ă rОspОМtТvОlОă stuНТТă suntă МТtatОă atсtă ьnă vОrsТunОă gОrman ,ă Мсtă Тă ьnă vОrsТunОă spanТol .ă Înă aПaraă aМОstoră stuНТТ,ă МОă apar Тnă Мlară НomОnТuluТă traНuМОrТТ,ă ьnă volumОlОă МonsultatОă sОă maТă potă ьntсlnТă Тă rОПОrТrТă laă stuНТТlОă НОă tОorТaă lТmbaУuluТ,ă sОmantТМ ă Тă lТngvТstТМ ă МontrastТv ă alОă aМОluТa Тăautor. DОăasОmОnОa,ăьnăurmaăanalТгОТărОsursОlorăbТblТografice, putem aПТrmaă М ă stuНТulă МarОă sОă baгОaг ă МОlă maТă multă ьnă tОorТaă traНuМОrТТă Мo ОrТОnОă ОstОă Manuel de traductologie ală luТă Jôrnă AlbrОМСtă Тă RОnцă MцtrТМС,ăНТnă2016.ăConsТНОr măМaăunăsОmnăПoartОăpoгТtТvăalărОМОpt rТТă tОorТОТătraНuМОrТТăluТăEugОnТuăCo ОrТu ТăalăМТrМula ТОТăТНОТlorăsalОăПaptulă М ă ună manuală НОă traНuМtologТОă publТМată ьnă 2016ă НОНТМ ă ПragmОntОă extinse acestui autor. Totă ьnă urmaă analТгОТă НОă Пa ,ă putОmă aПТrmaă М ă МОlОă maТă discutate concepte ale teoriei coşОrТОnОă ьnă traНuМtologТaă aМtual ă sunt:ă se traduc texte, semnificat, designat, sens Тă cele trei nivele ale limbajului. Înă МООaă МОă prТvО tОă mОn ТonarОaă luТă Co ОrТuă ьnă МОrМОtarОaă traНuМtologТМ ă aМtual ă ьnă Мompara ТОăМuă pОrТoaНaă antОrТoar ăluТă 2010,ă sОă poatОă Мonstataă oă sМ НОrОă aă num ruluТă НОă publТМa ii traductologice МarОă ьlă mОn ТonОaг ă pОă marОlОă lТngvТst.ă Înă aМОla Тă tТmp,ă sОă poatОă obsОrvaă Тă oă rОНuМОrОă aă ОбtОnsТОТă НТsМu ТТloră lОgatОă НОă МonМОptОlОă coşОrТОnО,ă ьnă anumТtОă МaгurТă aМОstОaă ПТТnНă rОНusОă laă oă sТmpl ă not ă ОбplТМatТv ăsauăoăМТtarОăьnăbТblТograПТО.ăAvсnНăьnăvОНОrОăПaptulăМ ăs-a Мonstatată М ă unТТă autorТă МТtОaг ă grО Тtă stuНТТlОă luТă Co ОrТuă Тă ПaМă aПТrma ТТă НТnă МarОă rОгult ă oă Мunoa tОrОă supОrПТМТal ă aă aМtТvТt ТТă traНuМtologТМОă aă aМОstuТa,ă amă putОaă avansaă ТНООaă unОТă rОgrОsТТă ьnă Мunoa tОrОaă ТăstuНТОrea teoriei coşeriene a traducerii. 47 UnăaspОМtăpoгТtТvăьlăМonstТtuТОăПaptulăМ ăьnăpОrТoaНaă2010-2016 putОmăМonstataăoăМrО tОrОăaănum ruluТăНОăstuНТТăьnălТmbaăОnglОг ăМarОă ьlă mОn ТonОaг ă pОă EugОnТuă Co ОrТu,ă МООaă МОă МontrТbuТОă laă rОМОptarОaă ideilor acestuia pОăoăsМar ămaТălarg . Referin eăbibliografice Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „BОНОutungă unНă BОгОТМСnungă Тmă LТМСtОă НОră strukturОllОnăSОmantТk‖.ăIn:ăP.ăHartmannă – H. Vernay (eds.). SprКcСаТssОnscСКПtă unНă оЛОrsОtгОn.ă SвmposТonă Кnă НОră UnТvОrsТtтtăHОТНОХЛОrgă(1969). MünМСОn:ăHuОbОr,ă1970:ă104121. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „Dasă ProblОmă НОsă оbОrsОtгОnsă bОТă Juană LuТsă Vives". In: IntОrХТnguТstТcК.ăSprКcСvОrgХОТcСăunНăоЛОrsОtгung.ă Festschrift zum 60. Geburtstag von Mario Wandruszka. TübТngОn:ăM.ăNТОmОвОr,ă1971:ă571-582. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „Loă ОrrяnОoă вă loă aМОrtaНoă Оnă laă tОorìaă НОă laă traНuММТяn‖.ăIn:ăEХăСomЛrОăвăsuăХОnguКУО:ăОstuНТosăНОătОorìКăвă mОtoНoХogìК. Madrid: Gredos, 1977a: 14-239. Co ОrТu,ăEugОnТu.ă„SТgnТПТМaНoăвăНОsТgnaМТяnăaălaăluгăНОălaăsОmпntТМaă ОstruМtural‖.ăIn:ă PrincipТosăНОăsОmпntТcКăОstructurКХ. Madrid: Gredos, 1977b: 185-209. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „FalsМСОă unНă rТМСtТgОă FragОstОllungОnă Тnă НОră оbОrsОtгungstСОorТО".ă In:ă L.ă GrтСs,ă G.ă Korlцn,ă B.ă MalmbОrgă (eds.). Theory and Practice of Translation. Bern – Frankfurt/Main – Las Vegas, 1978a: 17-32. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă„Dosă ОstuНТosă sobrОăJuană LuТsăVТvОs‖.ă Cuadernos НОăLТngüìstТcК,ănr.ă4,ăAsoМТaМТяnăНОăLТngüìstТМaăвăFТlologìaăНОă laăAmцrТМaăLatТna,ăMцбТМo,ăН.ăП.,ă1978b. Co ОrТu,ă Eugeniu.ă „KontrastТvОă LТnguТstТkă unНă оbОrsОtгungstСОorТe: ТСrăVОrСтltnТsăгuОТnanНОr‖.ăIn:ăW.ăKüСlаОТn,ăG.ăTСomОăвăW.ă Wilss (eds). LТnguТstТФă unНă оЛОrsОtгungsаТssОnscСКПt. MünМСОn:ăWilhelm Fink Verlag, 1981: 183-199. Co ОrТuă Eugeniu,ă AlbrОМСt,ă Jôrn,ă TСun,ă HaralН,ă LüНtkО,ă JОns.ă „LОТstungă unНă GrОnгОnă НОră UbОrsОtгung‖.ă In:ă Energeia und Ergon: sprachliche Variation, Sprachgeschichte, SprКcСtвpoХogТО:ă StuНТКă Тnă СonorОmă EugОnТoă CoșОrТu.ă TübТngОn:ăGüntОrăNarrăVОrlag,ă1988:ă295-303. Co ОrТu,ăEugeniu.ă„SМТОnМОăНОălaătraНuМtТonăОtăgrammaТrОăМontrastТvО".ă Linguistica Antverpiensia, XXIV, 1990: 29-40. 48 Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „Losă lìmТtОsă rОalОsă НОă laă traНuММТяn".ă In:ă J.ă FОrnпnНОгă BarrТОntosă Marìnă вă CОlТaă WallСОaНă (ОНs.).ă Temas НОă LТngüìstТcКă ApХТcКНК. Granada: Universidad de Granada, 1995: 155-168. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă Abast i limТtsă НОă ХКă trКНuccТя. Barcelona: Universitat Pompeu Fabra, 1996. Co ОrТu,ă EugОnТu.ă „AlМanМОsă вă lìmТtОsă НОă laă traНuММТяn‖.ă Lexis: RОvТstКăНОăХТngüìstТcКăвăХТtОrКturК, vol. 21, nr. 2, 1997a: 163184. Co ОrТu,ă Eugeniu.ă „PortцОă Оtă lТmТtОsă НОă laă traНuМtТon‖.ă PКrКХХчХОs, GОnчvО,ă nr.ă 19,ă 1997b : 19-34. Disponibil online la: http://www.paralleles.unige.ch/tous-lesnumeros/archive_fr.html (data ultimei consult rТ:ă30.09.2016). Co ОrТu,ăEugeniu.ă„RОla ТaăНТntrОălТngvТstТМaăМontrastТv ă ТătraНuМОrО".ă Analele ștТТnțТПТcОă КХОă UnТvОrsТt țТТă „AХ.ă I.ă CuгК"ă НТnă IКșТ,ă SОcțТunОКă LТmЛТă șТă ХТtОrКturТă str ТnО, nr. 1, 1998: 5-20 (traНuМОrОăC.ăCuУb ). Co ОrТu,ăEugОnТu.ă„ProblОmatТМaătОorТОТătraНuМОrТТ".ăAnКХОХОăștТТnțТПТcОă КХОă UnТvОrsТt țТТă „AХ.ă I.ă CuгК"ă НТnă IКșТ,ă SОcțТunОКă LТmЛТ șТă ХТtОrКturТăstr ТnО, nr. 1, 2000-2001: 7-21ă(traНuМОrОăC.ăCuУb ). Polo,ăJosц.ă„TrabaУosăНОăEugОnТoăCo ОrТu,ăОnălОnguaăОspaюola,ăsobrОă laă traНuММТяnă вă suă Оntorno‖.ă TrКns.ă RОvТstКă НОătrКНuctoХogìК, nr. 16, 2012: 104-115. Referin eăco erieneăînăbibliografiaăactual Akrobou Agba, Ezechiel. IntroНuccТяnă Кă ХКă trКНuccТяnă grКmКtТcКХ:ă EspКюoХ-FrКncцs. Dublin: Publibook, 2014. AlbrОМСt,ă Jôrn,ă MцtrТМС,ă RОnц.ă Manuel de traductologie. Berlin/Boston: De Gruyter, 2016. Bekes, Alejandro. Lo intraducible: ensayos sobre poОsìКăвătrКНuccТяn. Valencia: Pre-textos, 2010. BrümmО,ă JОnnв.ă Traducir la voz ficticia. Berlin/Boston: De Gruyter, 2012. CТПuОntОs,ă J.ă L.,ă GяmОг,ă A.,ă LТllo,ă A.,ă MatОo,ă J.,ă Вus,ă F.ă (ОНs.).ă Los caminos de la lengua: estudios en homenaje a Enrique Alcaraz VКrя. Alicante: Universidad de Alicante, 2010. ConНОăRuano,ăJosцăTomпs,OrНяюОгăLяpОг,ăMarìaăНОlăPТlar.ă Estudios НОă trКНuccТяnă Оă ТntОrprОtКcТяn.ă PОrspОctТvКsă trКnsvОrsКХОs. Vol.ă I.ă CastОllяă НОă laă Plana:ă PublТМaМТonsă НОă laă UnТvОrsТtată Jaume I, 2012. 49 Cornish, Alison. Vernacular Translation in Dante's Italy: Illiterate Literature. Cambridge: Cambridge University Press, 2011. Rey, del Quesada, Santiago. DТпХogoă вă trКНuccТяn.ă TübТngОn:ă Narră Verlag, 2015. GonгпlОгăVТllar,ăAlОУanНro.ăUnăКnпХТsТsăПuncТonКХăв descriptivo de los mКrcКНorОsă prКgmпtТcosă вă suă trКНuccТяnă comoă СОrrКmТОntКă Оnă ХКă construccТяnă НОХă НТпХogoă ПТctТcТo. Berlin: Frank und Timme, 2015. Hermans, Theo. Translation in Systems: Descriptive and Systemoriented Approaches Explained. London/New York: Routledge, 2014. Hurtado Albir, Amparo. TrКНuccТяnă вă TrКНuctoХogìК.ă IntroНuccТяnă Кă ХКăTrКНuctoХogìК.ă6tСăОН.ăMaНrТН:ăCпtОНra,ă2001ă(2013). Kittel, Harald. оЛОrsОtгungă Ŕ Translation Ŕ Traduction. 3. Teilband. Berlin/Boston: De Gruyter, 2011. Lara Ramos, Luis Fernando. TОmКsă НОХă ОspКюoХă contОmporпnОo:ă Cuatro conferencias en El Colegio Nacional. Mexico D. F.: Colegio Nacional, 2015. Lederer, Marianne. Translation: The Interpretive Model. New York: Routledge, 2014. Miola, Emanuele, Ramat, Paolo. Language Across Languages: New Perspectives on Translation. Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing, 2015. OrНяюОгă LяpОг,ă PТlar,ă SabТoă PТnТlla,ăJosцă AntonТo.ă HТstorТogrКПìКă НОă ХКă trКНuccТяnă Оnă ОХă ОspКcТoă ТЛцrТco:ă TОбtosă contОmporпnОos. Cuenca: Ediciones de la Universidad de Castilla-La Mancha, 2015. Parraă MОmbrТvОs,ă Eva,ă GarМìaă PОТnaНo,ă MТguОlă ÁngОl,ă ClassОn,ă Albrecht. Aspects of Literary Translation: Building Linguistic and Cultural Bridge in Past and Present. Berlin/Boston: Narr Verlag, 2012. Paulasto, Heli, Riionheimo, Helka, MОrТlтТnОn,ă LОa.ă Language Contacts at the Crossroads of Disciplines. Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing, 2014. RОguОТroăRoНrìguОг,ăMarìaăLuТsa.ăLa sinonimia. Madrid: Arco/Libros, 2010. Romanaă GarМìa,ă Marìaă LuТsaă et al. TrКНuccТяnă Оă ТntОrprОtКcТяn:ă ОstuНТos,ă pОrspОctТvКsă вă ОnsОюКnгКs. Madrid: Universidad Pontificia Comillas, 2011. Schumacher, Thomas. Zur Entstehung christlicher Sprache: eine Untersuchung der paulinischen.ă GôttТngОn:ă Vă Ță Ră unТprОss,ă 2012. 50 Seruya, Teresa, MТranНaă Justo,ă Josц.ă Rereading Schleiermacher: Translation, Cognition and Culture. Berlin: Springer, 2016. Tolosa Igualada, Miguel. Don de errar. Tras los pasos del traductor errante.ă CastОllяă НОă laă Plana:ă PublТМaМТonsă НОă laă UnТvОrsТtată Jaume I., 2013. Udaya, Narayana Singh. Translation as Growth: Towards a Theory of Language Development. Delhi: Longman, 2010. Noti ăbiobibliografic Cristina VARGA este lector doctor, membru al DОpartamОntuluТă НОă lТmbТă moНОrnОă aplТМatОă ală UnТvОrsТt ТТă „BabО BolвaТ‖,ă CluУ-NapoМa,ă unНОă prОН ă TraНuМОrОă auНТovТгual ,ă TОrmТnologТОă Тă InПormatТМ ă aplТМat .ă DТnă 2007,ă ОstОă Мolaboratoră ală DОpartamОntuluТă НОă traНuМОrТă Тă tТТn ОlОă lТmbaУuluТă ală UnТvОrsТt ТТă PompОuă Fabra,ă BarМОlona,ă unНОă prОН ă SubtТtrarО.ă CrТstТnaă Vargaă aă ob ТnutătТtlulăНОăНoМtorăьnăПТlologТОăalăUnТvОrsТt ТТă„BabО -BolвaТ‖ă Тăală UnТvОrsТt ТТă PompОuă Fabraă Мuă oă tОг ă ТntТtulat ă Knowledge Transmission in Cyberspace. Discourse Analysis of Professional Web Forums as Internet Subgenre. ArОă oă bogat ă ОбpОrТОn ă НТНaМtТМ ă ТntОrna Тonal .ăDomОnТТlОăsalОăНОăМОrМОtarОăТnМluНăanalТгaăНТsМursuluТ,ă lingvistica de corpus, crearea corpusurilor multilingve, terminologia, traduМОrОaăauНТovТгual ă ТăloМalТгarОa. 51 REFLEC IAăTRADUCTOLOGIC ă MAVRODINIAN :ăÎNTREă PRACTICO-TEORIAăTRADUCERIIăŞIă POETICA/POIETICA TRADUCERII MuguraşăCONSTANTINESCU UnТvОrsТtatОaă„ŞtОПanăМОlăMarО‖ăНТnăSuМОava, Romсnia Abstract: This paper sets out to analyse the views on translation of Irina Mavrodin, a significant personality of Romanian culture, great translator, professor and theorist of translation. From the very beginning, Irina Mavrodin hesitates to place her reflections under ОТtСОră onОă oПă tСОă tаoă pСrasОs:ă ―praМtТМО-tСОorвă oПă translatТon‖ă anНă ―poОtТМs/poТОsТsă oПă translatТon‖.ă TСТsă artТМlОă аТllă trвă toă rОtraМОă MavroНТn‘săТtТnОrarвătСrougСătСОăПТОlНăoПătranslatТonăstuНТОs,ăПromăСОră ПТrstă artТМlОsă Тnă tСОă 1980‘să toă tСО last volumes, some of them posthumous, though even in these last textsher interest in translation remains more alive than ever. Keywords: reflection on translation, translation practico-theory, plural reading, translation criticism, translational, and traductological conscience Un parcurs traductologic atipic Parcursul traductolologic al Irinei Mavrodin este precedat de unănum răТmportantăНОătraНuМОrТ,ăunОlОăpОătОбtОăНТnăsОМolОlОăalăXVIIlea, al XVIII-lОaă Тă ală XIX-lea, altele contemporane, care pun traНuМ toarОТă problОmОă НТПОrТtОă Тă oă ТnМТt ,ă НОsТgur,ă laă oă rОПlОМ ТОă pОă НТvОrsОătОmО.ăEstОăoărОПlОМ ТОăsprТУТnТt ăpОăoăpraМtТМ ăăьnНОlungat ,ăНОă marОă amploarОă Тă НОă marОăproПunгТmО,ă МarОă vaă ПТă НТsОmТnat ă prТntr-o НТvОrsТtatОăНОăgОnurТ.ăEaăОstОăaНrОsat ,ătotoНat ,ăunuТăpublТМălТtОrar,ăНară şТăunuТaăspОМТalТгat,ăunuТăpublТМătсn răьnăМursăНОăПormarО,ăНarăşТăunuТaă deja format sau experimentat. Textul care ne-aăatrasăatОn Тa,ăsТtuatălaăьnМОputurТlОăparМursuluТă traductologic al Irinei Mavrodin este capitolul despre traducere numit „TraНuМОrОa,ă oă praМtТМ -tОorТО‖,ă ТnМlusă ьnă volumulă Modernii, 52 precursori ai clasicilor,ăНТnă1981,ătomăМarОăprТnătТtluănuăanun ănТmТМă НТnărОПlОМ ТaăНОsprОătraНuМОrО.ăElăОstОărОluatăьnălТnТТămarТăьnănum rulă1ă al revistei CКСТОrsă RoumКТnsă НřEtudes Litteraires, din 1983, dedicat traНuМОrТТă ТăМoorНonatăНОăМ trОăМОaăМarОăьnМ ăНОăpОăatunМТăsОăanun aăМaă oă autorТtatОă ьnă НomОnТu.ă DaМ ă ьnă prТmulă Мaгă putОmă vorbТă НОsprОă oă sМrТОrОătraНuМtologТМ ăНТsМrОt ,ăasМuns ăьnăvolumulăМarОăatragОăatОn Тaă prin paraНoбulăpОăМarОăьlăПormulОaг ăНОsprОămoНОrnТtatОaălТtОraturТТă Тă raporturТlОă ОТă ТntОrtОбtualОă МomplОбО,ă ьnă МОlă НО-ală НoТlОaă Мaгă ьntrОgulă num răalărОvТstОТ,ăpublТМatăьnăПranМОг ă ТăМuăunОlОăartТМolОăьnăОnglОг ,ă spanТol ă Тă ТtalТan ă punОă Мlară Тă masТvă problОmaă traНuМОrТТă Тă anun ,ă П r ă aă ПolosТă tОrmОnulă (ьnМ ă rОМОntă atunМТă Тă pОă plană ТntОrna Тonal),ă oă rОПlОМ ТОă „traНuМtologТМ ‖ă ьnă spa Тulă romсnОsМ.ă Num rulă rОunО tО,ă НОă altПОl,ă МсtОvaă numОă ТmportantОă pОntruă praМtТМaă Тă tОorТaă traНuМОrТТ,ă pentru istoria literaturТТ,ă pОntruă lТtОraturaă Мomparat ă aă ОpoМТТ:ă AnНrОТă IonОsМu,ă MarМОlă Popă CornТ ,ă Оrbană Foar ,ă MagНaă JОanrОnauН,ă Etaă BoОrТu,ă MarТaă Carpov,ă tОПană Av НanОТ,ă MarТnaă MurО anu,ă AnНrОТă PlО uă Тăal ТТ. SoМotТmă М ă aМОstă num ră spОМТal,ă aМОstă „volumă МolОМtТv‖ă ОstОă unămomОntăНОМТsТvăalărОПlОМ ТОТăromсnО tТăНОsprОătraНuМОrО.ăElăТmpunОă ТНООaă traНuМОrТТă Мaă ПaМОrОă nТМТoНat ă tОrmТnat ,ă „poiesis‖ă Мaă orТМОă aНОv rat ăМrОa ТО.ăÎnăaМОlaşТătТmp,ăaМОstănum răspОМТalăОstОăunăsОmnală НОă punОrОă ьnă sТnМronТМТtatОă aă spОМТalТştТloră romсni ai vremii cu „traНuМtologТa‖,ă aПlat ă ьnМ ă ьnă ОmОrgОn ă laă aМОaă Нat ,ă pОă plană ТntОrna Тonal.ă Elă atragО,ă НОă asОmОnОa,ă atОn Тaă asupraă IrТnОТă MavroНТnă МaătОorОtТМТan ăaăproМОsuluТătraНuМtТv,ăМaăpoТОtТМТan ăaătraНuМОrТТ. DО Тă Нosarulă rОvТstОТă Cahiers din 1983ă sОă numО tО:ă „PoэцtТquО/PoцtТquОă НОă laă traНuМtТon‖,ă artТМolulă sОmnată НОă МoorНonatoarОă sОă ТntТtulОaг ă „Laă traНuМtТonă – une pratico-tСцorТО‖,ă МООaăМОăpОrmТtОăОбТstОn aăsТmultan ăaăМОlorăНou ăМonМОptОăМompusОă Тă oarОМumăsТnonТmО.ăS ănuăuТt măМ ăpсn ălaăaМОaă Нat ,ăIrТnaăMavroНТnă publТМ ă artТМolОă Тă volumОă prОМumă „Noulă romană ПranМОг,ă ună romană poОtТМ‖,ă ьnă SpКțТuХă contТnuu din 1972, Romanul poetic din 1977, PoТОtТc ășТăpoОtТc ăНТnă1982,ăМarОăarat ăprОoМuparОaăsaăНОosОbТt ,ăМОăsОă vaă НovОНТă НОă lung ă Нurat ,ă pОntruă poТОtТМ ;ă aМОastaă НТnă urm ă ОstОă МonsТНОrat ăьnăstrсns ărОla ТОăМuăpoОtТМa,ărОПОrТtoarОălaăopОraăorТgТnal ă sauă laă МОaă traНus .ă EstОă НОă prОsupusă М ă tТtlulă НosaruluТă tОmatТМă НТnă 1983ă ОstОă ьnă НТrОМt ă lОg tur ă Мuă aМОstОă luМr rТă МarОă ьlă prОМОНă Тă МarОă anun ă oă rОПlОМ ТОă traНuМtologТМ ă maТă ampl ,ă НОă ТnspТra ТОă poТОtТМ /poОtТМ .ăAМОastaăОstОărОМunosМut ăНrОptăproПОsТОăНОăМrОНТn ăьnă ultТmulă volumă НОă ОsОurТă ală autoarОТ,ă publТМată ьnă 2012ă subă tТtlulă Echiquier Ŕ ОssКТsăНОăpoэцТtТquО/poцtТquО. 53 ÎnăsМrТОrОaăsaăНТnă1981,ăIrТnaăMavroНТnăpropunОăМсtОvaărОpОrОă pОntruă oă poТОtТМ /poОtТМ ă aă traНuМОrТТ,ă sublТnТТnНă Пaptulă М ă Оă ună НomОnТuă „aproapОăьnМ ă nООбplorat‖ă (191);ă МonМОptОlОă pОă МarОă noТălОamă rО Тnută suntă traНuМОrОaă Мaă moНă ală lОМturТТă pluralО,ă traНuМОrОaă ТnaНОМvat ,ă lТtОralТtatОaă opus ă МalМСТОrТТă Мaă solu ТОă НОă traНuМОrОă Тă cuplul traductibilitate/nontraductibilitate. Acest capitol de carte Мon ТnОă ТăНou ăsubМapТtolОăМОăsОăМonstТtuТОăьnăТntОrОsantОăОбОmplОăНОă ПТn ă ТăsubtТl ăМrТtТМ ăaătraНuМОrТТ,ăьnăМarОăorТgТnalulă ТătОбtulătradus sunt v гutОăМomparatТv,ăОбОmplОăМОăvorăПТăОlТmТnatОăьnăartТМolulăНТnă1983,ă ьnăМarОăprОНomТn ătОorОtТгarОaă ТămaТăpu ТnăpartОaăaplТМatТv ăpОătОбtОă concrete. Înă1981ăavОmăНО-aăПaМОăМuăoăМrТtТМ ăaătraНuМОrТТăьntrОprТns ăpОă oă vОrsТunОă ПranМОг ă НОă D.ă I.ă Suchianu din Eminescu pentru poezia PОstОă vсrПurТă trОcОă Хun /UnОă СКutОă ХunОă pКssО, care poate fi МonsТНОrat ă maТă НОgrab ă oă pastТ ă ьnă stТlă vОrlaТnТan;ă IrТnaă Mavrodin НОnun ă МapМanaă ьnă МarОă poatОă М НОaă traНuМ torulă propunсnНă publicului- Тnt ăunălТmbaУă ТăoărТtmТМ ăМarОăьТăsuntăПamТlТarО,ăМОlОăalОăluТă VОrlaТnО,ă ьnă Мaгulă НОă Пa ,ă ьnă loМă s -Тă propun ă Тă Тmpun ă ună „lТmbaУă uТmТtor,ă nОМunosМut,ă МarОă partТМularТгОaг ă МapoНopОraă orТgТnal ‖ă (190),ăьnăoМurОn ătОбtulăluТăEmТnОsМu.ă CОl laltăОбОmpluăНОăМrТtТМ ăaătraНuМОrТТăsОăПaМОăpОăНou ătОбtОă de Marin Sorescu DКnsОКг /DКnsО ТăAmăг rТtăХumТn /JřКТăКpОrхuăНОă ХКă ХumТчrО,ă ьnă vОrsТunОaă romсnОasМ ă aă luТă AlaТnă BosquОt,ă МarОă ТlustrОaг ă bТnОă ună Мaг-lТmТt ,ă rar,ă Тă anumО,ă traНuМtТbТlТtarОaă poОгТОТ.ă TraНuМ torulă r mсnОă ПoartОă aproapОă НОă tОбtulă orТgТnal,ă Мuă ТntОrvОn ТТă mТnТmОă (suprТmarОaă unОТă МonУunМ ТТ,ă aă unoră punМtОă НОă suspОnsТО,ă ьnloМuТrОaă unuТă aНvОrbă Мuă altul),ă asumсnНu- Тă „rolulă НОă transМrТptoră ПТНОl‖,ă ПТТnНМ ă tОбtulă pОrmТtОă oă „traНuМtТbТlТtatОă total ‖ă (MavroНТnă 1981, 207). Тă traНuМ toarОaă obsОrv ă Мuă УustО Оă М ă AlaТnă BosquОtă aă tТută s ă ОvТtОă tОnta Тaă НОă aă ьnПrumusО Оaă ă tОбtul,ă НОă a-l explicita sau, НТmpotrТv ,ă НОă a-lă ambТguТгa,ă Мumă sОă ьntсmpl ă unОorТă МсnНă traНuМtТbТlТtatОaă tОбtuluТă ьТă punОă ьnă ьnМurМ tur ă pОă traНuМ torТ.ă Dară aМОla ТăpoОt,ăMarТnăSorОsМu,ăpraМtТМ ăьnăvolumОăprОМumăDОscсntotОcК sau La Lilieci oă poОгТОă grОuă traНuМtТbТl ă prТnă ПolosТrОaă rОgТstrОloră НТalОМtală Тăpopular,ăprТnăabunНОn aăМonota ТТloră Т,ăНup ăМumă tТm,ăьnă unele cazuri, prin folosirea a numeroase nume proprii, majoritatea supranumО,ă МarОă ară НОvОnТă opaМОă ьnă tОбtulă traНus.ă Înă aМОstă ultТmă Мaг,ă МСТară НaМ ă vorbТmă НОă aМОla Тă poОt,ă ПОnomОnulă ОstОă МomplОtă opusă Тă avem de-aăПaМОăМuănontraНuМtТbТlТtatОaătОбtuluТăpoОtТМăьnăОlОmОntОlОăluТă ОsОn ТalО.ăCumăОraă ТăПТrОsМ,ăIrТnaăMavroНТnărОМunoa tОăОбТstОn aăunoră graНОăТntОrmОНТarОăНОătraНuМtТbТlТtatОăsТtuatОăьntrОăМОlОăНou ăОбtrОmО.ă Înă 2009,ă IrТnaă MavroНТnă vaă rОvОnТă Мuă noТă nuan rТă laă moНulă НОă a-l 54 traНuМОăpОăSorОsМuăsТtuсnНăpОătraНuМ torăьntrОăunărОlatТvătraНuМtТbТlă Тă un relativ intraductibil (2009, 196). EstОă ТntОrОsantă НОă obsОrvată М ,ă aproбТmatТvă ьnă aМООa Тă pОrТoaН ,ă al Тă НoТă praМtТМТОnТă aТă traНuМОrТТ,ă Мuă НОosОbТrОă aТă tОбtuluТă poОtТМ,ă tОПană AugustТnă DoТna ă (1971,ă 1988)ă Тă Paulă MТМl uă (1983)ă publТМ ărОПlОМ ТТăНОsprОătraНuМОrОaătОбtuluТăpoОtТМ.ăCuăМОlăНТntсТ,ăIrТnaă MavroНТnă sОă ьntсlnО tО,ă ьnă МronТМaă pОă МarОă oă ПaМОă laă volumulă s uă НОă traНuМОrТ,ă ьnă ТНООaă НОă potОn ТalТtatОă aă tОбtuluТă НОă traНusă МОă trОbuТОă p strat ă ьnă МОlă traНus,ă Мuă МОlă НТnă urm ,ă МolОgă НОă gОnОra ТОă Тă apoТă НОă МatОНr ălaăUnТvОrsТtatОaăBuМurО tТ,ăpoТОtТМТanaătraНuМОrТТăsОăьntсlnО tОă ьnă ТНООaă М ă traНuМОrОaă ОstОă ună ОбОmpluă НОă lОМtur ă total ,ă Тară traНuМ torulăОstОăМОlămaТăavТгatăМТtТtor,ănumТtăunОorТăМТtТtorăТНОal. TraНuМОrОaăpoОгТОТ,ăьnăspОМТalăМОaăОmТnОsМТan ,ăpОăde o parte, МronТМa/МrТtТМaă traНuМОrТТ,ă pОă НОă alt ă partО,ă r mсnă oă Мonstant ă aă rОПlОМ ТОТă mavroНТnТОnО,ă ПТОă М ă ОstОă vorbaă НОă traНuМОrТă НТnă lТmbaă romсn ăьnăМОaăПranМОг ,ăПТО,ămaТăПrОМvОnt,ăНТnăПranМОг ăьnăromсn ,ăpОă МarОălОăvomăНОгvoltaăьnăsОМ ТunОaăurm toare. RОvОnТnНă laă tОбtulă „TraНuМОrОa,ă oă praМtТМ -tОorТО‖/„Laă traduction – une pratico-tСцorТО‖ă rО ТnОmă altОă МсtОvaă altОă ТНОТă mavroНТnТОnО,ăastПОlăasТmТlarОaătraНuМОrТТăМuăoăМrОa ТОăartТstТМ ă ТăМarОă prОsupunОă „oă sum ă НОă rОгolv rТă partТМularО‖,ă ьnă tТmpă МОă tОoria, ОбplТМТt ă sauă ТmplТМТt ,ă ПunМ ТonОaг ă Мaă gОnОralТtatОă (MavroНТnă 1981,ă 191)ă sauă spТnoasaă problОm ă aă subТОМtТvТt ТТă ьnă traНuМОrОă НОsprОă МarОă autoarОaă aПТrm ă М ă „orТМОă traНuМОrОă bun ,ă prОsupunОă aПТrmarОaă unОТă subТОМtТvТt Т‖ă (192).ă ŞТă aТМТă IrТnaă MavroНТn sОă ьntсlnОştОă Мuă al Тă teoreticieni ai traducerii cum ar fi Christian Balliu sau Lance Hewson МarОă vorbОştОă ьns ă НОă „subТОМtТvТtatОaă Мontrolat ă (maьtrТsцО)‖ă aă traНuМ toruluТă(2012). AМОstОă prТmОă momОntОă НОă rОПlОМ ТОă asupraă traНuМОrТТă pară aă trasa in nuce deгvoltarОaăultОrТoar ăaăvТгТunТТămavroНТnТОnОăprОгОntat ă ьnă unТМulă volumă ală autoarОТă НОНТМată ОбМlusТvă traНuМОrТТ, Despre traducere Ŕ ХТtОrКХă şТă ьnă toКtОă sОnsurТХО,ă publТМată ьnă 2006ă laă SМrТsulă romсnОsМ,ăНarăprОМОНată ТăsuММОНatăНОăsМrТОrТăНОămaТămТМ ăНТmОnsТune pe problematici traductologice. Ideea lecturii plurale care este traНuМОrОaăsОărОg sО tОănuan at ă ТăНОгvoltat ăьnăМronТМa,ăНОУaăamТntТt ,ă laă МartОaă luТă DoТna ,ă publТМat ă ьnă 1989ă Тă rОluat ă ьnă ПranМОг ă ьnă volumul Echiquier, sub un titlu revelator Le liОuăoùăХОsăsОnsărОposОntă НКnsă ХОură purОă potОntТКХТtц (Mavrodin 2012, 93-101). Ea a fost НОгb tut ,ăНup ăМumăm rturТsО tОăautoarОa,ă ТăТmpus ăМaăproblОmatТМ ă Тmportant ,ă Тă Мuă oМaгТaă unОТă mОsОă rotunНОă НТnă 1996ă laă AssТsОsă НОă traduction din Arles. 55 Numeroase artТМolО,ăТntОrvТurТăsauătablОtО,ăpublТМatОăьnăSecolul XX, Secolul XXI, Lettre internationale, RomсnТКăХТtОrКr , Convorbiri literare, Observator cultural, Scrisul romanesc, Pro-saeculum, aborНОaг ă noТă aspОМtОă alОă traНuМОrТТ.ă ElОă sОă rОПОr ă laă traНuМОrОaă literaturii pentru copii, a discursului religios, a registrului dialectal, a dimensiunii culturale, a textului erotic, la autotraducere etc. Ună momОntă Тmportantă ОstОă rОПlОМ Тaă НОsprОă traНuМОrОaă Тă rОtraНuМОrОaă luТă Proust,ă oМaгТonat ă НОă masaă rotunН ă НОă laă Colegiul traНuМ torТloră НТnă ArlОsă unНОă ТНОТlОă IrТnОТă MavroНТnă Тă anumОă М ă rОtraНuМОrОaăОstОăoănou ăТntОrprОtarОăaăopОrОТ,ăsОăПaМărОmarМatО,ăПТТnНă МТtatОămaТătсrгТuăНОăВvОsăGambТОrăьnăartТМolulăs uăНОsprОărОtraНuМОrОă (2011,ă 63).ă Тă maТă ТntОrОsantă ОstОă Пaptul М ă IrТnaă MavroНТnă ОбpОrТmОntОaг ăaМОast ăМonvТngОrОătraНuМtologТМ ăНсnН,ăьnăultТmulăs uă НОМОnТuă НОă vТa ,ă noТă traНuМОrТ/rОtraНuМОrТă pОntruă МсtОvaă МapoНopОrОă alОăМ rorăvОrsТunТăОбТstОntО,ăsoМotТtОăМanonТМО,ăoănОmul umОau,ăRoșuășТă negru,ăьnă2006,ălaăLОНa,ă SКХКmmЛô,ăьnă2007,ătotălaăLОНa,ă Тă Doamna Bovary,ălaăCorТnt,ăap rut ăpostumă(2014). CaăparМursătraНuМtologТМ,ăsoМotТtăНОănoТăatТpТМ,ăОstОăНОărО Тnută ПaptulăМ ăНup ă1989,ăьnăsМrТОrТlОăIrТnОТăMavroНТn,ămaТăНТsМrОt ăsauămaТă vТгТbТl ,ă rОПlОМ Тaă traНuМtologТМ ă a Пostă Мonstant .ă AstПОl,ă ьnă volumulă MсnКăcКrОăscrТО НТnă1994ăьnăМapТtolulă„TraНuМОrО,ăuТmТrОă ТăНТnănou,ă СaгarН‖ă suntă grupatОă trОТă artТМolОă НОsprОă traНuМОrОaă luТă Proust,ă publТМatОăьnărОvТstaăSecolul XX, prezentate la Masa rotunda de la Arles sauă Мaă prОПa la traducerea pentru Duă côtцă НОă cСОгă SаКnn.ă AМОast ă rОluarОăьnăvolumăОstОăoăstratОgТОăaНОМvat ăpОntruăaăasТguraăoăМсtămaТă bun ăНТsОmТnarОăaăТНОТlorăНОsprОătraНuМtologТО.ăÎnă volumulă UТmТrОășТă poiesis НТnă1999ănОăatragăatОn ТaăartТМolОăprОМumă„TraНuМсnНăunăpoem НОă TrТstană Tгara‖,ă МarОă punОă ьnă altă МontОбtă problОmaă lТtОralТt ТТă ьnă traНuМОrО,ăМОlОăНОsprОătraНuМОrОaăsМrТsuluТălapТНarăalăluТăCТorană Тă„Aă ТnvОntaăoănou ălТmb ‖,ăМarОăanalТгОaг ătraНuМОrОaăMonТМ ТăLovТnОsМuă Тă aă luТă EugОnă IonОsМuă pОntruă O noapte furtunoКs de Caragiale sau cel despre Reveriile luТăRoussОau,ăьnătraНuМОrОaăluТăMТСaТlă ora,ăМarОă rОpunОăьnăНТsМu ТОăТНООaăНОătraНuМОrОăМaăoăaНОv rat ăМrОa ТО.ă Înă volumulă НТnă 2004,ă OpОr ă șТă monotonТО, interesul merge М trОăunătОбtăМunosМutăНОăunТТăМТtТtorТ din Lettre internationale ТămaТă apoТăьnăvolumulăНОărОПОrТn ăDespre traducere din 2006, acel decalog mavrodinian O practico-tОorТОăКătrКНucОrТТăьnăгОcОăПrКgmОntО. Anulă 2004ă ОstОă Тmportantă Тă pОntruă Пaptulă М ă ьnă МalТtatОă НОă НТrОМtoră ПonНator,ă ьnă ПТОМarОă num ră ală rОvТstОТă Atelier de traduction, IrТnaă MavroНТnă publТМ ă ună Avant-propos НОsprОă tОmatТМaă num ruluТă rОspОМtТv,ă prТmulă ПТТnНă НОНТМată traНuМОrТТă tОбtuluТă poОtТМ.ă UrmОaг ă practico-teoria traducerii, traducerea pentru copii, autotraducerea, 56 traducerea litОraturТТă ПranМoПonО,ă МonНТ Тaă şТă statutulă traНuМ toruluТ,ă traНuМОrОaă НТmОnsТunТТă МulturalОă ОtМ.ă EstОă oă trТbun ă НОă laă МarО,ă ьntr-o prТm ăОtap ,ăpoОtТМТanaătraНuМОrТТăsОăaНrОsОaг ămaТăalОsăМОrМОt toruluТă tсn răpОntruăМaăoНat ăМuămaturТгarОaărОvТstОТă ТăНТsОminarea ei pe plan ТntОrna Тonal,ă Оaă s ă sОă aНrОsОгОă Тă МОrМОt toruluТă Мuă ОбpОrТОn ă НТnă spa ТulăПranМoПon. Înă parМursulă pОă МarОă ьlă soМotТmă atТpТМ,ă putОmă rО ТnОă МсtОvaă momОntОă ПortО,ă НОă tОorОtТгarОă asupraă traНuМОrТТă Тă oă НТvОrsТtatОă НОă rОПlОМ ТТă НТsОmТnatОă Нe-aă lungulă aă maТă bТnОă НОă trОТă НОМОnТТă ьnă numОroasОă „ПragmОntО‖ă НОsprОă traНuМОrО.ă IrТnaă MavroНТnă nuă vТгОaг ă sМrТОrОaă НoМt ,ă НОă tТpă tratat,ă sauă pОă МОaă НТНaМtТМ ,ă НОă tТpă manual.ă Înă ansambluăОstОăvorbaăНОăoărОПlОМ ТОăvoТtăПragmОntar ,ăМarОăsОăsprТУТn ăpОă o poetТМ ăaăПragmОntuluТăasumat ,ăМarОăpОrmТtОălТbОrtatОă ТăПlОбТbТlТtatОă Тă oă anumТt ă МТМlТМТtatОă aă ТНОТlor.ă Тă Нup ă Мumă traНuМОrОaă nuă ОstОă nТМТoНat ăьnМСОТat ă ТăsОăМonstТtuТОăьnăsОrТОăНОsМСТs ,ătotăastПОlărОПlОМ Тaă traНuМtologТМ ămavroНТnТan ăarОăoăНТnamТМ ă ТăoăНОsМСТНОrО,ăМarОăoăПaМă moНОlabТl ă ТăaНaptabТl ălaăНТvОrsТtatОaă ТănoutatОaăpraМtТМТТ.ăUnulăНТnă ultimele articole foarte consistente publicate de Irina Mavrodin se ТntТtulОaг ,ăПoartОăОloМvОnt,ă„DТnănouăНОsprОătraНuМОrО‖ă(2009). Despre traducere: volume, fragmente, eseuri, tablete, dialoguri Op ТunОaăIrТnОТăMavroНТnăНОăa- ТăПormulaăТНОТlОătraНuМtologТМОă ьntr-oă НТvОrsТtatОă НОă gОnurТ,ă ьntrОă МarОă „ПragmОntul‖ă parОă prТvТlОgТat,ă ТmpunОăoăsumar ătrОМОrОăьnărОvТst ă Т,ăatсtăМсtăОstОăposТbТl,ăoăsТntОг ăaă acestora. S ănОăoprТmăНТnănouă(amămaТăП Мut-oă Тăalt ăНat ,ă2009)ălaăМОlОă 10ăПragmОntОăМarОăПormulОaг ămaТămultăНОă10ăprТnМТpТТăalОătraНuМОrТТ.ă RОгumсnНă ТăsТmplТПТМсnНămult,ăОnumОr măpОăМОlОăМarОănТăsОăparămaТă semnificative. 1. Teoria despre traducere se sprТУТn ă Тă sОă Сr nО tОă pОă oă praМtТМ ăНОătraНuМОrО.ă 2.ăTraНuМОrОaăОstОăoăМrОa ТОăartТstТМ . 3.ăTraНuМОrОaăОstОăoălОМtur ăplural . 4.ă OrТМОă traНuМОrОă ьlă ОбprТm ă pОă traНuМ toră Мaă mОntalТtatОă Мultural ,ă orТгontă НОă a tОptarО,ă sОnsТbТlТtatОă ТnНТvТНual ,ă Нară Тă colОМtТv . 5.ăOătraНuМОrОăНОvТnОăМuătТmpulăНОsuОt . 6.ăTraНuМОrОaălТtОrar ăsОăМonstТtuТtОăьntr-oăsОrТОăНОsМСТs . 7.ăOătraНuМОrОănuăОstОănТМТoНat ăНОПТnТtТv . 8. Traducerile contribuie la construirea unei literaturi solide. 57 9.ăFolosТrОaăarСaТsmОlorăьnătraНuМОrОăОstОăoăopОra ТОăНОlТМat ,ă МarО,ăНaМ ănuăОstОăbТnОăgОstТonat ,ăpoatОăНuМОălaăravagТТăМonotatТvО.ă 10.ă ArСaТsmОlОă potă ПТă traНusОă prТnă МuvТntОă Тă МonstruМ ТТă sintactice arhaizante. 11.ă PОntruă traНuМОrОaă unuТă НТalОМtă solu ia este folosirea de МuvТntОă Тă МonstruМ ТТă МarОă s ă sugОrОгОă ună НТalОМt,ă Нară nuă unulă НОУaă ОбТstОntăьnălТmba- Тnt . 12.ă Înă Мaгulă unuТă tОбtă МarОă prТnă mОtaПorО,ă ОpТtОtО,ă МonstruМ ТТă sТntaМtТМОă proНuМОă ună oМ,ă traНuМ torulă vaă Пor aă lТmbaă prТmТtoarОă aă traduceriТăs ăsОărОьnnoТasМ ,ăs - ТăОбplorОгОăvТrtualТt ТlО. 13.ăÎnăМaгulăьnăМarОătОбtulăorТgТnalăМon ТnОăgrО ОlТă ТănОglТУОn О,ă se poate recurge la note de subsol. 14.ăTraНuМОrОaăvОrsurТlor,ăьnăМТuНaătraНТ ТОТăromсnО tТăьnăaМОstă sens, nu presupune respectarea riguroas ăaăproгoНТОТ.ă 15.ăTraНТ ТaăПranМОг ăpОrmТtОărОnun arОaălaăproгoНТОă ТăaМОast ă solu ТОă ьnsОamn ă oă nou ă lОМtur ,ă r spunгсnНă unuТă nouă orТгontă НОă a tОptarО. 16.ă Înă traНuМОrОaă poОгТОТă НОă tТpă НaНaТstă lТtОralТtatОaă poatОă ПТă solu ТaăaНОМvat ă Т,ăunОorТ,ăsТnguraăsolu ТО. AМОstОă prТnМТpТТă suntă totă atсtОaă sugОstТТă НОă solu ТТ,ă ПТltratОă НОă proprТaă praМtТМ ă НОă traНuМОrОă sauă ПormulatОă Мaă rОaМ ТОă laă traНuМОrТlОă ТnaНОМvatО.ă AМОstОaă oă provoaМ ă pОă autoarОă laă oă МrТtТМ ă proНuМtТv ă aă traНuМОrТТ,ăproНuМtТv ăьnăsОnsulăМ ăoăstТmulОaг ăs ăr spunН ălaăsolu Тaă soМotТt ănОpotrТvТt ăМuăproprТaăsolu ТО.ăS ănОăamТntТmăМ ăaМОstaăОstО,ăНОă altfel, unul din principiile criticii traducerii, formulate de Katharina RОТssă şТă anumОă М ă МОlă МarОă ОstТmОaг ă oă solu ТОă traНuМtТv ă НrОptă inapropriat ăvaăpropunОăproprТaăsolu ТОă(2002).ăPropunОrОaăpОrtТnОnt ,ă МarОăvТnОăs ăМorОМtОгОăsauăs ăamОlТorОгОăunaăНОУaăОбТstОnt ăТlustrОaг ă laănТvОlămТМroă ТămТМrotОбtualărОtraНuМОrОaăьn ОlОas ăьnăsОnsulăstrТМtăală termenului. DОărОgul ,ălaăIrТnaăMavroНТn,ăoărОtraНuМОrОăОstОăprОМОНat ăНОăoă МrТtТМ ăaătraНuМОrТТăМarОăПunМ ТonОaг ăМaăunăaНОv ratăТmpulsătraНuМ toră ce conduce la propunerea de versiuni adaptate publicului МontОmporan.ăVОrsТunТlОăromсnО tТăalОăunorăМapoНopОrОăprОaămarМatОă НОămОntalТtatОaă ТăsОnsТbТlТtatОaăОpoМТТăьnăМarОăauăПostăproНusО,ăМaНuМОă prТnă staНТulă lТmbТТă М rОТaă ьТă suntă trТbutarО,ă prОaă multă ТmputabТlОă unОТă anumТtОăvТгТunТătraНuМtТvО,ăМonstТtuТОătotăatсtОaăprovoМ rТăpОntruăIrТnaă MavroНТn.ă Ună ОбОmpluă ьnă aМОstă sОnsă ОstОă rОtraНuМОrОaă romanuluТă SКХКmmЛô НОă FlaubОrt.ă Într-ună artТМolă ТntТtulată „FТorТturТă Тă МontrasОnsurТ‖ă (2009),ă IrТnaă MavroНТnă analТгОaг ă Мuă ună oМСТă НОă traНuМtologă prТnă МОă anumОă traНuМОrОaă luТă AlОбanНruă HoНo ă pОntruă SКХКmmЛô,ăsoМotТt ălaăvrОmОaăaparТ ТОТăoămarОărОuşТt ăşТăНОvОnТt ăapoТă 58 canonТМ ,ăsОăьnНОp rtОaг ăНОătОбtulăorТgТnal.ăMarОăpartОăНТntrОăsolu ТТlОă luТă HoНoşă sОă НatorОaг ă unОТă anumТtОă ТНОТ,ă vТгТunТ,ă МСТară mОntalТt ТТă traНuМtТvОă aă ОpoМТТ,ă МarОă ьnМuraУОaг ă ПТorТturТlО,ă ОбplТМТt rТlО,ă aММОpt ă omТsТunТlОă şТă aНaosurТlО,ă НОsМuraУОaг ă Пolosirea neologismelor. ContrasОnsurТlОă potă ap rОaă prТntr-oă ТnsuПТМТОnt ă munМ ă НОă НoМumОntarО,ăМumăarăПТăМonsultarОaăunorăНТМ ТonarОăspОМТalТгatО. LОМturaăМrТtТМ ăpОntruătraНuМОrОaăluТăHoНoşăoăМonНuМОăpОăIrТnaă MavroНТnălaăoăМrТtТМ ămaТăproПunН ăМarОăvТгОaг ă modul cum se face, МОlă maТă aНОsОa,ă МronТМaă şТă МrТtТМaă traНuМОrТТă laă noТ,ă altПОlă spusă laă oă МrТtТМ ăaăМrТtТМТТătraНuМОrТlor: „ComОntarТulă sОă rОПОr ă numaТă laă autorulă traНus,ă laă МartОaă traНus ă(ьnăПapt,ălaăМООaăМОărОprОгТnt ăОaăьnăorТgТnКХ,ăНarănuăşТă la traduc torăşТălaăМООaăМОăaărОuşТtăs ăПaМ ăОl,ăbunăsauămaТăpu Тnă bun,ăpОăbaг ăНОăОбОmplОă(sublТnТОrОaăautoruluТ).ăComОntarТulă lТbОră ТnОăloМăНОăanalТг ăaătraНuМОrТТ,ăМomОntarТulălТbОrăalăМ r ТТă şТăalăautoruluТăaМОstОТaă[...].ăEstОăОvТНОntăМ ăsОmnatarulăМronТМТТă nuă МТtТsОă МartОaă НОМсtă ьnă traНuМОrОă romсnОasМ ,ă П r ă s ă ПТă ьncОrcКtăoăconПruntКrОăcuătОбtuХăorТgТnКХ‖ă(2009,ă200,ăsubl.ăn.ă – M. C.). AбaăМronТМa/МrТtТМaătraНuМОrТТăНТnăopОraătraНuМtologТМ ăaăIrТnОТă MavroНТnă sОă НОsП oar ă НО-aă lungulă tТmpuluТă ьnăУurulă unoră „obsОsТТ‖,ă cum ar fi Eminescu. Lecturii critice pe care o face traducerii lui SuМСТanuăьnă1981,ăьТăurmОaг ăьnă1994ăoăМrТtТМ ăaătraНuМОrТТăьntrОprТnsОă de Annie Bentoiu pentru treizeci de poeme eminesciene. Aceasta din urm ăОstОăьnso Тt ăНОăoăТntОrОsant ănot ăaătraНuМ toruluТăМОăОбprТm ăoă „МonştТТn ă МrТtТМ ă aМut ‖,ă МarОă ştТОă М ă vОrsТunОaă ОТă pОntruă МОlОă 30ă НОă poОmО,ă НОşТă sОă vrОaă ьnnoТtorОă prТnă Пaptulă М ă lОă lumТnОaг ă НТntr-un ungСТăНТПОrТt,ăОstОăsortТt ăМaНuМТt ТТ.ăPoОt ăОaăьns şТăşТătraНuМ toarОăaă altor textОă poОtТМО,ă AnnТОă BОntoТuă optОaг ă pОntruă oă Пorm ă rТtmТМ ă lТbОr ,ă pОntruă solu ТТă sТntОtТМОă П r ă aН ugТrТă şТă НТlu rТ,ă rОuşТnНă s ă rОМrООгОă ьnă ПranМОг ă muгТМaă şТă vТгТunОaă ОmТnОsМТan ă (2009,ă 210).ă DТspОrarОaăpОăМarОăşТ-oăm rturТsОştОătraНuМ toarОaăluТăEmТnОsМuăo face pОă IrТnaăMavroНТnăs ăТНОntТПТМОă ьnă Оaă „Мon tТТn aă nОПОrТМТt /ПОrТМТt ‖ăaă traНuМ toruluТă(2007,ă212). MaТă tсrгТu,ă laă aparТ Тaă traНuМОrТТă ьnă volumă НОă MТronă KТropolă (2001)ăaăunuТăМorpusăОmТnОsМТan,ăIrТnaăMavoНТnăМompar ăНou ăvТгТunТă traductive. Ea ia drОptăobТОМtăНОăanalТг ăvОrsТunОaăpoОгТОТă Lacul Нat ă de Jean-LouТsă CourrТol,ă МarОă suМomb ă tОnta ТОТă НОă aă aМorНaă МonstrсngОrТloră proгoНТМОă oă poгТ ТОă НomТnant ;ă stratОgТaă alОas ă ьlă НОtОrmТn ăs ărОМurg ălaăaНaosurТ,ălaă„ТnaНmТsТbТlОălТМОn ОăpoОtТМОăМarО,ă 59 НОşТă salvОaг ă ьnă partОă Пormaă proгoНТМ ,ă aУungă s ă moНТПТМОă pсn ă laă sМСТmonosТrОăpoОmulăОmТnОsМТan‖ă(2006,ă58).ăÎnăsМСТmb,ăМuăТnstТnМtulă unuТăpoОtăşТătraНuМ torăavсnНă„oăМonştТТn ăartТstТМ ăpОrПОМtăПormat ‖,ă MТronă KТropolă arОă oă vТгТunОă traНuМtТv ă maТă nou ;ă Оlă МrОНОă ьnă nОМОsТtatОaămoНОrnТгarТТătraНuМОrТТăpoОtТМО,ăМarОănuătrОbuТОăs ăr mсn ă prТгonТОraă unoră strТМtОă rОgulТă proгoНТМОă Мuă prО ulă saМrТПТМ rТТă rТtmuluТă eminescian sau a unor cuvinte-МСОТОă alОă unТvОrsuluТă s uă poОtТМ.ă TraНuМ torulă KТropolă ОvТt ă orТМОă ПaМТlТtate care ar putea induce senzatia de НцУрă Хu,ă r mсnОă Мсtă maТă aproapОă НОă tОбtulă orgТnală НсnНă vОrsТunТТăsalОă„ОnОrgТО,ăprospО ТmО,ăautОntТМТtatО‖ă(2001,ă2006,ă9). IrТnaăMavroНТnăsОăьntсlnО tОăaТМТăМuăТНОТlОăОбprТmatОăНОăВvОsă Bonnefoy (2004) despre traducerea poОtТМ ă Тă МООaă МОă Оlă numО tОă „lОМ ТaăluТăMallarmц‖;ăОstОăМunosМutăПaptulăМ ăpoОtulăПranМОгăătraНuМОă poОгТaă luТă PoОă nuă ьnă Пormaă sonОtuluТ,ă pОă МarОă poОtul-traНuМ toră ьlă Мunoa tОă ТăОбpОrТmОntОaг ,ăМТăsubăПormaăunОТăproгОărТtmatО,ăМООaăМОă corespunde unei noi poetici a traducerii. Totă pОă aбaă МronТМa/МrТtТМaă traНuМОrТТă mОrТt ă mОn ТonatОă Тă cronicile la Atlas de sunete fundamentale НОă tОПanăAugustТnăDoТna ă НОsprОă traНuМОrОaă aă Мсtorvaă voМТă poОtТМОă НТnă lТtОraturaă unТvОrsal ,ă laă traНuМОrОaă ьnă ПranМОг ă aă luТă KТropol a volumului Plumb de Bacovia (2000),ăНară ТăaăpoОгТОТăПranМОгОăНТnăОpoМaăRОna tОrТТă(2001b),ăapoТăaă opОrОТă poОtТМОă aă luТă Mallarmцă ьnă vОrsТunОaă luТă AlОбanНruă MatОТ,ă aă opОrОТăНОămОmorТalТstăaăluТăCСatОaubrТanН,ătraНus ăНОăMarТnaăVaгaМaă (2002/2009). Aceste tОбtОă НОă lОМtur ă МrТtТМ ă aă unoră traНuМОrТă nuă suntă Нoară lecturi punctuale ale unoră vОrsТunТă noТ,ă МТă şТă ОбprОsТaă unОТă polОmТМТă ТmplТМТtО;ă prТnă astПОlă НОă МronТМТă şТă lОМturТ,ă IrТnaă MavroНТnă mТlТtОaг ă pОntruă oă nou ă vТгТunОă asupraă traНuМОrТТ,ă aНaptat ă МТtТtorului МontОmporanăşТălumТТăМontОmporanОăьnăМarОăstranТОtatОaăunuТătОбtăsauăaă unОТălumТăpОăМarОăaМОstaălОăОvoМ ănuătrОbuТОăatОnuat ,ăОНulМorat ăsauă ştОars .ăPoОtТМТana/poТОtТМТanaătraНuМОrТТăsОăьntсlnОştОăpОăaМОstătОrОnăМuă ună AntoТnОă BОrmană şТ,ă maТă alОs,ă Мuă un Henri Meschonnic, care a Оvoluat,ă Нup ă Мumă ştТm,ă НОă laă oă PoцtТquОă НОă ХКă trКНuctТon la o PoцtТquОăНuătrКНuТrО şТăaăsus ТnutăМuăoăvОrv ăşТăoăПor ăТnОgalabТlОăМ ă aНОv rataătraНuМОrОănuăştОrgО (efface) originalul (Meschonnic 1999). MОrТt ă mОn Тonat ă ьnă aМОst sens ScrТsoКrОКă c trОă vТrtuoгТТă balerini ai traducerii aă autoarОТ,ă publТМat ă ТnТ Тală ьnă Pro-saeculum (2006, nr. 9-10)ă apoТă ьnă МapТtolulă „DТnă nouă НОsprОă traНuМОrО‖,ă НТnă volumul volumul PКrtОКăşТăьntrОguХă(2009, 185): „ÎnătraНuМОrОaăНОătОбtălТtОrar,ăaНuМсnНătОбtulătraНus,ăprТnăПОlulăМumăьlă traНuМТ,ăsprОăПormulОăМarОăМomport ,ăьntr-un grad oarecare – ce poate 60 mОrgОă pсn ă laă lТmТtaă aММОptat ă НОă lТmbaă şТă mОntalulă МomunТt ТТă М rОТaă Тă tОă aНrОsОгТă – opОra ТunТă НОă aНaptarО,ă ь Тă ьnşОlТă МТtТtorТТ,ă М МТă traducerea ta,ă ьnă loМă s -Тă transportОă ьntr-ună loМă ьnă МarОă s ă g sОasМ ă (uluТ ТăşТăьnМсnta ТăНОănouaăМunoaştОrОăМОălОăОstОăНat )ăaМОlăМОvaăМarОă ПaМОă Мaă oă opОraă straТn ă s ă ПТОă str Тn ,ă aМОaă «цtrangОtц»ă aă opОrОТ,ă ьТă mОn ТnО,ă Мuă mОntalulă şТă ТmagТnarulă lor,ă ьnă МООaă МОă ştТuă НОУa,ă ьnă unТvОrsulălorăМotТНТan,ăПamТlТar‖.ă IrТnaă MavroНТnă ОstОă poatОă sТnguraă МarОă aă pusă şТă problОmaă bloМ rТТă МТtТtoruluТă ьnă proprТulă luТă ТmagТnară prТntr-o traducere aМlТmatТгant ,ă naturalТгant ,ă amă putОaă spunОă МСТară sОМurТгant ă prТnă Пaptulă М ă nuă ьlă pОrturb ă pОă МТtТtoră ьnă МООaă МОă ьТă ОstОă ПamТlТară şТă confortabil. PoatОă toМmaТă НОă aМООa,ă ьntr-oă alt ă lОМtur ă МrТtТМ ă (1999,ă 135141),ă МОaă aă vОrsТunТТă ПranМОгОă Нat ă НОă EugОnОă IonОsМuă şТă MonТМaă Lovinescu pentru piesa Oă noКptОă ПurtunoКs a lui Caragiale, poeticТanaă traНuМОrТТă aprОМТaг ă toМmaТă МuraУulă traНuМ torТloră НОă „aă ТnvОntaăoănou ălТmb ‖,ăНОПormсnНăşТăpОrturbсnНălТmbaăПranМОг ăpОntruă aă putОaă Нaă publТМuluТă ПranМОгă ună НТsМursă sТmТlară ьnă МomТМulă şТă inventivitatea sa cu cel creat de Caragiale. RОПlОМ ТТlОă asupra traducerii ca proces, ca facere, poiein, se rОg sОsМăМonstantăьnăsМrТОrТlОăIrТnОТăMavroНТnăşТăprТlОУuТОsМăoăьntсlnТrОă şТă unОorТă МСТară oă suprapunОrОă ьntrОă voМОaă traНuМ toruluТă МarОă m rturТsОştО,ă sОă МonПОsОaг ă şТă МОaă aă traНuМtologuluТă МarОă obsОrv ,ă analizeaг ,ă ОvaluОaг .ă MaУorТtatОaă tОбtОloră МarОă pună problОmaă ПaМОrТТă traНuМ toarО,ă rОМurgă laă tТtlurТă ОloМvОntОă prОМum:ă „LОă ПaТrОă Нuă traНuМtОurăНОălТttцraturОăouăpourăunОăpratТМo-tСцorТОăauМtorТalО‖ă(2005),ă „TraНuМсnНu-lă pОă StОnНСal‖,ă „Aă traНuМОă Duă côtцă НОă cСОгă Swann‖,ă „TraНuМсnНăunăpoОmăНОăTrТstanăTгara‖ă(2006).ăAltОorТ,ătТtlulăОvoМ ăoă problОm ămaТăgОnОral ,ăНarăьmplОtТrОaăМОlorăНou ăvoМТăsОărОg sОştОăьnă МсtОvaă rсnНurТă НОsprОă traНuМОrОaă ьnă Мursă aă unuТă tОбtă НОă BОМkОttă sauă НОsprОătraНuМОrОaăluТăCТorană(2006).ăŞТăМompara ТaăunОТăПaМОrТăМuăaltaă ОstОă oă Пa Оt ă aă aМОstОТă rОПlОМ ТТ.ă Iat ,ă НОă ОбОmplu,ă pusОă Пa ă ьnă Пa ă ОбpОrТОn aătraНuМОrТТăluТăProustăşТăМОaăНОăaăluptaăМuătОбtulălapТНarăalăluТă Cioran: „FТОМarОă Мuă graНulă luТă НОă НТПТМultatО;ă spunОamă unНОvaă М ă CТorană О,ă ьntr-unăПОl,ăaproapОămaТăgrОuăНОătraНusăНОМсtăProust;ăsТgurăМ ătotulăОă rОlatТv,ăНarăProustănuăМОrОăaМОaămТnu Тoas ărОгolvarО,ăОбtrОmăНОăПТn ,ă la milimetru, la micron, ca Cioran; la Proust e fraza aceea mare ОбtrОmă НОă НТПТМТlă НОă МonstruТt,ă ьnă МarОă oă mТМ ă ТmpОrПОМ ТunО,ă oă nОglТУОn ă (ьnМОpсnНă Мuă ună anumТtă momОntă Proustă nuă şТ-a mai rОv гută manusМrТsОlО)ă trОМă nОobsОrvatО,ă Нară МonstruМ Тaă r mьnО,ă ьnă 61 tТmpă МОă laă CТorană nuă ОбТst ă НОМсtă МООaă МОă amă putОaă numТă pОrПОМ ТunОa.ăDТnăaМОstăpunМtăНОăvОНОrОăCТoranăОămaТăНТПТМТl. ŞТămaТă ОstОălaăОlăoăОМonomТОăНОămТУloaМО,ănТştОăturnùrТăПoartОăОМonomТМОăpОă МarОă romсnaă unОorТă nuă rОuşОştОă s ă mТă lОă oПОrО,ă nuă lОă pОrmТtОă şТă m ă oblТg ăs ălОăНОгvolt‖ă(2000). ŞТă r mсnсnНă laă CТoran,ă IrТnaă MavroНТnă aă analТгată moНulă ьnă МarОă CТorană aă П Мută oă altПОlă НОă traНuМОrО,ă ТntОrvОnТnНă ьnă tОбtă şТă МolaborсnНăМuăSanНaăStoloУanălaătraНuМОrОaăpОăМarОăaМОastaăaăП Мut-o НТnăromсn ăьnăПranМОг ăpОntruăLКcrТmТăşТăsПТn Т. ŞТă ьnă НomОnТulă autotraНuМОrТТă voМОaă praМtТМТanuluТă şТă aă tОorОtТМТanuluТă sОă ьmplОtОsМ,ă atunМТă МсnНă ьntr-un interviu, Irina MavroНТnăМonsТНОr ăautotraНuМОrОaăНrОptăunăsТmulaМru.ăDaМ ăaНaug mă laă aМОast ă prТvТrОă ПugТtТv ă prОoМuparОaă autoarОТă pОntruă p strarОaă Мonota ТТloră МulturalОă şТă rТsМulă unoră ravagТТă МonotatТvОă ьnă Мaгulă unuТă brouillage cultural (2006),ăvОНОmăМ ăaproapОăМ ănuăОбТst ăproblОm ăНОă traНuМtologТОă pОă МarОă s ă nuă oă ПТă aborНat,ă ьntotНОaunaă Мuă ună spТrТtă moНОrn,ăьnnoТtor,ăpraМtТМсnНăoăpolОmТМ ăТmplТМТt ăsauăОбplТМТt ,ăunНОă ьns ăgr untОlОăНОăьnНoТal ăМartОгТan ăarОăloМulăs u. Concluzii Viziunea traНuМtТv ăaăIrТnОТăMavroНТnăarОăьnăМОntrulăОТăПaМОrОaă traНuМ toarОă(le faire traducteur)ăşТăsОărОМlam ăНОălaăoăpraМtТМ ăМОlămaТă aНОsОa,ă nОmТУloМТt .ă DОă laă prТmaă sМrТОrОă sОmnТПТМatТv ă НТnă 1981ă (prОМОНat ă НОă unОlОă МronТМТă НОă traНuМОrО), Irina Mavrodin vorbОştОă sТmultană НОă oă poТОtТМ /poОtТМ ă aă traНuМОrТТă şТă НОă oă praМtТМo-teoria traНuМОrТТ,ă П r ă aă suborНonaă НОМlarat,ă pОă МОaă НТnă urm ă МОlОТă НТntсТ,ă altПОlă НОМсtă prТnă alОgОrОaă unОТaă Мaă supra-tТtluă şТă aă МОlОТlaltОă Мaă tТtlu.ă DaМ ăПaМОrОaătraНuМtТv ămОrТt ăoărОПlОМ ТОăьnso ТtoarО,ăpraМtТМaăМonНuМОă laă tОorОtТгarО,ă Сr nТnНă şТă moНОlсnНă ьnă pОrmanОn ă oă tОorТОă МarО,ă laă rсnНulă ОТ,ă ТnПluОn Оaг ă praМtТМa. Cum ar spune Jean-Rene Ladmiral (2010),ă МarОă m rturТsОştОă М ă şТ-a elaborat cunoscutele teoreme, abia dupa zece ani de praМtТМ ,ă oă aНОv rat ă praxeologie.ă AМОast ă tОorОtТгarО,ă numТt ă НОă noТă rОПlОМ Тaă mavroНТnТan ,ă ТnНuМОă oă vТгТunОă traНuМtТv ăьnnoТtoarО,ăsupl ,ăПlОбТbТl ,ăНОsМСТs ălaăНТalogăşТăМarОăpoatОă НОstabТlТгaăşТăsМСТmbaămОntalТt ТăНОp şТtОăьnămatОrТОăНОătraНuМОrО. CritiМaă traНuМОrТlor,ă ьnă МarОă traНuМ toarОaă traНuМtologă s-a Тlustrat,ă punсnНă subă lup ă ПaМОrОa,ă traНuМОrОaă Мut ruТă sauă Мut ruТă traНuМ tor,ă ТmpunО,ă laă rсnНulă ОТă oă nou ă vТгТunОă НОsprОă traНuМОrО,ă aНrОsat ă unuТă publТМă МontОmporană şТă unОТă lumТă ьnă mТşМarОă ьnă МarОă mentalТt ТlОăsuntăbusМulatОăşТăpОrturbatОăНОănou,ăьnăМarОăТmagТnarulăsОă deschide spre inedit. 62 DОşТăopОraăIrТnОТăMavroНТnăМuprТnНОăunăsТngurăvolumăНОНТМată ьnă ьntrОgТmОă traНuМОrТТă – Despre traducere Ŕ ХТtОrКХă şТă ьnă toКtОă sensurile – publТМată ьnă 2006,ă rОПlОМ Тaă traНuМtologТМ ă mavroНТnТan ,ă aparОntă ПragmОntar ,ă arОă unТtatОaă ОТă prТnă ТНОТlОă rОМurОntОă МarОă sОă constТtuТОăьntr-oăarmatur ăsolТН ăşТăsunt,ăНОărОgul ,ăТlustratОăНОăproprТaă praМtТМ ă sauă НОă lОМturaă МrТtТМ ă aă traНuМОrТloră pОă МarОă oă ьntrОprТnНО.ă Oă voТă rО ТnО,ă НТntrОă toatОă ТНОТlОă НОУaă trОМutОă ьnă rОvТst ,ă pОă МОaă maТă ОmblОmatТМ ,ă Нup ă p rОrОaă noastr ,ă traНuМОrОaă Мaă sОrТОă НОsМСТs ,ă Мaă nОsПсrşТt ă urМarОă aă muntОluТ,ă М rОТaă ьТă r spunНОă oă rОПlОМ ТОă traНuМtologТМ ăasОmОnОa. DТsОmТnat ă ьnă gОnurТă НТvОrsО,ă НОă laă stuНТulă aМademic, la ТntОrvТu,ă trОМсnНă prТnă ОsОu,ă МronТМ ,ă tablОt ,ă not ,ă ПragmОnt,ă rОПlОМ Тaă traНuМtologТМ ă aă IrТnОТă MavroНТnă sОă ьntТnНОă pОă МсtОvaă НОМОnТТă şТă marМСОaг ăgОnОra ТТăьntrОgТăНОătraНuМ torТăşТăНОăМОrМОt torТ.ăEaăasТgur ă oă puntОă şТă ună utТlă Нu-te-vТnoă ьntrО praМtТМ ă şТă tОorТО,ă ьntrОă poТОtТМ ă şТă poОtТМ ,ă ьntrОă publТМă spОМТalТгată şТă publТМă nОspОМТalТгat,ă ьntrОă НТvОrsОă gОnОra ТТ,ă ьntrОă НТsМursulă ştТТn ТПТМă şТă НТsМursulă lТtОrară şТă oă ТmpunОă pОă IrТnaă MavroНТnă НrОptă oă aНОv rat ă МonştТТn ă traНuМtТv ă şТă traductologiМ ăьnăМulturaăromсnОasМ .ă Referin eăbibliografice Bibliografieăprimar Bacovia, George. Plomb Ŕ Plumb. /PoОгТО/.ă PrОПa ă НОă Basarabă NТМolОsМu.ăTraНuМОrОăНОăMТronăKТropol.ăIaşТ:ăTТmpul,ă2000.ă Eminescu, Mihai. TrОntОă poчmОs.ă VОrsТonă ПranхaТsОă pară AnnТОă Bentoiu. Vevey: Ed. de l'Aire, 1994. Eminescu, Mihai. PoчmОsă cСoТsТs.ă лНТtТonă bТlТnguО,ă traНuМtТonsă par:ă Annie Bentoiu, Alain Bosquet, Jean-Louis Courriol, Veturia Dr g nОsМu-Vericeanu, Elisabeta Isanos, Emanoil Marcu, Paulă MТМlǎu,ă Paulaă RomanОsМu,ă MТМСОlă Steriade, D. I. SuМСТanu,ă MТМСОlă WattrОmОг,ă prцПaМОă pară EНgară Papu,ă sцlОМtТonăНОsăpoчmОs:ăIonăAМsan.ăBuМarОst:ăEНТtТonsăSuПlОtăşТă Grai, 1999. Eminescu, Mihai. PoцsТОs.ă PoОгТТ.ă PrцsОntatТon,ă traНuМtТonă НОă JОanLouТsăCourrТol.ăBuМurОştТ:ăEНТturaăCartОaăromсnОasМ ,ă1987. Mavrodin, Irina. PoТОtТc ășТăpoОtТc ,ăОН.ă1,ăBuМurОştТ:ăUnТvОrs,ă1982;ă ОН.ă2,ăCraТova:ăSМrТsulăRomсnОsМ,ă1998. Mavrodin, Irina. Modernii, precursori ai clasicilor. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1981. 63 MavroНТn,ă IrТna.ă „TraНuМОrОa,ă oă praМtТМ -tОorТО‖.ă In:ă IrТnaă MavroНТn,ă Modernii, precursori ai clasicilor. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1981: 191-209. Mavrodin, Irina. Cahiers roumains НřцtuНОsă ХТttцrКТrОs.ă BuМurОştТ:ă Univers, 1983. MavroНТn,ă IrТna.ă „Laă traНuction – une pratico-tСцorТО‖.ă Cahiers roumКТnsăНřцtuНОsăХТttцrКТrОs, nr. 1, 1983: 5, BuМurОştТ:ăICR. MavroНТn,ăIrТna.ă„ProustătraНuТtăОtărОtraНuТt‖. SОptТчmОsăAssТsОsăНОăХКă trКНuctТonăХТttцrКТrОă(ArХОsă1990), Actes Sud, 1991: 21-52. MavroНТn,ă IrТna.ă „CсnНă ПrumusО Оaă oă МontОmplu-nă tТnО‖ă (МronТМaă traducerilor PoО Тă ПrКncОгТă НТnă sОc.ă КХă БVI-lea, trad. Miron Kiropol). RomсnТКăХТtОrКr , nr. 24, 2001a. MavroНТn,ă IrТna.ă „CОă s rb toarО,ă subă sОmnulă poОгТОТ‖.ă RomсnТКă ХТtОrКr , no. 38, 2001b. MavroНТn,ă IrТna.ă „LОă ПaТrОă Нuă traНuМtОură НОă lТttцraturОă ouă poură unОă pratico-tСцorТОă auМtorТalО‖.ă Atelier de traduction, no. 3, SuМОava:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăSuМОava,ă2005:ă35-39. Mavrodin, Irina. Despre traducere Ŕ ХТtОrКХă şТă ьnă toКtОă sОnsurТХО. Craiova: EНТturaăSМrТsulăRomсnОsМ,ă2006. Mavrodin, Irina. PКrtОКă şТă ьntrОguХ,ă EsОurТă sКuă OЛsОsТТă ПrКgmОntКrО. CraТova:ăSМrТsulăRomсnОsМ,ă2009. Mavrodin, Irina. лcСТquТОr.ăEssКТsăНОăpoТцtТquО/poцtТquО.ăIaşТ:ăEНТturaă Timpul, 2012. Bibliografieăsecundar B l МОsМu,ă Ioana,ă StОПanТnk,ă BОrnН.ă „PoϊцtТquО,ă СОrmцnОutТquОă Оtă МognТtТvТsmО.ă HommagОă рă laă GranНОă DamОă НОă laă poэцtТquО:ă IrТnaăMavroНТn‖.ăAtelier de traduction, no. 17, 2012: 125-145. CavaТllчs,ă NТМolas.ă „IrТnaă MavroНТn:ă НТsТНОn ă şТă poОгТО‖.ă Scrisul RomсnОsc, nr. 6, CraТova:ă EНТturaă SМrТsulă RomсnОsМ,ă ТunТОă 2012. ConstantТnОsМu,ă Muguraş.ă „ConvorbТrОă Мuă IrТnaă MavroНТnă НОsprОă traНuМОrОă Мaă «nОsПьrşТt ă urМarОă aă muntОluТ»‖.ă RomсnТКă ХТtОrКr , nr. 39, 2000: 13-14. ConstantТnОsМu,ă Muguraş.ă „SМСТ ă НОă portrОtă ală traНuМ toruluТă – Irina MavroНТn‖.ăRomсnТКăХТtОrКr , nr. 20, 2004. ConstantТnОsМu,ă Muguraş.ă „Laă traНuМtТonă lТttцraТrОă Оnă RoumanТОă auă XXI sТчМlО:ă quОlquОsă rцПlОбТons‖. Meta: journal des traducteurs, Les PrОssОsă НОă l‘UnvОrsТtцă НОă Montrцal,ă IV, 54, no. 4, 2009: 871-883. ConstantТnОsМu,ă Muguraş,ă Br ОsМu,ă AnМa-AnНrООa.ă „IrТnaă MavroНТn,ă Despre traducere – lТtОrală Тă ьnă toatОă sОnsurТlОă – une 64 poэцtТquО/poцtТquОă НОă laă traНuМtТon‖.ă In:ă GabrТОlă PopОsМu.ă OpОrКăcКăproТОct.ăStuНТТăoПОrТtОăьnăКmТntТrОКăIrТnОТăMКvroНТn. Craiova: Editura Universitaria, 2014: 21-22. ConstantТnОsМu,ă Muguraş.ă „IrТnaă MavroНТnă – DОsprОă traНuМОrО‖.ă CКНОrnosăНОătrКНuхуo,ăno.ăXXV,ăPяs-GraНuaхaoăОmăEstuНosă НaăTraНuхуo,ă Santaă CatarТna:ă PGETă UnТvОrsТНaНОă FОНОrală НОă Santa Catarina, 2010: 241-247. GambТОr,ă ВvОs.ă „Laă rОtraНuМtТon:ă ambТguэtцsă Оtă НцПТs‖.ă In:ă EnrТМoă Monti et Peter Schnyder. Autour de la retraduction. PОrspОctТvОsă ХТttцrКТrОsă ОuropцОnnОs. Paris: Ed. Orizons, 2011: 49-66. NвssОsn,ă HubОrt.ă TablОă ronНОă „LОsă partТsă prТsă НОă traНuМtТon:ă laă pratique implique-t-ellОă unОă tСцorТО?‖ă (anТmцОă pară HubОrtă Nyssen), avec Albert Bensoussan, Jacqueline Guillemin, GОorgОsăKassaэ,ăBОrnarНăLortСolarв,ăHОnrТăMОsМСonnТМ,ăInшsă Oseki-Dцprц,ă MarТnaă ВaguОllo,ă CцlТnОă ГТns.ă In:ă DОuбТчmОsă AssТsОsă НОă ХКă trКНuctТonă ХТttцrКТrОă (ArХОs,ă 1985). ATLAS/ Actes Sud, 1986. Popescu, Gabriel. Opera ca proiect.ăStuНТТăoПОrТtОăьnăКmТntТrОКăIrТnОТă Mavrodin. Craiova: Editura Universitaria, 2014. PuТМ ,ă GТna.ă „IrТnaă MavroНТnă ouă TraНuТrОă lОsă autrОsă poură mТОuбă s‘ОnvolОră vОrsă sonă ОspaМОă lТttцraТrОă proprО‖.ă Atelier de traduction,ăno.ă 11,ă SuМОava:ă EНТturaă UnvТОrsТt ТТă „ŞtОПană МОlă MarО‖,ă2009:ă179-182. RОТss,ă KatСarТna.ă „Laă МrТtТquОă НОsă traНuМtТons,ă sОsă possТbТlТtцsă Оtă sОsă lТmТtОs‖.ă TraНuТtă НОă l‘allОmanНă pară CatСОrТnОă BoМquОt.ă CКСТОrsăНОăХřUnТvОrsТtцăНřArtoТs, no. 23, Arras: Artois Presses UnТvОrsТtц,ă2002. R НulОsМu,ăAnНa.ă„LaărОtraНuМtТonă – nОМОssТtцăouăsТmplОăОбОrМТМОăНОă stвlО?‖.ă In:ă GabrТОlă PopОsМu.ă Opera ca proiect. Studii oferite ьnă КmТntТrОКă IrТnОТă MКvroНТn. Craiova: Editura Universitaria, 2014: 182-194. SМurtu,ă GabrТОla.ă „Sură quОlquОsă sОnsă НОă laă traНuМtТonă Нansă laă vТsТonă Н‗IrТnaă ă MavroНТn‖.ă In:ă GabrТОlă PopОsМu.ă Opera ca proiect. StuНТТă oПОrТtОă ьnă КmТntТrОКă IrТnОТă MКvroНТn. Craiova: Editura Universitaria, 2014: 223-233. ГСang,ă ВТnНОă (anТmцОă par).ă TablОă ronНОă „Proustă traНuТtă Оtă rОtraНuТt‖ă avОМă JamОsă GrТОvО,ă MarТaă GuОorguТцva,ă Tsutomuă IаasakТ,ă Irina Mavrodin. In: SОptТчmОsă AssТsОsă НОă ХКă trКНuctТonă ХТttцrКТrОă(ArХОsă1990). Actes Sud, 1991: 21-52. 65 Noti ăbiobibliografic Muguraşă Constantinescu este profesor de traductologie la UnТvОrsТtatОaă „ŞtОПană МОlă MarО‖ă НТnă SuМОava,ă rОНaМtor- ОПă ală rОvТstОТă Atelier de traduction,ă НТrОМtoră ală CОntruluТă НОă CОrМОt rТă INTERă LITTERAS. Coordonatoare a masteratului TОorТКă șТă prКctТcКă traducerii,ă aă publТМată laă ОНТturaă unТvОrsТt ТТă suМОvОnОă volumОă Мaă Pratique de la traduction, LКătrКНuctТonăОntrОăprКtТquОăОtătСцorТО,ăiar Pour une lecture critique des traductions. RцПХОбТonsă Оtă prКtТquОs, la L‗Harmattan,ăParТs,ă2013ăşТăLТrОăОtătrКНuТrОăХКăХТttцrКturОăНОăУОunОssО, la Peter Lang, Bruxelles, 2013, traduceri din Charles Perrault, RaвmonНăJОan,ăPasМalăBruМknОr,ăGТlbОrtăDuranН,ăJОanăBurgos,ăGцrarНă Genette, Alain Montandon, Jean-Jacques Wunenburger. 66 IRINAăMAVRODIN.ăÎNăC UTAREAă TRADUCERII PERFECTE Simona CONSTANTINOVICI UnТvОrsТtatОaăНОăVОstăНТnăTТmТ oara, RomсnТa „Eă oă НТПОrОn ă ьntrОă aă traНuМОă oă Пraг ă НТnă Proustă Тă aă ă sМrТОă ună poОm.ă Тă totu Т,ă unНОva,ă ОбТst ă ună punМtă sОМrОt,ă ьnă МarОă МoТnМТН‖ă(MavroНТnă2011,ă3). Abstract: Few translators have been able to penetrate the poetic, multi-layered, and dense Proustian text, to carry out the project, and to be left with a generic sense of wonder, capable of mobilising the spirit infinitely. Irina Mavrodin was one such translator. The difficulty in reading, interpreting and, finally, translating the Proustian prose resides in the fact that that unique syntactic sequence has its own logic, its own grammar, which only its creator fully understood. The translator‘să monumОntală taskă Тsă toă ОntОră tСОă autСor‘să mТnНă and the subtleties of a primarily self-reflexive mechanism, and to write about this act. Keywords: translation, writing, creator, novel, poetic Captatio benevolentiae Nuă tТuăНОăМО,ăМumvaăТntuТtТv,ămТ-amănumТtăПТ ТОrulăМarОăavОaă s ă МonstТtuТОă Мon Тnutulă luМr rТТă mОlОă НОsprОă IrТnaă MavroНТn,ă Mavrodiniana.ăLaăМОvaăvrОmОăНup ăМО-l numisem astfel, m-amăgсnНТtă М ă МООaă МОă sМrТsОsОm,ă Мuă МсtОvaă lunТă ьnaТntО,ă ьntr-un rezumat de o pagТn ăalăaМОstОТăТpotОtТМОăluМr rТ,ăal,ăНОăПapt,ăunОТătОгОăposТbТlОăНОsprОă actul traducerii, formulate la cald, s-arăputОaăs ăm ăМonНuМ ,ăьnăПТnal,ă sprОăoăМalОărОal ,ăaămОa,ăНОăьn ОlОgОrОăaămОМanТsmuluТătrТungСТular,ăНОă citire-traducere-(re)scriere a unui text. Înăc utКrОКătrКНucОrТТă(ХТmЛТТ)ă perfecte nuă Оă nОap rată oă paraПraгarОă voТt ,ă prТnă ТntОrmОНТulă luТă Umberto Eco (2002, 304), a titlului proustian Înă c utКrОКă tТmpuХuТă pierdut.ăEstО,ămaТăНОgrab ,ăoăМon tТОntТгarОăaăПaptuluТăМ ăalТan aămut ă 67 dintre scriitoră Тă traНuМ tor,ă sauă congenialitatea,ă Нup ă spusОlОă GОorgТanОТă Lunguă BaНОaă (2013,ă 122),ă sОă ПonНОaг ă pОă oă М utarОă lТngvТstТМ ăОбtrОm .ăTraumatТгant ,ăaНОsОa.ă RomanМТОrul,ă ьnă momОntulă ьnă МarОă ь Тă МonМОpОă romanul,ă nuvОla,ăproгaăsМurt ,ăьnălunТlОă ТăanТТăНОăgОsta ТО,ăsauăpoОtul,ăМсnНăТntr ă ьnăstarОaăМuvОnТt ăaМtuluТăМrОa ТОТ,ăОăьnăМ utarОaăaМОluТăsТstОmălТngvТstТМă МarОăs -ТăsluУОasМ ăМОlămaТăbТnОăТНОТlО,ăs ălОă„ьnvОlОasМ ‖,ăНaМ ăsОăpoatОă spune astfel, adecvat, ca-ntr-unăМoМonăprotОМtor.ăTraНuМ torul,ăМuăgrТУa МontТnu ,ăНОăaănuăНОПorma,ăьnăМСТpăПlagrant,ătОбtulăpОăМarО- ТăpropunОă s -lă traНuМ ,ă n sМoМО tОă tОorТТ,ă О aПoНaУОă logТМО,ă unОlОă pОrtТnОntО,ă НТnă pОrspОМtТvaă potОn ТaluluТă rОМОptor,ă ТntratОă ьnă uгulă НОă spОМТalТtatО,ă devenite de neocolit, strategii, mecanisme НОă aborНarО,ă НОă ТntrarОă ьnă rО Оauaă НОă sОnsurТă aă tОбtuluТ.ă E,ă ьntr-un anumit fel, asemenea sМrТТtoruluТ,ăьnăМ utarОaălТmbТТăТНОalО,ăpОrПОМtО,ăьnăstarОăaărОНa,ăpсn ălaă ultТmaă nuan ,ă logТМaă Тă sОmantТМaă tОбtuluТă lТtОrar.ă LТmbaă sauă traНuМОrОaăpОrПОМt ăОstОăМea despre care nu s-arămaТăspunОăap sat,ăМuă argumОntОăvТabТlО,ăМ ăОăpОrПОМtТbТl .ă Dinăceăperspectiv ăamăprivitălucrurile PОrspОМtТvaă НТnă МarОă amă ьnМОrМată s ă prТvОsМă НОmОrsulă mavroНТnТanăapar ТnОăМТtТtoruluТăМrОatorăНОălТtОratur ,ăМТtТtoruluТăОбОrsată ьnătОСnТМaă ТăartaăТntОrprОt rТТăunОТătraНuМОrТăprТnăprТsmaăП Т ОlorăsalОă potОn Оă stТlТstТМo-sОmantТМОă sauă gramatТМalО,ă НОsprОă МarОă vorbО tОă МompОtОnt,ă ьntr-oă luМrarОă МonsaМrat ă traНuМОrТТ,ă Тă CamОlТaă PОtrОsМu:ă „EstОă ОvТНОntă М ă traНuМОrОaă trОbuТОă s ă Тn ă Мont НОă toatОă tr s turТlОă stilistice care dau caracterul specific, personalitatea, forma mentis, Нup ăПОrТМТtaăОбprОsТОăaăluТăSОбtТlăPu МarТu,ăaăПТОМ rОТălТmbТ.ăIarăaМОstОă tr s turТă suntă ТНОntТПТМabТlОă pornТnНă НОă laă Мuvсntă pсn ă laă МОlОă maТă МomplОбОă organТг rТă lexico-gramatТМalО‖ă (2000,ă 73-74). Avem МОrtТtuНТnОaăМ ,ăТnНТПОrОntăНОăna ТonalТtatОăsauăНОăaПТlТОrОăproПОsТonal ,ă pasТonatulă МТtТtoră НОă lТtОratur ă ОstОă ьnă starОă aă НОМОlaă ьntrОă traНuМОrОaă bun ă Тă МОaă ьnНoТОlnТМ ,ă paraгТtat ,ă ТnОstОtТМ ,ă НО ТnО,ă Мumă ară vОnТ, МoНurТlОă НОă ТntrarОă ьnă tОбtulă nОaltОrat,ă Мurat,ă НТnă pОrspОМtТv ă gramatТМal ă Тă stТlТstТМ ,ă traНusă ьnă spТrТtulă lТmbТТă salО,ă Мuă Мon tТТn aă travalТuluТălaăvОНОrО,ăpotrТvТtăunorăstanНarНОăНОăМomprОСОnsТunОă ТăНОă receptivitate unanim recunoscute. Eă tТutăПaptulăМ ăprТmОlОăПraгОăНТntr-un roman, incipitul, toate aМОlОăpagТnТăТntroНuМtТvО,ăМalТbratОăНТПОrТt,ăьnăПunМ ТОăНОăautor,ăpotăУuМaă rolulă НОă momОal ,ă НОă angaУarО,ă НОă atragОrОă aă МТtТtoruluТă ьntr-un parteneriat pe care nu-lăvaăp r sТăprОaăМurсnН,ănТМТăm МarăatunМТăМсnНă vaă ьnМСТНОă МartОa.ă ÎntrОă tОбtă Тă potОn Тalulă МТtТtoră ТntОrvТnОă Тnstan aă traНuМ toruluТ,ăМarОăОătotăМТtТtor,ăПТnalmОntО.ăUnăaltăПОlăНОăМТtТtor.ă 68 DОăМОărОpОr m,ăьnăaproapОătoatОăprОПО ОlОă ТăМomОntarТТlОălaăoă traducere, acea nОvoТОă УustТПТcКtТv ? PoatОă pОntruă М ă traНuМОrОaă lТtОrar ,ă poОtТМ ,ăМomОntat ,ă „transpunОrОaă МrОatoarО‖ă(PОtrОsМuă 2000,ă 44)ăОstОăunaăspОМТal ,ănuăpoatОăvorbТăplОnar,ăprТnăОaăьns Т,ăarОănОvoТОă ТmpОrТoas ăНОăsuportămОtalТngvТstТМ,ăНОăьnso ТtorăНТsМurs.ă TEXT (TRADUC TORUL) SURS CITITOR ALT CITITOR TEXT TRADUS ÎntrОbarОaăpОăМarОănО-oăpunОmăОstОăНaМ ăТnstan aănumТt ăALTă CITITORăОstОăsuПТМТОntăНОăprОg tТt ăьnăaămТМ oraăНТstan aăНТntrОăTEXTă Тă CITITORă sauă nuă ПaМОă altМОva,ă prТnă НОmОrsulă s u,ă НОМсtă s ă oă m rОasМ ,ăopaМТгсnНăsauălТmТtсnНăМalОa.ăIsОră(2006),ăpОălТnТaăaМОlОТa Тă ьntrОb rТ,ăsus ТnОăМ : „AМОstătransПОrăalătОбtuluТăьnăМon tТТn aăМТtТtoruluТăОstОăv гutăНОămultОă orТăМaăПТТnНăunăproНusăОбМlusТvăalătОбtuluТ.ăCuăsТguran ăМ ătОбtulăОstОă МОlă МarОă ТnТ Тaг ă aМОstă transПОr; dar acest transfer se va produce cu suММОsă Нoară НaМ ă prТnă Оlă sОă voră punОă ьnă mТ МarОă anumТtОă НТspoгТ ТТă alОă Мon tТТn ОТă – cele responsabile cu procesele de percepere, prОluМrarОă ТăproМОsarО.ăPrТnăraportarОaătОбtuluТălaăaМОstОăНatО,ălaăМarОă sОăaНaug ăП r ăьnНoТal ă ТărОpОrtorТulăМomportamОntalăalăpotОn ТalТloră s Тă МТtТtorТ,ă tОбtulă vaă НОМlan aă aМОlОă aМtОă МarОă voră МonНuМОă laă ьn ОlОgОrОaă aМОstuТa.ă Înă momОntulă ьnă МarОă tОбtulă sОă ьmplТnО tОă ьnă proМОsulăНОăМonstТtuТrОăaăsОnsuluТăprТnăМТtТtor,ăaМОstaăПunМ ТonОaг ăьn moНă prТmară Мaă ТnНТМa ТОă aă МООaă МОă trОbuТОă pusă ьnă lumТn ,ă МООaă МОă ьnsОamn ăМ ăОlăьnsu ТănuăpoatОăПТăМСТarăМОlăМarОăaăПostăsМosălaălumТn ‖ă (243-244). DТnăorТМОăungСТăamăprТvТăluМrurТlО,ăМartОaăНОălТtОratur ătraНus ă trОМОă granТ Оă pсn ă aă aУungОă laă МТtТtorul МarОă vrОmă s ă ПТm.ă ParМurgОă НТstan aăНТntrОăМon tТТn О,ăНТntrОăsОturТăНОăaМСТгТ ТТăМulturalО,ămoralОăorТă НОă alt ă natur .ă TОбtulă traНus,ă orТМсtă НОă МТuНată ară p rОa,ă nuă maТă arОă aproape nimic din textul-surs .ă Тă nuă nОă rОПОrТmă nОap rată laă aМОaă stranТОtatОăНobсnНТt ăНОătОбtăprТnătrОМОrОaălaăunăaltăsТstОmălТngvТstТМ,ălaă ună altă sТstОmă НОă ОбprОsТvТtatОă Тă НОă Мon tТТn ă ОбprОsТv .ă SОă ьnstr ТnОaг ăНОăaМОsta,ăpОăm sur ăМОăОstОăМТtТt,ăТntОrprОtată ТătraНus.ăSОă МonvОrtО tОă ьntr-un text susceptibil de a provoca interesul, un fel de obТОМtă НОă stuНТu,ă asОm n toră Мuă oă pТМtur ă sauă Мuă oă sМulptur ă МontОmplat .ă SТgură М ă m ă voТă aПla,ă pОă parМursulă aМОstoră pagТnТ,ă ьnă posturaă МОluТăМarОăprТvО tОăoăaМtТvТtatОăНОăanvОrgur ,ăМomplОб ,ă ТăьnМОarМ ăs ă ьn ОlОag ă НТnМoloă НОă orТОnt rТă lТmТtative, dincolo de orice scuturi 69 ТntОrprОtatТvО.ă ObsОrva ТТlО,ă glos rТlО,ă prОsupunОrТlО,ă ТmprОsТТlОă МonvОrgă sprОă oă гon ă НОă Мunoa tОrОă multТpl ,ă НТnă МarОă ьntotНОaunaă tОбtulăТО Т-va suveran. VoТă pornТă НОă laă oă ТНООă Пormulat ă НОă IrТnaă MavroНТnă (Proustă 2011a), ьnă prОПa aă laă traНuМОrОa,ă НТnă lТmbaă ПranМОг ,ă aă romanuluТă proustian Înăc utКrОКătТmpuХuТăpТОrНut:ă„ÎnăМaгulăromanuluТăproustТan,ă Мaă ТăьnăМaгulăpoОгТОТ,ătraНuМ torulănuăarОăvoТОăs ăratОгОănТМТunăsТngură Мuvсnt,ă Оlă УuМсnНă ьnă ОМonomТaă ПraгОТă rolulă pОă МarОă ьl УoaМ ă ПТОМarОă МuvсntăьnăОМonomТaăunuТăvОrs‖ă(9).ăApropТОrОaăНТntrОăМОlОăНou ăspa ТТă НОămanТПОstarОăsОmantТМ ă ТăstТlТstТМ ,ăromanulăproustТană ТăpoОгТa,ăНОă oăanumТt ăПaМtur ,ănТăsОăparОăНОПТnТtorТО,ăМuăatсtămaТămultăМuăМсtăОstОă propus ă НОă oă traНuМ toarОă М rОТaă nu-Тă suntă str ТnОă rosturТlОă poОгТОТ.ă MuгТМalТtatОaă ПТnă ьntrО Тnut ă Тă suПlulă nОartТПТМТal,ă proprТТă ПraгОТă proustТОnО,ăasonan ОlО,ărТtmulă ТăaltОăьnsОmnОăalОăpoОtТМТt ТТăgОnОrТМОă suntăgrОuăНОăp stratăьnătОбtulătraНus,ăМСТarăНaМ ăОlОăsuntăsТm ТtОăМaăatare ьnă romanulă proustТan.ă PОntruă poОtul-traНuМ tor,ă ьns ,ă p strarОaă aМОstora,ă pОă Мсtă posТbТl,ă „ТntaМtО‖,ă НОvТnОă obsОsТО,ă nОМОsТtatО,ă argumОnt,ăПlagran .ă A-l traduce pe Marcel Proust s-a dovedit a fi, dintotdeauna, ТnНТПОrОntă laă МОă lТmb ă sauă Мultur ă nО-am raporta, o misiune grea. O rОПОrТn ă pОrtТnОnt ,ă ьnă aМОstă sОns,ă ară ПТă volumulă Comment traduire Proust?, coordonat de Florence Lautel-RТbstОТn.ăPu ТnТătraНuМ torТăauă rОu Тtăs ăТntrОăьnăproПunгТmОaăaМОstОТăsМrТТturТăapartО,ăplurТstratТПТМatО,ă s ă НuМ ,ă altПОlă spus,ă laă bună sПсr Тtă НОmОrsulă Тă s ă r mсn ă Мuă aМОaă uТmТrОăgОnОrТМ ,ăьnăstarОăaămobТlТгa,ălaăТnПТnТt,ăspТrТtul.ăIrТnaăMavroНТnă aă Пostă unulă НТntrОă aМО tТa,ă Мon tТОnt ă Мonstantă НОă НТПТМult ТlОă tОбtuluТă proustТană Т,ă prТnă urmarО,ă alОă traНuМОrТТă aМОstuТaă ьn lТmbaă romсn .ă PrОМumăUmbОrtoăEМo,ăьnăunОlОăsМrТОrТ,ăpoОtaăIrТnaăMavroНТnăМonstat ,ă ьnăprОПО ОlОătraНuМОrТlorăsalО,ăМuăoăsТnМОrТtatОăНОborНant ,ăМ ăОбТst ăună mОМanТsmă soПТstТМată ьnă Мaгulă Пraг rТТă proustТОnО,ă a aă Мumă ОбТst ,ă Нară ьntr-oă alt ă НТmОnsТonarОă Мultural ,ă laă JamОsă JoвМО,ă ună altă sМrТТtoră ОmblОmatТМă ală lТtОraturТТă unТvОrsalО,ă ОМlОМtТМ,ă МomplОб,ă МarО,ă ьnă marОă m sur ,ă tОstОaг ă lТmТtОlОă aМtuluТă ТntОrprОtatТvă Т,ă ТmplТМТt,ă traНuМtТv.ă AМОstОă soПТstТМ rТТă sМrТТtorТМО tТ,ă МarОă auă sМСТmbată aМută rОПlОбОlОă literaturТТ,ă ТnăНОăunănТvОlăТmanОntăalăsМrТТturТТ,ăНОăoăПor ătransmОntal ,ă asОm n toarО,ă ьnă multОă prТvТn О,ă Мuă МОaă Тnstaurat ă ьnă poОгТО,ă aМoloă unНОăМuvТntОlОăsОăНОspov rОaг ăНОăСaТnaăМonПortabТl ăaăuгuluТăМotТНТană Тă Тntr ă ьntr-oă гon ă sОmantТМ ă ТnОНТt ,ă Мuă o multitudine de lumi posibile, livrate interpretului. 70 Substan aăcuvântuluiăpoetic.ăTransferăacceptatălaănivelulătextuluiă narativ Caă traНuМ tor,ă IrТnaă MavroНТnă ОstОă ună Мaгă apartО.ă Ună Мaгă НОosОbТt,ă ьnă Мompara ТОă Мuă al Тă traНuМ torТă НОă tОбtОă lТtОrarО.ă DОă Мe? PОntruăМ ăОstО,ălaărсnНulăОТ,ăsМrТТtoarО,ăpoОt ,ăьnăprТm ăТnstan .ăAМОstă ПaptănuăpoatОăПТătrОМutăМuăvОНОrОa.ă„InНОpОnНОntăНОăpОrМОp ТaăpОăМarОăoă auăНОsprОăopОraălТtОrar ă ТălТmbaУulăОТ,ăto ТătraНuМtologТТăsuntăНОăaМorНă М ătraНuМ torulălТtОrarătrОbuТОăs ăsОăg sОasМ ăьntr-oărОla ТОăПoartОăТntТm ă МuălТtОratura,ăМ ătrОbuТОăs ăПТО,ăНОăПapt,ăunăМrОatorăОlăьnsu Т‖ă(PОtrОsМuă 2000,ă85).ăEăПoartОăgrОu,ăНaМ ănuăТmposТbТl,ăpОntruăunăpoОtăautОntТМ,ăs ă sОă НОspart ă НОă ТnОrОntОlОă rОПlОбО,ă ob ТnutОă ьnă tТmp,ă НОă poОtТМТtate, pe care le presupune propria-Тă МrОa ТО.ă PoОtulă tr ТО tОă plОnar,ă ьnă orТМОă МТrМumstan ă aă vТО ТТ,ă Мuă aМОstОa.ă CaгurТlОă suntă multТplО,ă ьnă lТtОraturaă lumТТ,ă НОă poО Тă МarО- Тă transПОr ă substan aă МuvсntuluТă poОtТМ,ă aă suПlОtuluТăpoОtТМ,ăьnătoatОăМОlОlaltОăgОnurТăsauăspОМТТălТtОrarОăьnăМarОăsОă voră ПТă ьnМОrМat.ă ÎnМaНrabТl ă ьnă paraНТgmaă aТгОМТsmuluТă romсnОsМ,ă al turТăНОăAnaăBlanНТana,ăIoanăAlОбanНru,ăIlОanaăM l nМТoТu,ăpoОгТaă IrТnОТăMavroНТnănuăparОăaăstсrnТ,ăьnămoНăspОМТal,ăТntОrОsulăМrТtТМТloră Тă istoricilor lТtОrarТ,ă laă oă sumar ă ТnspОМtarОă aă М r Тloră НОă spОМТalТtatО.ă RОМunosМut ,ă ьnă prТmulă rсnН,ă Мaă traНuМ toarО,ă poОtТМТan ă Тă traНuМtolog,ă IrТnaă MavroНТnă nuă rОnun ,ă ьnă totă МОă ПaМО,ă laă ОnОrgТТlОă sОnsuluТăpoОtТМ,ăТnstauratorărОНutabТlăНОăПormulОăproНuМ toarОăНОăsens, atсtălaănТvОlulătОбtuluТălТrТМ,ăМсtă ТăьnătОбtОlОănaratТvО. PrОПО ОlОăsalО,ăТntОrvТurТlО,ănuăПoartОămultО,ănОăvorbОsМ,ătoatО,ă НОsprОă ОПortulă aМОstОТă М ut rТ.ă DОsprОă ОПortulă poОtТМă sauă poОtТгantă ală aМОstОТă nОvoТă НОă aă sМormonТă pОrmanОntă ьnă noТmaă unОТă lТmbТă П r ă prОМОНОnt,ăМОaăproustТan ,ă ТăНОăaăНorТăs -Тăg sОasМ ăunăОМСТvalОnt,ăună МorОsponНОntăьnălТmbaăromсn ,ălaăПОlăНОăpoОtТМ,ălaăПОlăНОăНОnsălaănТvОlă stТlТstТМ,ălaăПОlăНОărОvolută Т,ăprТnăaМОstОăaspОМtО,ăgrОuăНОăМuantТПТМatăМuă instrumentele pe care le dО ТnОălТngvТstulăorТătraНuМ torul,ăТntОrprОtul,ă ьnăgОnОral.ă Amă urm rТt,ă НОă Пapt,ă НОmОrsulă mavroНТnТan,ă sМСТ ată Т,ă ulterior, detaliat de-aă lungulă prОПО Оlor,ă МomОntarТТloră ьnso ТtoarО,ă НoМumОntatОloră ТănumОroasОlorănotОăНОăsubsol,ălaăromanulăproustТană Т,ăprТnăОбtОnsТО,ălaăproгaăНОăaМОast ăПaМtur ,ăaНТМ ăpoОtТМ .ăÎmТăpОrmТtă s ăpornОsМ,ăorТМсtăНОău orăМontОstabТl ăarăПТăМalОa,ăНТnsprОăpoОгТОă Тăs ă m ă raportОгă laă poОta-traНuМ toarОă IrТnaă MavroНТn.ă Oă posТbТl ă rО Оaă aă proНuМtТvТt ТТ,ăьnătraНuМОrОaălТtОrar ,ăarăputОaăПТărОprОгОntat ,ăьnăaМОstă context, de seria poezie Ŕ poОtТc /crТtТc ă ХТtОrКr ă Ŕ traducere. PoetatraНuМ toarОă sОă vaă ьnsМrТОă pОrpОtuuă ьnă aМОast ă sМСОm ,ă ьnă aМОstОă ТpotОtТМОăbТnoamО,ăТarătraНuМОrОaăsaăvaăПТ,ăprТnăurmarО,ăunaăasТstat ăНОă nivelul de poОtТМТtatОă proprТuă tОбtuluТă lТrТМă ală М rОТă МrОatoarОă ОstО.ă 71 TraНuМОrТlОăsalОăsОăvorăСr nТ,ăsОăvorăМonОМtaăpОrmanОntălaăaМОstОătОбtО.ă A aНar,ănuăОбМluНОăНТnăaМtulăНОăaătraНuМОălaturaăНОstabТlТгant ,ăНat ăНОă sОnsТbТlТtatО,ă М utarО,ă ОПОrvОsМОn ă МrОatoarО,ă rОПlexivitate. Pe toate aМОstОăьnsОmnОăalОăgraНuluТăьnaltăНОăpoОtТМТtatОălОăvaăluaăМaăalТa Т.ăCuă rОПОrТrОă laă poОгТaă rОПlОбТv ,ă ПoartОă apropТat ,ă prТnă substan ă Тă muгТМalТtatО,ă Мuă Пraгaă proustТan ,ă GСОorgСОă Cr МТună (2009),ă sprОă ОбОmplu,ăaПТrm ăМ : „PoОгТaă rОПlОбТv ă (asОmОnОaă ПraгОТă proustТОnОă – n.n.)ă ьnsОamn ă oă ьnНОp rtarОă aă lТmbaУuluТă poОtТМă НОă normaă МomunТМ rТТă uгualОă Нus ă pсn ă ьnă punМtulă ьnă МarОă ьns Тă garan Тaă lТngvТstТМ ă aă aМОstОТă ьnНОp rt rТă НОvТnОă obТОМtă НОă mОНТta ТО.ă PlОМсnНă НОă laă МuvТntОă ьnă ьnП Т arОaă loră obТ nuТt ,ă aУungсnНă laă ПormОlОă purОă (mОtaПorТМО,ă gОomОtrТМО,ă mОtaПТгТМОă ОtМ.)ă alОă rostТrТТ,ă poОгТaă rОПlОбТv ă ьntсlnО tОă ТmplaМabТl,ăьnăНrumulăОТ,ăt МОrОa,ănОantul,ăТnНТМТbТlul,ălТmТtОăpОăМarОă nuăsОămul umО tОăНoarăs ălОăТНОntТПТМО,ăМТăpОăМarОăsОăsТmte de multe orТă oblТgat ă Тă s ă lОă ПaМ ă palpabТlО,ă ТntОgrсnНu-lОă ьnă МСТară substan aă sa.ă(…)ăPoОгТaărОПlОбТv ă(asОmОnОaăПraгОТă(auto)rОПlОбТvОăproustТОnОă – n.n.)ăОăobsОНat ăНОămuгТМ .ăEaăНОvТnОăunăspa ТuăьnăМarОăМuvТntОlОă ь Тă pТОrНă Мonturul,ă ТntrсnНă ьnă rОгonan Оă rОМТproМО,ă ьnă МarОă sОnsurТlОă manТПОst ă tОnНТn aă НОă aă sОă topТă ьntr-oă unТМ ă rОalТtatОă sОmantТМ ă obsМur ,ăarmonТМ ăsauăНТгarmonТМ ‖ă(356-357). CОă arОă ьnă plusă traНuМ torul-poОtă Пa ă НОă ună altă traНuМ tor,ă nОьnМОrМată ьnă tОСnТМaă Тă artaă poОгТОТ?ă NОьnНoТОlnТМ,ă ună graНă ьnaltă НОă sОsТгarОă aă nuan Оloră tОбtualОă Тă НОă ьnsМrТОrОă ultОrТoar ă aă loră ьntr-alt sТstОmă lТngvТstТМ,ă П r ă suprТmarО,ă П r ă aН ugarОă НОă sОns,ă П r ă ОгТtantОă poгТ Тon rТăьnăaМtulătraНuМtТv.ăOăpoПt ărar ăНОăaăМaptaărО ОauaăьntrОag ă de sensuri, de a nu rata profilul sensului poetic, de a nu trece cu privire nОutr ,ă ТnНolОnt ,ă НОă МТtТtoră obosТt,ă pОstОă МООaă МОă numТmă ьnНОob tОă spТrТtulălТmbТТ.ăPoatОăМ ,ăНТnăaМОstăpunМt,ăarătrОbuТăs ăpornОasМ ăaМОast ă luМrarО,ă МarОă Мonstată М ă sОă a aг ă ьnă pagТn ă potrТvТtă unОi logici a ТntОroga ТОТă spТralatО.ă MavroНТnă (Proustă 2011b)ă nОă ьnНОamn ă s ă МrОНОmăМ :ă „Proustă nОă ьnva ă Мuă oă ТnsТstОn ă a ă ьnНr гnТă s ă spună «НТНaМtТМ » – НО Тă artaă luТă ОstОă potrТvnТМ ă orТМ ruТă altă НТНaМtТМТsmă ьnă aПaraă МОluТă implicit orТМ rОТă marТă МrОa ТТă – М ă ună tablou,ă oă sТmПonТОă ОtМ.ă suntă buМ ТăНОărОal,ăНup ăМum ТărОalulăОstОăart ăМсnНăОstОă«МТtТt» prТnăgrТl ă artТstТМ .ăA-lăМТtТăastПОlăьnsОamn ăa-lăьnnoТ,ăa-lăьmbog ТăpОrpОtuu,ăa-l vОНОaă maТă bТnОă Тă maТă aНОv rat,ă prТvТrОaă artТstТМ ă sp lсnНu-l de pojghi aă НОă rutТn ă Тă obТ nuТn ă МОă nТ-lă asМunНОă МОlă maТă aНОsОorТ.‖ă (17). 72 Privireaăartistic De fapt, aluziile autobiografice, numeroase, folosirea unor numОă proprТТă nОПТМtТvО,ă rОalО,ă aНТМ ,ă vorbОsМă НОsprОă aМОast ă art ă НОă captare a cititorului printr-oă subtТl ă trecere de la real(itate) la ТrОal(ТtatО).ă PrТvТrОaă artТstТМ ă nuă ьnМОtОaг ă s ă sОă manТПОstО,ă IrТnaă MavroНТnăplОНОaг ăМonstantăpОntruăabsolutТгarОaăОТăьnăaМtulătraНuМtТv.ă NumaТăoăprТvТrОăОmТnamОntОăartТstТМ ăarăputОaăМonМСТНОăМ ă La umbra ПОtОХoră ьnă ПХoКrО r mсnО,ă ьnă poПТНaă tuturoră ОtТМСОtОlor,ă „lumТnoas ,ă Мolorat ,ăvТОăМaăunătablouăНОăMonОt‖ă(19).ăTОorТaătraНuМОrТТăМaăpoОtТМ ,ă МОntrat ă pОă tОбtОlОă lТtОrarО,ă ОstОă oă prob ă НОă vТrtuoгТtatОă lОбТМal ă Тă sintactico-stТlТstТМ ;ăьnăplus,ăОstОăoăprob ăНОăНОp ТrОăaăОgoМentrismului sau,ăНup ăМumăprОМТгОaг ăCamОlТaăPОtrОsМuă(2000),ăaă„narМТsТsmuluТ‖ă funciar (25-28),ă proprТuă ПТТn ОТă umanО.ă CОlОă asОă volumОă proustТОnОă traНusОă НОă IrТnaă MavroНТn,ă НaМ ă ară ПТă s ă lОă numТmă Нoară pОă aМОstОa,ă НovОНОsМ,ă П r ă Нoară Тă poatО,ă oă МapaМТtatОă ТО Тt ă НТnă Мomună НОă aă sОă oПОrТ,ăМuătoatОăpotОn ОlОăТntОlОМtualО,ăprТnăОПortăМrОator,ăМulturТТ.ăAnМaă Br ОsМuă (2015)ă surprТnНО,ăьntr-oă luМrarОă НОă НoМtorată rОМОntă publТМat ,ă armonТoas ă Тă ТnspТrat ă НТnă punМtă НОă vОНОrОă stТlТstТМ,ă toatОă aspОМtОlОă traducerii, ПoМalТгсnНu- Тă НТsМursulă pОă praМtТМo-teoria traducerii, un МonМОptăpusăpОăpТa ăНОăIrТnaăMavroНТn.ăÎnăМООaăМОăprТvО tОătraНuМОrОaă romanuluТăproustТan,ăautoarОaăsОăМonМОntrОaг ăpОăМompararОaăОНТ ТТloră ap rutОăpсn ăaМum,ăМuăОvТНОn ТОrОaăunorătransПorm rТăПlagrante, a unor prОПОrТn ОăНОătraНuМ torăьnăНaunaăaltora.ăTotulăОăьnrОgТstratăpОăvТu,ăsubă oМСТТă МТtТtoruluТ,ă tОбtОlОă НТnă ОНТ ТТă НТПОrТtОă (EugОnТaă CТoМulОsМu,ă IrТnaă MavroНТn)ăПТТnНăprТvТtОăМomparatТvă ТăУuНОМatОăprompt,ăМrТtТМ,ăaНОsОa.ă „Laă prцoММupatТonă poură unОă vТsТonă МomplчtОă sură lОsă romansă proustТОns,ă quТă surprОnНă aussТă lОsă НТППцrОntОsă цtapОsă НОă rцМОptТonă Оtă quТăМontТОntăНОsăprцМТsТonsăsurălОsăНТППТМultцsăНОătraНuМtТon,ăМontrТbuОă рă НonnОră рă МОttОă rццНТtТonă unОă valОură trчsă ТmportantО.ă Duă poТntă НОă vue de l‘aМtТvТtцăН‘IrТnaăMavroНТn,ălaărцvТsТonăНОălaăprОmТчrОăцНТtТonă montrОă laă МontТnuТtцă Оtă l‘ouvОrturОă НОă saă НцmarМСОă traНuМtТvО,ă МapablОăНОăs‘aНaptОrăрăНОănouvОauбăОnУОuбăОtăНОăs‘ТnsМrТrОăНansăunОă sцrТОăouvОrtО‖ă(148). Într-un interviu, Irina Mavrodin aПТrm ăМ :ă„Cioran ne spune ceea ce ne spune prin mijlocirea unei scriituri inventate de el‖ă(IoanТНă 2011).ăPrТnăОбtrapolarО,ăamăputОaăМonМСТНОăМ ăProustă„nОăspunОăМООaă МОănОăspunОăprТnămТУloМТrОaăunОТăsМrТТturТăТnvОntatОăНОăОl‖.ăOăsМrТТtur ă ТnvОntat ,ă aНТМ ă oă lТmb ă nou ,ă МarОă aă МonНusă ПТnalmОntОă laă rОvolu ТonarОaă unОТă ьntrОgТă lТtОraturТă Т,ă pОă МalОă НОă МonsОМТn ,ă aă unОТă ьntrОgТă paraНТgmОă НОă rОМОptarОă МrТtТМ ,ă НОă СОrmОnОutТМ ,ă aă tОбtuluТă lТtОrar.ăPrТnăurmarО,ătraНuМОrОaăvaătrОbuТăs ă Тn ăsОamaăНОătoatОăaМОste 73 aspОМtО,ă s - Тă asumО,ă Мon tТОntТгсnНă aМtul,ă rТsМurТlОă Тă МСТară ratОurТlО,ă ьnНОp rtarОaă НОă tОбtulă proustТan,ă НОПormarОaă luТă pсn ă laă a-l face de nОrОМunosМută ОtМ.ă Iară traНuМ torulă МonsaМrat1,ă НТnă paraНТgmaă М roraă ПaМОăpartО,ăП r ăНoară ТăpoatО,ăIrТnaăMavroНТnă(al turТăНОăPaulăMТМl u,ă Romulusă VulpОsМu,ă AlОбanНruă PСТlТppТНО,ă HoНo ,ă Оrbană Foar ,ă BogНană GСТu,ă CrТstТană B НТlТ ,ă RomanТ aă ConstantТnОsМuă ОtМ.),ă tОorОtТгОaг ,ăП r ăОбМОp ТО,ăaМtulătraНuМtТv,ăьntr-oăьnМОrМarОăНОăpropor ТТă de a-lăНОspov raăpОăМТtТtorăНОărТsМurТlОăunОТăьn ОlОgОrТăНОПОМtuoasО.ăEТă sОătransПorm ,ăaНОsОa,ăьnăaНОv ra ТăМrТtТМТălТtОrarТă(EМoă2008,ă249-250). TОorОtТгсnНăьnăproбТmТtatОaătОбtuluТătraНus,ăantТМТpсnНu-l,ăьntrună ПОl,ă pОăaМОsta,ătraНuМ torТТă МonsaМra Тă suntă maО trТăaТăsОНuМОrТТ. Se МrООaг ,ă astПОl,ă ună partОnОrТată pu Тnă Мomună ьntrОă autor-trКНuc torcititor.ă Т,ăНaМ ă ТnОmăМontăНОăПaptulăМ ăatсtăautorul,ăМсtă ТătraНuМ torulă suntăМТtТtorТ,ăvomăavОaăoărОla ТОăьntrОăМОlăpu ТnătrОТătТpurТăНОăМТtТtor. „DОposОНată НОă МoНulă s uă artТstТМ,ă r masă prТnă traНТ ТО,ă vОaМurТă НО-a rсnНul,ă ьnă lТnТТă marТă aМОla Т,ă МТtТtorulă lumТТă moНОrnОă Оă ТnvТtată laă ună soТă НОă МamОlОonТsmă ală sТm ТrТТă Тă ьn ОlОgОrТТ,ă МonНТ ТОă sus Тnut ă НОă ТНООaăМ ăaМtulăНОălОМtur ăОăunăaМtăНОărО-МrОa ТОăsТmpatОtТМ ,ămОrgсnНă pсn ă laă ТНОntТПТМarО,ă aă aМtuluТă НОă МrОa ТО.ă (…)ă Elă Оă sТlТtă s - Тă asumОă toatОătОnsТunТlОă ТăobsМurТt ТlОăНТsМursuluТăМuăМarОăsОăМonПrunt ,ăs ălОă accepte tale quale,ă П r ă putТn ă НОă ьmpotrТvТrО,ă ьntr-ună ПОlă s ă ПaМ ă Мorpă Мomună Мuă МОlă МarОă sМrТО,ă Мuă toatОă nОlТnТ tТlОă Тă suПОrТn ОlОă ТntОrТoarОă alОă aМОstuТa.ă LТmbaУulă ОбТst ă ьnă sТnО,ă Оlă nuă maТă poatОă ПТă traНus‖ă(Cr МТună2009,ă276). S ă aН ug mă Тă Пaptulă М ,ă ьnă Мulturaă umanТt ТТ,ă auă ОбТstată МrОatorТă nОsatТsП Мu Тă НОă sonorТt ТlОă Тă potОn ОlОă proprТОТă lТmbТ.ă Тă atunМТ,ăьntr-un ОПortăП r ăprОМОНОntăНОărОmoНОlarОăaăsТnОluТ,ăьnăprТmulă rсnН,ă НОМТНă s ă sparg ă tТparОlО,ă НОМТНă s ă МrООгОă oă lТmb ă numaТă aă lor,ă МoНТПТМat ,ă ьntr-ună anumТtă sОns,ă Мuă pu ТnОă ansОă НОă aăПТă ьnv at ă Тă НОă al ТТ.ă ТănuănОăvomărОПОrТănОap rat,ăaТМТ,ălaăunОlОălТmbТăpoetice, cum ar ПТ,ălaăNТМСТtaăSt nОsМu,ăХТmЛКăpoОгОКsc , sau, la Nina Cassian, limba spКrg .ă Eă vorba,ă П r ă Нoară Тă poatО,ă НОă oă suprКХТmЛ 2,ă unТМ ,ă Aă sОă vОНОaă НОlТmТtarОaă pОrtТnОnt ,ă opОrat ă НОă Georgiana Lungu Badea (2013, 127). 2 Paoloă AlbanТă Тă BОrlТngСТОroă BuonarrotТă auă publТМat,ă ьnă 2010,ă laă BОllОsă Lettres, un Dictionnaire des langues imaginaires,ăьnăМarОăМОlОă3000ăНОăТntr rТă fac referire la 1100 de limbi (limbi universale, filosofice, religioase, limbi artistico-lТtОrarО,ă lТmbТă ьnă science-fiction,ă ьnă banНaă НОsОnat ,ă lТmbТă alОă 1 74 ТrОpОtabТl ,ăОбtrОmăНОăНТПТМТlăНОătraНusă ТăНОărОproНus.ăSМrТТtorulăsОăaПl ă totă tТmpul,ă unОorТă ьnă МСТpă tragТМ,ă ьnă М utarОaă unОТă astПОlă НОă lТmbТă intraductibile, perfecte, neprietenoase, la prima vedere. E doar МoМСОt rТОă artТst ă Мuă „nОaУungОrОaă lТmbТТ‖?ă Eă aМОaă ТmposТbТlТtatОă ПunМТar ăaăПТТn ОТăumanОăНОăaăМomunТМaăТntОgral?ăMОrОuăr mсnОăМОvaă pОă НТnaПar ,ă ТmposТbТl НОă prТnsă ьnă matrТМОaă НТsМursuluТ,ă ТmposТbТlă НОă cuantificat din punct de vedere gramatical, logic, stilistic. Dificultatea de a traduce fraza romanelor proustiene sau, prin extensie, poezia provТnОă НТnă Пaptulă М ă aМОaă alМ tuТrОă sТntaМtТМ ă arОă oă logТМ ă aă ОТ, o gramatТМ ă proprТО,ă Мon tТОntТгat ă Мaă atarОă Нoară НОă МrОator.ă Aă Тntraă ьnă mТntОaă МrОatoruluТ,ă ьnă subtТlТt ТlОă unuТă mОМanТsmă ОmТnamОntОă autorОПlОбТv,ă МonstТtuТОă pТatraă НОă tОmОlТО,ă НОă ьnМОrМarО,ă aă traНuМ toruluТ.ăPОntruăIrТnaăMavroНТn,ăstratОgТТlОăНОăsОНuМ ie, utilizate ьnăМaptarОaăТntОrОsuluТăpОntruăoătraНuМОrОăpОrПОМt ,ănuăsuntăpu ТnО.ăElОă Нauă sОamaă НОă prТvТrОaă saă artТstТМ ,ă ПoМalТгat ,ă ьnaТntОă НОă toatО,ă pОă nТvОlulăОstОtТМăalălТmbТТ,ăНОăМapaМТtatОaăsaăОбtraorНТnar ăНОăaăsurprТnНОă putОrОaăьntrОguluТănaratТv prТnăapОlălaăp r ТlОăsalОăМomponОntО.ăLТmbaă luТă Proustă Оă lТmbaă ПranМОг ă М rОТaă Тă sОă aНaug ă stratulă aМОlaă rar,ă НОă gОnТalТtatО,ăьntсlnТtăНoarălaămarТТăМrОatorТ,ăМarОăsМoatОăПraгaăНТnătТparОlОă МomunОă ТăoăpoгТ ТonОaг ,ăpОntruăunătТmp,ăьnăsПОraăТntraНuМtТbТlТt ТТ.ă Tehnicaă cuibuluiă deă pas re,ă tehnicaă r zboiuluiă deă esută iă actulă traductiv MarМОlăProustăutТlТгОaг ăoă lТmb ăНОns ,ăМuăsuПlulăasОm n toră poОгТТlorăНОămarТăНТmОnsТunТ.ăOălТmb ăr suМТt ăasupraăsТnОluТ,ăМarОă Тă sОăparО,ălaăьnМОput,ăstr Тn ă ТăpОăМarОăoăьnvО ТăpОăm sur ăМОăьnaТntОгТăьnă lТtОraă Тă spТrТtulă М r ТТ.ă Oă Пraг ă МОă parОă ТntОrmТnabТl ă – oă pОrТoaН ă Мaă МОaă НОă laă ьnМОputulă tОбtuluТă proustТană – nuă ПaМОă НОМсtă s ă nОă aНОmОnОasМ ,ă s ă nОă transПormОă ьnă ПТТn Оă МaptТvО,ă prТnsО-nă Оs turaă romanului ca fluturiТă ьnă ТnsОМtar.ă Тă suntă nОnum ratОă aМОstОă ПraгОă МomplОбО,ăьnăaМОstăurТa ărОгОrvorăНОăОбprОsТvТtatО,ăМarО- Тălas ăpor ТlОă largă НОsМСТsОă oМСТuluТă sМrut toră ală ТntОrprОtuluТ.ă PrТnă Оa,ă prТnă aМОast ă Пraг ăsuНat ăТngТnОrО tО,ăsuntОm,ămaТăapoТ,ăМapabТlТă– ТăaМОsta pare a fi marОlОăМс tТgăalăunОТătraНuМОrТăМarОătТnНОăsprОăpОrПОМ ТunОă – s ăПaМОmă Мompara ТТăМuăaltОăПraгОăprОlungăorМСОstratО,ăstruМturТăsТntaМtТМОă ОsutОnă ТntОrmТnabТlОă a tОpt rТă sОmantТМО,ă prОгОntО-nă altОă tОбtО,ă apar ТnсnНă altorăautorТ,ăromсnТăsauăstr ТnТ.ăS ăstabТlТmăПТlТa ТТ,ămoНОlО,ăpattern-uri, paraНТgmОă lТtОrarО.ă DaМ ă nОă surprТnНОmă П МсnНă astПОlă НОă УoМurТă МopТТlor,ăalОăalТОna Тlor,ăalОămОНТumurТlor,ăalОăanТmalОlor,ăalПabОtОăПantastТМО,ă magice, muzicale, scriituri secrete, picturi-cuvinte). 75 МomparatТvО,ă Оă pОntruă М ă tОбtulă proustТan,ă traНusă ьnă romсn ă НОă IrТnaă MavroНТn,ăaăНОvОnТtămoНОl,ăsurs ăНОăТnspТra ТО,ăprТlОУăНОăsurprТnг toarОă conОбТunТă МarОă trОМ,ă aНОsОa,ă granТ aă lТtОrarТt ТТ,ă transПormсnНu-se-n veritabile excursuri culturale. VoТă rОproНuМОă aМОaă pОrТoaН ,ă laă МarОă m ă gсnНОsМă НОă МОvaă vrОmО,ă ьnă toat ă splОnНoarОaă ОТă sТntaМtТМo-stТlТstТМ ,ă МonvТns ă ПТТnНă М ,ă arareori, cititorul e dispusălaăoăastПОlăНОătran arО,ăНОăsМanarОăaătОбtuluТ.ă DОtalТТăalОăОбТstОn ОlorănoastrОăsuntăprТnsО,ăОtalatО,ăaМolo,ăМ МТăПТОМarОă НТntrОă noТ,ă ьntr-un fel sau altul, ne-amă lОgată suПlОtО tО,ă prТnă Пor aă Мuă МarОă nОă anМor mă ьnă rОal,ă НО-oă МamОr ,ă НО-un pat, de-un col ă НОă МuvОrtur .ăTabloulăПaМОăpartОăНТnăsОmantТМaăluМrurТlorăsТmplО,ăpОălсng ă МarО,ă НТnă p МatО,ă trОМОm,ă НОă prОaă multОă orТ,ă nОp s torТ.ă Laă oă МТtТrОă МrОatoarО,ălaăoăr sМТtТrО,ăn-amăg sТtănТМТoăpor ТunОănОluМrat ,ănОПТnТsat .ă CuvТntОlО,ă sТntagmОlОă НobсnНОsМ,ă a ОгatОă ьnă aМОast ă manТОr ,ă oă Пor ă ОбtrОm ,ăМonvОrtТnНătОбtulăьntr-oăМutТОăНОărОгonan .ăEăНoarăoămostr ă dintr-oă sОlОМt ă plurТorМСОstrarОă romanОsМ ,ă ьnă МarОă amТntТrТlОă sОă ьntсlnОsМă Тă sОă НОspartă ьnă Пluбulă mОmorТОТă rОМupОratoarО.ă TОбtul,ă ьnă varТant ăТntОgral ,ăОăluМratăНup ăaМООa ТătОСnТМ ,ăaăunuТ,ăparМ ,ăr гboТă НОă ОsutămТlОnar,ăМarО- Тă ОsОăьnМ ,ălaăvОНОrО,ăpОntruăМТnОăНorО tОăs -i obsОrvОăМongrОga ТТlОăНОăПТrОăsОmantТМО,ăsubtТlОlОăТ О.ăProustăaănumТt-o, ьnă ПragmОntulă НОă maТă Уos,ă ьntr-un mod extrem de expresiv, tehnica cuТЛuХuТă НОă pКs rО,ă aМОaă mОtaПor ă bТnОvОnТt ,ă pОntruă ТnПТnТtaă recuperare a unei memorii debordante, care- Тă МТmОntОaг ă programatТМ,ă П r ă ьnМОtarО,ă МontururТlОă aparОntă pТОrНutОă ьnă гarТ tОaă tОmporalТt ТТ.ă Euă a ă numТ-o tОСnТcКă r гЛoТuХuТă НОă țОsut.ă AМОast ă mОtaПor ,ăaăr гЛoТuХuТăНОățОsut,ăОăТntТmălОgat ăНОăsОmantТМaăvОrbuluТăa țОsО,ă НОă sorgТntОă latТn ,ă vОrbă МarОă trТmТtО,ă ТmplТМТt,ă Тă laă МuvТntОă nОanalТгabТlОă НТnă pОrspОМtТvaă lТmbТТă romсnОă aМtualО,ăНОă tТpulă subtil Ŕ subtilitate. Echilibrul frastic,ă masМarОaă rОpОtТ ТТlor,ă aă УonМtТvОloră НОă aМОla Тă ПОl,ă rТtmulă Мonstant,ă p strată prТnă bunaă poгТ ТonarОă aă НОtalТТloră multТplОăНТnăНОsМrТОrОaăproustТan ,ăМonНuМ,ăьnăПТnal,ălaăob ТnОrОaăunuТă ОПОМtă НОă anОstОгТОrОă laă МТtТtor,ă НОă ТntrarОă programat ,ă parМ ,ă ьntr-un imaginar cu multiple ferestre deschise. „Dară rОv гusОmă МсnНă una,ă МсnНă МОalalt ă НТntrОă МamОrОlОă ьnă МarОă locuisem de-aălungulăvТО ТТă mОlО,ă ТăaУungОamăs ă mТă lОăamТntОsМăpОă toatОă ьnă lungТlОă rОvОrТТă МОă urmauă Нup ă МОă m ă trОгОam:ă МamОrОă НОă Тarn ăunНО,ăМсnНăО tТăМulМat,ătОăasМunгТăМuăМapulăьntr-un cuib pe care Т-lăПaМТăНТnăluМrurТlОăМОlОămaТăНТsparatО,ăunăМol ăНОăpОrn ,ămargТnОaă НОăsusăaăМuvОrturТlor,ăunăМap tăНОă al,ămuМСТaăpatuluТă Тăunănum răНОă DцЛКtsă rosОs,ă pОă МarОă aУungТă s ă lОă МТmОntОгТă laolalt ,ă Нup ă tОСnica p s rТlor,ă sprТУТnТnНu-tОă laă nОsПсr Тtă pОă ОlО;ă UnНО,ă pОă oă vrОmОă gОroas ,ă gu tТă pl МОrОaă НОă aă tОă sТm Тă sОparată НОă lumОaă НТnă aПar ă 76 (prОМumărсnНunТМaămarТn ăМО- ТăarОăМuТbulăьnăaНсnМulăp mсntuluТ,ălaă М lНur )ă Тă unНО,ă ПoМulă arгсnНă toat ă noaptОaă ьnă ОmТnОu, dormi ьnvОlТtă ьntr-oă marОă mantТОă НОă aОră МalНă Тă ПumОgos,ă str b tută НОă luМТrТlОăМ rbunТlorăМarОăsОăaprТnНăНТnăМсnНăьnăМсnН,ăТmpalpabТlăalМov,ă МalН ă МavОrn ă s pat ă ьnă МСТară trupulă МamОrОТ,ă гon ă arг toarОă Тă mobТl ă prТnă МontururТlОă salОă tОrmТМО,ă aОrТsТt ă Мu adieri care ne r МorОsМăПa aă ТăvТnăНТnăМotloanОlОăasМunsО,ăНТnăp r ТlОăьnvОМТnatОăМuă ПОrОastraăsauăьnНОp rtatОăНОăПoМ,ăaМumărОМТ;ă Ŕ МamОrОăНОăvar ,ăunНОă ь ТăplaМОăs ăПТТă unТtăМuă noaptОaă М lНu ,ă unНОă lumТnaălunТТ,ă sprТУТnТt ă НОăobloanОlОă ьntrОНОsМСТsО,ă ь ТăarunМ ăpсn ălaăpТМТorulăpatuluТă sМaraă ПОrmОМat ,ăunНОăНormТăparМ ăьnăaОrălТbОr,ăМaăpТ ТgoТulălОg natăНОăvсntă pОăvсrПulăunОТăraгО;ăŔ unОorТăМamОraăьnăstТlăLuНovТМăalăXVI-lОa,ăatсtă НОăvОsОl ăьnМсtăМСТarăНТnăprТmaăsОar ănuăamăПostăprОaănОПОrТМТtăьnăОa,ă unНОă МolonОtОlОă МarОă sus ТnОauă НОгТnvoltă plaПonulă sОă ьnНОp rtauă Мuă atсtaă gra ТОă pОntruă aă ar taă Тă aă rОгОrvaă loМulă patuluТ;ă Ŕ alteori, НТmpotrТv ,ăМОaămТМ ă ТăМuăplaПonulăatсtăНОăьnalt,ăs pat ăьnăПorm ăНОă pТramТН ă ьnă ьn l ТmОaă aă Нou ă ОtaУОă Тă ьmbr Мat ă par Тală ьnă lОmnă НОă aМaУu,ă unНО,ă ьnМ ă НТnă prТmaă sОМunН ,ă ПusОsОmă ТntoбТМată morală НОă mТrОasmaă nОМunosМut ă aă vОtТvОruluТ3, convins de ostilitatea pОrНОlОlorăvТolОtОă ТăНОăТnsolОntaăТnНТПОrОn ăaăpОnНulОТ,ăМarОăПlОМ rОaă ьnă guraă marОă Мaă Тă Мumă n-a ă ПТă Пostă aМolo;ă unНОă oă МТuНat ă Тă nОМru toarОă oglТnН ă p trat ă Мuă pТМТoarО,ă barсnНă oblТМă unulă НТntrОă Мol urТlОăьnМ pОrТТ,ăь ТăaНсnМОaăpОănОa tОptatО,ăьnăНulМОaăplОnТtuНТnОăaă МсmpuluТă mОuă vТгuală obТ nuТt,ă ună loМă nОprОv гut;ă unНОă gсnНТrОaă mОa,ăstr НuТnНu-sОătТmpăНОăorОăs ăsОăНТsloМО,ăs ăsОăsub ТОгО,ămОrgсnНă ьnă sus,ă pОntruă aă luaă ьntoМmaТă Пormaă МamОrОТă Тă aă aУungОă s ă umplОă pсn ălaătavanăurТa aăОТăpсlnТО,ăsuПОrТsОătТmpăНОămultОă ТăgrОlОănop Т,ă pОăМсnНăОramăьntТnsăьnăpatulămОu,ăМuăoМСТТărТНТМa Т,ăМuăauгulălaăpсnН ,ă Мuăn rТlОăr гvr tТtО,ăМuăТnТmaăb tсnНăНОăs -mТăsparg ăМo ulăpТОptuluТ,ă pсn ăМсnНăobТ nuТn aăvaăПТăsМСТmbatăМuloarОaăpОrНОlОlor,ăvaăПТărОНusă laăt МОrОăpОnНula,ăvaăПТăar tatăoglТnгТТăoblТМОă ТăМruНОăМОăОămТla,ăvaăПТă asМuns,ă sauă poatОă МСТară vaă ПТă ТгgonТtă Мuă НОs vсr ТrО,ă mТrОasma de vОtТvОr,ă Тă vaă ПТă mТМ orată Мuă multă p rОlnТМaă ьn l ТmОă aă plaПonuluТ‖ă (Proust 2011a, 41-42). TraНuМ torulă ОstОă oblТgată s ă p strОгОă ТntaМt ă ьntrОagaă gam ă sОnгorТal ă ьnsМrТs ă ьnă tОбturaă romanuluТă Тă gсnНТrОaă ьnă aбulă ОТă ТmpОrturbabТl,ăьnăvОrtТМalТtatОa-Т.ăEăoblТgatăs ănuăalungОăsОmnТПТМa ТТlОă НТnătОбturaăМuТbuluТănaratТv.ăFТТnНăvorbaăНОăНou ălТmbТăromanТМО,ănТМТă n-ară ПТă ТmposТbТl,ă Нară ТntОrvТnОă Тă problОma,ă multă maТă ТnsolubТl ,ă aă PotrТvТtă MDNă (2000),ă VETIVлRă ОstОă „s. m. plant ă gramТnООă МultТvat ă ьnă InНТaă Тă ьnă AntТlОă pОntruă r Н МТnТlОă ОТ,ă НТnă МarОă sОă ОбtragОă ună ulОТă ПolosТtă ьnă industria parfumurilor (< fr. vцtТvОr)‖. 3 77 ОбТstОn ОТăaăНou ătТpurТăНОăgсnНТrО,ăМarОăpotăs ănuăПТОăaПТnОă Т,ăatunМТ,ă asТst mă ТnОvТtabТlă laă suprОma Тaă unОТaă НТntrОă ОlО.ă TraНuМ torul,ă alТasă p tТma ulăМТtТtor,ăОstОăьnăposturaăМОluТăНomТnatăНОătОбt,ăsubУugatăunОТă dinamici mentale complexe. Cum se desface din mrejele unui text luбurТantă П r ă s - Тă r nОasМ ă orgolТul?ă TraНuМ torul va veghea pОrmanОntă laă МonМТlТОrОaă НТntrОă „lТtОra‖ă tОбtuluТă Тă „spТrТtul‖ă s u.ă „LТtОr ‖,ă ьnă sОnsă ПТlologТМă Тă gramatТМal;ă „spТrТt‖,ă aНТМ ă НТvОrsОlОă ТntОrprОt rТă pОă МarОă lОă atragО,ă lОă susМТt ă ună tОбt.ă Тă Тat ă гbatОrОaă ьnă numОlОăaМОlОТă„lТtОrО‖ăМarОătrОbuТОăs ăr mсn ăproustТan ,ăП r ărОst.ăNОoă НОгv luТОă МСТară IrТnaă MavroНТnă (Proustă 2011a),ă ьntr-un stil cvasipoetic: „CОlă МarОă ьlă traНuМОă pОă Proust,ă totă m surсnНă Тă Тară m surсnНă Мuă ună Мompasă gramatТМală laă ПОlă НОă rТgТНă Мaă aМОlaă МarОă МomanН ă lОgТlОă sintaxei latТnО,ălungТlОăПТrОănОv гutОăМОă– НОloМăьnМсlМТtО,ăa aăМumăpară – lОag ă ьntrОă ОlОă multТОtaУatОlОă suborНonatОă alОă pОrТoНuluТă НТnă Înă c utКrОКătТmpuХuТăpТОrНut,ăьnМОpОăs - ТăНОaă mсnaă Тă spТrТtulă – aНТМ ă ьnМОpОăs ăьn ОlОag ăьnăpartТМularТtatОaăluТăМОaămaТăТntТm ,ăМ МТăьn ОlОgТă МОlă maТă bТnОă МООaă МО,ă НОМonstruТnНă Тă apoТă МonstruТnН,ă tuă ьnsu Тă ьnП ptuТО tТă – Нup ă mОМanТsmulă gТgantТМОТă ПraгОă proustТОnО,ă unОalt ă НОăПorarОăpОntruăМОlОămaТămarТăaНсnМТmТăsauăьn l ТmТ,ăalМ tuТt ăparМ ă НТnă nОnum ratОă tronsoanОă mОrОuă aН ugate unele altora prin mТУloМТrОaă unoră rОpОtatОă „quТ‖ă Тă „quО‖.ă Fraгaă luТă Proustă nuă mТă sОă parОăМomparabТl ăМuăunăТnstrumОntăПТn,ăbaăМСТarăОПОmТnată– a aăМumă adeseori s-a spus –,ă МТă maТă МurсnНă Мuă oă ma Тn rТОă putОrnТМ ă Тă grОoaТО,ăМarОăgсПсТОăНТnătoatОăьnМСОТОturТlО,ălansat ăobsОsТv,ăМuătoat ă Пor a,ă sprОă ТnПТnТtОгТmalОă partТМulОă НОă nОМunosМut,ă МarОă Тă sОă sustrag,ă pОăМarОălОăprТnНО,ăМarОăьТăsМap ăНТnănou,ărОtr gсnНu-sОăьnăstraturТătotă maТă proПunНОă sauă totă maТă НОă supraПa ,ă pОă МarОă lОă apuМ ă Тar Т.ă DОă marОăПТnО О suntărОгultatОlОăaМОstorăМ ut rТ‖ă(7-8). Eă vorbaă НОă subtТlТtatОaă aborН rТТ,ă НО,ă maТă apoТ,ă buМurТaă НОsМopОrТrТТăaМОstОТălТtОraturТ.ă„DОoarОМОăopОraăНОăart ănuătransmТtОăună mОsaУăПТб,ăьntr-oă Пorm ă unТМ ă Тă unТvoМ ,ă МТă pОrmТtОă oă multТtuНТnОă НОă rОorganТг rТă pОă МarОă lОă las ă ьnă sОamaă МТtТtoruluТ,ă ОstОă nОvoТОă НОă ună rОpОrăТmportantă Тăsalvatoră МaăТntОn Тaă МulturТТ,ă pОntruă aă putОaă НОМoНaă ТntОn ТaăautoruluТ‖ă(LunguăBaНОaă2004,ă84). Fragmentul pe care l-amăsТtuatăsubăsОmnulătОСnТМТТăr гboТuluТă НОă Оsută s-ar subordona,ă ьnă Пapt,ă unОТă moНalТt Тă bТnОМunosМutОă ьnă lТtОraturaă НТnă toatОă tТmpurТlО,ă oă Пorm ă naratТv ă НОă МontОmplarОă aă tТmpuluТă Тă aă spa ТuluТ,ă НОă abanНonă МrОator,ă МarОă nuă НТstrugО,ă МТă ьntrО ТnОăsubstan aăьntrОguluТănaratТv.ăEămomОntulăМarОăsОăьntсmpl ă Тn realitatО,ă atunМТă МсnНă sОă parМurg,ă pОă Уos,ă kТlomОtrТ.ă NОă a Ог mă laă umbraă unuТă МopaМă Тă ьnaТnt mă ьntr-oă гon ă aă МontОmpl rТТă prТnă 78 ОбМОlОn .ăA aăsОăьntсmpl ă Т-n fragmentul de mai sus, conceput ca un popasă НОsМrТptТv,ă ОmТnamОntОă МontОmplatТv.ă Elă ПunМ ТonОaг ă Тă Мa un moНОlăТnМontОstabТlăНОăПraг ăproustТan .ăS-arăputОaăspunОăМ ărОg sТmă ьnăОa,ălaăsМar ămТМ ,ătoatОăamprОnt rТlОăsМrТТturТТăăproustТОnО.ăUmbОrtoă EМoă (2006)ă spunО,ă Мuă rОПОrТrОă laă gОnulă aМОstaă НОă stagnarОă tОбtual ,ă Н t toarОăНОăsОns: „UnОlОătОСnТМТăНОăьntсrгТОrОăsauăНОăьnМОtТnТrОăpОăМarОăautorulălОăpunОă ьnă ПunМ ТunОă suntă МОlОă МarОă trОbuТОă s -Тă pОrmТt ă МТtТtoruluТă nТ tОă pХТmЛ rТăТnПОrОnțТКХО.ă(…)ăÎnăproгaănaratТv ăsОăьntсmpl ăМaătОбtulăs ă prОгТntОă aНОv ratОă sОmnalОă НОă suspense,ă НОă parМ discursul s-ar ьnМОtТnТăsauăМСТarăarăПrсnaăpОăloМă ТăparМ ăautorulăarăsugОra:ă„ТarăaМumă ьnМОarМ ă s ă mОrgТă maТă НОpartО‖…ă CсnНă vorbОamă НОă plТmb rТă ТnПОrОn ТalО,ă ьn ОlОgОamă s ă spun,ă ьnă tОrmОnТТă aМОstОТă mОtaПorОă aă noastrО,ăsТlvОstrО,ănТ tОăplТmb rТăТmagТnarОăьnăaПaraăp НurТТ;ăМТtТtorul,ă pОntruă aă putОaă prОvОНОaă НОsП urarОaă aМ ТunТТ,ă sОă raportОaг ă laă ОбpОrТОn aăluТăНОăvТa ,ăsauălaăОбpОrТОn aăluТăНТnăaltОăpovОstТrТ‖ă(6869). Traducereaăcaăpunereăînăoglind ăaătextului-surs TraНuМОrОaăОăoăpunОrОăьnăoglТnН ăaătОбtuluТ.ăO,ăНОăПapt,ăНubl ă rОПlОМtarО.ăDОăaТМТ,ăНТnăaМОast ărОПlОМtarО,ăsОăvaăНОНuМОăМumăОl,ătОбtul,ă oglТnНТt,ă prТnă traНuМОrО,ă nuă r mсnОă aМОla Т.ă OglТnНТrОaă ьТă МonПОr ă МontururТă noТ,ă laă МarОă nТМТă autorulă nuă sОă vaă ПТ,ă probabТl,ă gсnНТt.ă SОă produce, astfel, o dezintegrare a textului prim, a obiectului de tradus, pОntruăМa,ăьnăsОМvОn aăurm toarО,ăs ăasТst mălaăОПortulăНОărОasamblarОă aăpТОsОlorăНТsloМatО,ăastПОlăьnМсtăproНusulăПТnalăs ăПТОăunulăsТmТlar,ăprТnă Пor aă pОrsuasТunТТă Тă aăОПОМtuluТălaă МТtТtor,ă Мuă МОlă de la care s-a pornit avОnturaă traНuМОrТТ.ă EăПoartОă aНОv rată М ăsОăpotă pТОrНОă sauăМСТară uТta,ă pОătrasОu,ăpТОsОăТmportantО,ăМarОăМuăgrОutatОăvorămaТărОПaМО,ăьnăoglТnН ,ă ПТНОl,ătОбtulăprТm.ăÎntotНОaunaăvaăr mсnОăaПar ăНТnăУoМăunărОstălОбТМal,ă semantic, stilistТМ.ă StruМturТlОă nuă voră ПТă nТМТoНat ă gОmОnО,ă superpozabile. PortrОtulă traНuМ toruluТă sОă МТtО tОă prТntrОă rсnНurТ,ă sОă МonstruТО tО,ăa aНar,ăНТnăМorpulăgОnОrosăalăprОПО Оlor,ăНТnăproПunгТmОaă МomОntarТТlor,ăaănotОlorăНОăsubsol,ăportrОtulătraНuМ toruluТăantТМТpОaг ă aМtulă traНuМОrТТă Т,ă НОă bun ă sОam ,ă ьlă ьnso О tО,ă atсtaă tТmpă Мсtă tОбtulă rОspОМtТvă vaă ПТă (rО)aМtТvată НОă МТtТtor.ă VoТă ьnМОrМaă s ă Обtragă tr s turТlОă НomТnantОăalОăaМОstuТăportrОt,ăьnăТНООaăМ ătraНuМ torulăIrТnaăMavroНТnă mТгОaг ă toМmaТă pОăaМОstă aspОМt.ă ParОăПoartОă Тmportantă pОntruă aМОast ă traНuМ toarОăs - ТăПaМ ,ăНОălaăbunăьnМОput,ăМunosМutăНОmОrsul.ăTraНuМОă НТsМutсnНăНОsprОătraНuМОrО,ăМaăpОntruăaăПaМОămaТăsТmpluăaМtulăьnăsТnО,ă 79 НТsМut ăНОsprОăpo(Т)ОtТМaătraНuМОrТТăsauăНОsprОăartaăНОăaăПТăorТgТnal,ăНОăaă nu ТmТta,ă НОă aă nuă rОproНuМОă nТmТМ.ă UгОaг ,ă laă oă prТvТrОă atОnt ,ă НОă sТnМОrТtatО,ăНОăunăПОlăНОăluarОăьnăposОsТОăaăpotОn ТaluluТăМТtТtor,ăoăarm ă Мuă Нou ă t Т urТ.ă TОбtulă traНus,ă asОmОnОaă гboruluТă p s rТlor,ă Мaă s ă rОvОnТmă laă mОtaПoraă ТnvoМat ă maТă sus,ă trОbuТОă s ă aТb ă lТbОrtatОă НОă aПТrmarОăьntr-altăspa ТuăОtno-МulturalăНОМсtăМОlăНТnăМarОăprovТnО.ăElănuă apar ТnОătraНuМ toruluТăsauălТmbТТăьnăМarОăaăПostătraНus,ăМumănuăapar ТnОă nici limbii de origine, el este al cititorilor de pretutindeni, dar, pentru a putea fi liber,ăНОsМ tu atăНТnălТtОraămoart ,ă ТălТгТbТl,ătrОbuТОăs ăПТăПostă МonstruТtăНОătraНuМ torăьnăaМОstăПОl,ăМaăunăМorpănОanОбatăНОănТМТoălТmb ă gaгН ,ă Мaă ună Мorpă prТnă МarОă sОă poatОă МТtТă lumОaă ьnă unТvОrsalulă ОТ.ă TraНuМОrОaăьnso Тt ăНОăprОПa ,ănotОă ТăМomОntarТТătТnНОăs ăНОvТn ,ăprТnă Пor aă luМrurТloră sauă prТntr-ună ПТrОsМă ală lor,ă СОrmОnОutТМ ,ă maТă alОsă laă aМОТă traНuМ torТă Мon tТОn Тă НОă grОutatОaă НОmОrsuluТă lor,ă ьnă МatОgorТaă М roraăsОăьnМaНrОaг ă ТăIrТnaăMavroНТn.ă IrТnaă MavroНТnă sТtuОaг ă traНuМОrОa,ă Мumă aПl mă НТntr-un ТntОrvТu,ă abТaă pОă loМulă ală patrulОa,ă ьntr-oă posТbТl ă lТst ă aă prОПОrТn Оloră ТntОlОМtualО.ăSpunОătraНuМ toarОa:ă„ActТvТtКtОКăcОКămКТăНrКg ănuămТ-a Пostă trКНucОrОКŗ (IoanТНă 2011).ă AМОast ă lТst ă ьnМОpО,ă Мumă Оraă НОă a tОptat,ă Мuă poОгТa,ă traНuМ toarОaă ПТТnН,ă ьnă МТuНaă rОМОpt rТТă prОМarО,ă oă ПoartОăbun ăpoОt ,ăМarОăь ТăНorО tОăs ăПТОăpОrМОput ,ăьnăprТmulărсnН,ăМaă poОt .ă Dară ТntОrОsant,ă n-a ă гТМОă paraНoбal,ă ОstОă Пaptulă М ă traНuМОrТlОă salОăauămultОăьnăМomunăМuăartaăНОăaăПaМОăpoОгТО.ăDО Тănuăs-a specializat nОap rată ьnă traНuМОrОaă poОгТТlor,ă МТă ьnă traНuМОrОă НОă proг ,ă ОsОТstТМ ,ă tОorТОă lТtОrar ă (MmОă НОă Staщl,ă FlaubОrt,ă Proust,ă Camus,ă BlanМСot,ă Genette, Bachelard, Pierre Chaunu), Irina Mavrodin simte traducerea cu instinctualitatea poetului, cu fervoarea acestuia, cu libertatea lui de a fi. LaăьntrОbarОaăПТrОasМ ,ăpus ăНОăDoТnaăIoanТН,ăОaăьns ТăpoОt ,ă Мuă oМaгТaă ТntОrvТuluТă publТМată ьnărОvТstaă „ObsОrvatorăМultural‖:ă „Cumă v ăКpropТКțТăНОăunătОбtăpОăcКrО-ХătrКНucОțТ?ăCumăьХăКЛorНКțТ?ăCumăvКțТăКpropТКtăНОătОбtuХăХuТăProust?ŗ,ăIrТnaăMavroНТnăr spunНО: „TraНuМălaăьnМОputăoăpartОăНТnătОбt,ă Мaăs ăsurprТnНăună mОМanТsmăНОă ПunМ ТonarОăalătОбtuluТ,ărОМurОn ОăalОăstТluluТ,ăПТТnНМ ăsuntătotăПОlulăНОă tОбtО.ă Într-ună ПОlă amă luМrată pОă Proust,ă Тă ьnă altă ПОlă pОă CТoran.ă Fraгaă arborОsМОnt ăa lui Proust mi-a cerut un anumit tip de efort pentru a o rОНa,ăьnăМompara ТОăМuăПraгaăsМurt ăpОăМarОăoăpo Тăg sТălaăCТoranăsauă laăFlaubОrt.ăÎnăBouvКrНășТăPцcucСОt,ăПraгОlОăsМurtОăsОătОrmТn ăbrusМ.ă Dup ăМОăaУungăprТnăpraМtТМ ălaăoăvОНОrОătОorОtТМ ăasupraătОбtuluТ,ăьmТă pОrПОМ ТonОгă mОМanТsmulă НОă luМru.ă ConsТНОră М ă traНuМОrОaă ОstОă oă practico-tОorТО,ă МООaă МОă ьnsОamn ă М ă rОla Тaă ьntrОă praМtТМ ă Тă tОorТОă ОstОă bТunТvoМ .ă Unaă oă ТnПluОn Оaг ă pОă МОalalt ,ă Тă НТnă aМОast ă 80 ТnПluОn ,ăНТnăaМОast ăМomunТМarОăsОăНОгvolt ăoănou ătОorТОă Тăoănou ă praМtТМ .ăEбТst ăoălatur ăspontan ,ăТntuТtТv ,ăМьnНăm ăapropТТăНОătОбt,ă unăsТm ăalălТmbТТă(МТnОănu-lăarОănuăvaăputОaătraНuМОănТМТoНat ,ăorТМсtОă tОorТТăarăПaМО),ă ТăОбТst ăoălatur ătОorОtТМ .ăUnăbunătraНuМ torătrОbuТОă s ăМon tТОntТгОгО,ăm Мarăpсn ălaăunăpunМt,ăgОstulăluТ,ăs ăМonstruТasМ ă unОăpОtТtОătСцorТО,ănuăПoartОăМomplОб ,ăaНТМ ă s ăaТb ăМapaМТtatОaăНОă a- ТăНТsМursТvТгaăproprТaăpraМtТМ .ăPОăsМurt,ătrОbuТОăs ă tТТăs ăspuТăНОă МОăПaМТăa aă ТănuăaltПОl‖ă(IoanТНă2011). Traducerea de teбtă lТtОrară arОă Тă oă latur ă maТă pu Тnă amar :ă atragОămagnОtТМăМТtТtorТăПОlurТ Т,ăНОsМСТНОăМalОaărОМОpt rТТ,ăПaМОăposТbТlă НТalogul,ămaТăМuăsОam ăpОăМОlăМultural.ăLaăunaăНТntrОăьntrОb rТlОăDoТnОТă IoanТН,ă МarОă vТгОaг ă ТmpaМtulă traНuМОrТloră НТnă Proustă ьnă pОrТoaНa МomunТst ,ă IrТnaă MavroНТnă spunО:ă „Amă trКНusă КutorТă ПoКrtОă НТПТcТХТ,ă mai ales Proust, acel Proust care mi-КătrКvОrsКtăьntr-unăПОХăОбТstОnțКŗ (Ioanid 2011). Înă aМОstă МontОбt,ă Мuă v НТt ă anМorarОă ьnă soМТologТaă rОМОpt rТТ,ă traНuМ toarОa-poОt ă nuă sОă poatОă ab ТnОă s ă nuă amТntОasМ ă ună ОpТsoНă tulbur tor,ă pОtrОМută pОă tТmpulă МomunТsmuluТ,ă ОpТsoНă МarОă rОПlОМt ă arг toarОaă НorТn ă aă МТtТtoruluТă НОă „aă Тntraă ьnă posОsТa‖ă М r ТТă traНusО,ă Пaptă Оstompată aМtualmОntО,ă МсnНă vсnг rТlОă НОă МartОă auă sМ гută ьntr-un mod descurajant. „Amă stată Тă m-amă uТtată s ă v Нă Мumă sОă vТnНО.ă Eraă МoaН ăМaălaăpсТnО.ăAtunМТăamăv гutăunăНomnăvОnТnНăsprОămТnО,ăНО Тănuă МrОНăМ ăm ăМuno tОa,ă ТnОaăvolumulălaăpТОptăМaăpОăunăМopТlă ТăspunОa:ă „VaТ,ă l-amă Мump rat,ă amă rОu Тt.ă Nuă potă s ă uТtă sМОnaă asta‖ă (IoanТНă 2011). Pentru Irina Mavrodin, traducerea, cu toate insolubilele ei Пa ОtО,ă rОprОгТnt ă Тă ună parМursă СОrmОnОutТМ,ă oă supraТntОrprОtarОă aă tОбtuluТ,ă МarОă nuă ОбМluНО,ă subă nТМТoă Пorm ă nТvОlulă ОnМТМlopОНТМ,ă НОă avТгat ă raportarОă laă Мulturaă umanТt ТТ.ă DТnă notОlОă НОă subsol ale romanuluТ,ă sprОă ОбОmplu,ă aПl mă oă sumОНОnТОă НОă luМrurТ,ă МarО,ă altПОl,ă П r ăОПortulătraНuМ toruluТ,ăarăr mсnОăobsМurО,ăТlТгТbТlО.ăAПl mă„prТmaă Нat ăНОăHonПlОur,ăНОă„roМСТaăpalТmpsОst‖ăaăluТăOНОttОăНОăCrцМв,ăНОsprОă care vorbea Ricoeur. Traducerea reprОгТnt ă Тă oă munМ ă НОă НoМumОntarОă ТăНОăМОrМОtarО‖ă(IoanТНă2011).ăOămunМ ăНОăНoМumОntarОă multТpl ,ă МarО,ă aНОsОa,ă ТОsОă НТnă tТparОlОă unuТă sТstОmă lТngvТstТМă Тă sОă ьnНrОapt ăsprОăНomОnТТăalОăМunoa tОrТТălaăМarОăautorulăaăП МutăaluгТОăsauă despre care a vorbit ьnămoНăНТrОМt.ăTraНuМ torul,ăНaМ ăposОН ăunăstТlă Тă oă tОСnТМ ă apartО,ă poatОă aНuМОă tОбtulă traНusă laă ună nТvОlă НОă lТгТbТlТtatОă ьnalt.ă LТvrОaг ă tОбtul,ă ьlă МСТară armОaг ,ă pОntruă vТТtoarО,ă aНОМvatО,ă МonsТstОntОăТntОrprОt rТ. 81 Notele de subsol sau parteneriatul cu cititorul IrТnaă MavroНТnă (Proustă 2011)ă ьlă Тaă Мaă partОnОră pОă МТtТtor,ă ьnНОmnсnНu-lă s ă aММОptОă ună anumТtă Мuvсntă sauă oă anumТt ă sТntagm ă ПolosТt ,ă ьnă НОtrТmОntulă altОТa,ă ьnă tОбtulă traНus.ă Eă Тă oă Пorm ă НОă securizare a textului, de scoatere a lui din zona derapant ăaăТlТгТbТluluТ.ă Iat ă Мum,ă ьnă notaă 48,ă НТnă prТmulă volumă proustТan,ă ală ОНТ ТОТă ТnvoМatОă pсn ă aМum,ă nОă ОбplТМ :ă „FranхoТsОă utТlТгОaг ă «parantчsО»ă pОntruă «parantчlО»,ă ТnМorОМtТtuНТnОă НОă ОбprТmarОă pОă МarОă ьnМОrМ mă s ă oă rОгolv mătraНuМсnНăprТnă«ПamОlТО»‖ă(174). Alteori, reproduce note din ОНТ Тaă PlцТaНОă sauă aНaug ă nuan Оă ьnă plusă aМОstora.ă Oă МanalТгarОă aă lОМturТТ,ăoăьntrО ТnОrОăaăОТăьnălТmТtОlОăunОТăМoОrОn ОăьnМОt ОnТtОăprТntr-o, НОУa,ăТstorТОăaărОМОpt rТТ,ăaparОăьnăurm toarОaănot :ă„ÎnМОpОăaТМТăpasaУulă antologТМă ală «maНОlОТnОТ»,ă unНОă ProustăьnМОarМ ă nuă numaТă НОsМrТОrОaă ПОnomОnologТМ ăaămОМanТsmuluТămОmorТОТăТnvoluntarО,ăНară Тăaăьnsu Тă aМtuluТăМrОator‖ă(76).ăCсnНămamaăautoruluТăТaăьnămсn ăoăМartОăsМrТs ăНОă George Sand, FrКnхoТsăХОăCСКmpТ, despre care cititorul se prea poate s ă nuă aТb ă tТТn ,ă notaă НОă subsolă nuă sОă las ă a tОptat :ă „Romană НОă George Sand (1847-1848)ăМТtatăНОăProustă ТăМuăМсtОvaăpagТnТămaТăsus.ă UrmОaг ă unulă НТnă pasaУОlОă antologТМОă proustТОnОă НОsprОă lОМtur ,ă subТОМtăasupraăМ ruТaăsМrТТtorulămОНТtОaг ăьnărОpОtatОărсnНurТ‖ă(73). DОПТlarОaă notОloră МontТnu ă Т-nă МОlОlaltОă volumО,ă НТnăМОă ьnă МОă maТă arborОsМОnt,ă Мaă pОntruă aă ПaМОă ună soТă НОă НТstТnМ ТОă subtТl ă ьntrОă volumulă prТm,ă arСТМunosМut,ă rОМОptată Мuă vсrПă Тă ьnНОsat,ă Тă МОlОlaltО,ă r masО,ăНТnămotТvОăПОlurТtО,ăprobabТl,ăьnăstarОăНОăv НuvТОăТntОrprОtatТv ă (vol. I – 127 note; vol. 2 – 524; vol. 3 – 668). Aceste note ar merita, de bun ăsОam ,ăunăstuНТuăТnНОpОnНОnt,ăaplТМat.ăElО,ălaăoăprТvТrОăgОnОral ,ă НОmonstrОaг ă prОНТlОМ Тaă traНuМ toarОТ-poete spre documОntarОă Тă ultОrТoar ,ăpОrtТnОnt ăТnПormarОăaăМТtТtoruluТ.ăNotОlОăpotăПТăМlasТПТМatО,ă ьnăПunМ ТОăНОămОsaУulătransmТs,ăьn:ănotele autobiografiei,ăМarОăarat ăМ ă romanulă proustТană poatОă ПТă rОМОptată prТnă ьnsОmnОlОă autobТograПТМuluТă (vОгТ,ăьnăvol.ă3,ănotОlОă393, 394,ă416,ă419,ă627,ă636,ă648,ă666,ă667ă Тă multe altele); notele explicative (ьnă МarОă asТst m,ă sprОă ОбОmplu,ă laă ОбplТМarОaă unoră ОбprОsТТă latТnО tТă (665),ă laă НОsМТПrarОaă unoră numОă НОă pОrsonalТt Тă artТstТМО,ă НОă sМrТТtorТ,ă pТМtorТ,ă muгТМТОnТ,ă laă ОluМТНarОaă unor pasaje mitice etc.); notОХОăcКrОăsОmnКХОКг ăcОvК (spre exemplu, sОmnalarОaăunorăpasaУОăТtТnОrantОăsauăaăunorăМuvТntОărОМognosМТbТlОă Тn alte scrieri proustiene, vezi nota 653); notele rectificatoare, prin care sОă МorОМtОaг ă unОlОă ОrorТ,ăalОă autoruluТă sau ale editorilor (vezi notele 401, 652); notele regimului dubitativ,ă ТntroНusОă НОă traНuМ toarОă prТnă sОМvОn aă „PoatОă М ă Proustă (…)‖ă (vОгТă notaă 431).ă „LОsă notОsă rОprцsОntОntă ună vцrТtablОă outТlă poură laă lОМturО,ă цМlaТrМТssant,ă pară lОură МomplОбТtц,ă lОsă partТМularТtцsă Н‘orНrОă МulturОl,ă mОttantă Оnă цvТНОnМОă 82 l‘appartОnanМОăНuătОбtОăрăunăОspaМОăМulturОlăцtrangОrăОtăsoulТgnantălОsă НТППТМultцsăНuătraНuТrО‖ă(Br ОsМuă2015,ă147). Serenitateaăactuluiătraductivă iăfascina iaăfa ădeătextulătradus EбТst ăoăsОrОnТtatОăaăОПortuluТătraНuМtТv,ăpОălсng ămultăТnvoМataă am r МТunО,ăpОăМarОăIrТnaăMavroНТnăoăpunМtОaг ăМonstantăьnăТntОrvТurТă Тă ОsОurТ.ă Traducerea de acest tip este una comОntКt ă ( ОnМСОaă (coord.) 2008, 193-194) sau este o trКНucОrОă comunТcКtТv ă sau ТntОrprОtКtТv (ьntruМсtă nuă sОă rОгum ă laă aă traНuМОă Тă atсt,ă n гuТО tОă ьnsprОăoătraНuМОrОăasТstat ăНОăТntОrprОtarО),ăМarОăaspТr ălaăunănТvОlăНОă ьn ОlОgОrОă ПoartОă ьnalt.ă AМОstă tТpă НОă traНuМОrОă МrООaг ă oă puntОă ьntrОă МТtТtoră Тă sМrТТtor,ă МСТară НaМ ă prТmulă nuă ОstОă МunosМ tor al limbii rОspОМtТvО,ă ală lТmbТТă НТnă МarОă sОă traНuМО.ă În ОlОgОmă prТnă traducere ТntОrprОtКtТv aМОaă traНuМОrОă МarОă МonstruТО tО,ă НТrОМtă sauă ТnНТrОМt,ă oă rО Оaă НОă sОnsurТ.ă A ă ТntroНuМО,ă Мuă rТsМurТlОă aПОrОntО,ă ună МonМОptă precum trКНucОrОă ТntОrКctТv ,ă ьnă МarОă traНuМ torulă ь Тă ьmp rt О tОă МaгnaăМТtТtoruluТ,ăТarăaМОstaărОaМ ТonОaг ălaălТгТОraătОбtuluТătraНus,ăМСТară НaМ ănuăНТrОМt,ăМ МТăaМОstăПaptăarăПТăТmposТbТl.ă ParОă sТmplu:ă МОă ПaМОă traНuМ torulă pОntruă aă aУungОă laă aМОaă traНuМОrОă ТНОal ,ă ьnă starОă a-l satisface pe cititor? Irina Mavrodin ПolosО tО,ăьnăaМОstăsОns,ăunăsОtăНОăПormulОăОбplТМatТvО,ăunОlОăьnМОrМatО,ă de-aălungulăvrОmТТ,ă ТăНОăal ТătraНuМ torТ.ăNoutatОaăМonst ,ăьnăМaгulăs u,ă ьnăьmbТnarОaăunorăНomОnТТăНТПОrТtОăНОărОМОptarОăaătОбtuluТă ТăНО,ăapoТ,ăoă alt ă ТntОrprОtarОă aă luТ.ă SОmnalarОaă aМОloră luМrurТă МarОă ară ьngrОunaă traНuМОrОa.ă Intr ă ьnă aМОast ă МatОgorТОă rОПОrТn ОlОă МulturalО,ă Нară Тă moНalТtatОaă НОă struМturarОă aă НТsМursuluТă laă nТvОlă sТntaМtТМă Тă lОбТМosemantic. IrТnaă MavroНТnă ОstОă traНuМ torulă ОstОt,ă prОoМupat de latura artТstТМ ,ăНОăОбprОsТvТtatОaăМrОa ТОТ-traНuМОrО.ăA aăМumăОбТst ăsМrТТtorТă ОstО Тă (vОгТă MatОТuă I.ă CaragТalО,ă MТrМОaă C rt rОsМu),ă prОoМupa Тă НОă ПТnТsarОaă pсn ă laă ultТmaă lТnТО,ă pсn ă laă ultТmaă „rОspТra ТО‖,ă aă tОбtuluТă proprТu,ă ОбТst ,ă МrОНОm,ă Т МatОgorТa,ă maТă rar ,ă Оă aНОv rat,ă aă traНuМ torТlorăОstО Т,ăМaloПТlТ.ăÎnăaМОstОăМonНТ ТТ,ăНaМ ăaНmТtОmăПaptulăМ ă avОmă ună traНuМ toră МaloПТl,ă atunМТă amă putОaă aborНaă Тă problОmaă esteticii textului tradus. FasМТna ТaăПa ăНОătОбtulăpОăМarОăurmОaг ăs -l traduc ăОбТst ă Тă Оa.ăFasМТna Тa,ăНОăПapt,ălОgТtТm ,ăПa ăНОăunăobТОМtăНОăstuНТuăsau,ăМuăună Мuvсntă maТă lОsnОă НОМoНabТl,ă ьnНr gostТrОaă НОă aМОsta,ă Мunoa tОrОaă trОptat ,ă apropТОrОaă ОpТНОrmТМ ,ă rОspТngОrОaă Тă rОТnvОntarОaă luТ.ă F r ă aМОast ăstarОăНОăПasМТna ТОăsauăНО ьnНr gostТrОăТntОlОМtual ,ăpОrmanОntă alТmОntat ,ă pОă parМursulă traНuМОrТТ,ă traНuМ torulă nuă ară avОaă Мumă s ă 83 tТnН ăsprОăaМОaătrКНucОrОăpОrПОct sau trКНucОrОăТНОКХ .ăR mсnО,ăьns ,ă problema lui: DТnă cОă punctă НОă vОНОrОă pОrПОct ? Sau Cine-o ХОgТtТmОКг ăcКăПТТnНăpОrПОct ? ObsОrva ТТlОămОlОăsОăaНun ,ăьnăaМОstОărсnНurТ,ăНТnăpОrspОМtТvaă unui cititor de traduceri literare, cum spuneam. M-a interesat mai cu sОam ă angrОnaУulă НОă МomОntarТu,ă НОă stuНТuă МrТtТМă pОrtТnОnt,ă pОă МarО-l utТlТгОaг ă IrТnaă MavroНТnă ьnă prОПa aă laă romanul proustian. Din acest punМt,ă МurТoгТtatОaă МТtТtoruluТă НОă lТtОratur ,ă Мumă m ă МonsТНОră aă ПТ,ă s-a mutatăьnăТntОrТorulărОПlОМ ТТlorătОorОtТМО,ăapar ТnсnНătraНuМ toarОТăvТгatОă sauăМulОsОăНТnăaltОăpalТОrОăalОăМulturТТătraНuМtТvО,ăНarăМuăv НТtăТmpaМtă asupra fОnomОnuluТă aborНat.ă În ОlОgОrОaă unuТă autor,ă aă unuТă tТpă НОă lТtОratur ,ă prТnă ТntОrmОНТulă traНuМОrТТă МomОntatО,ă aМОsta-i fenomenul ТnvОstТgatăьnăluМrarО.ă ТăМrОarОaăunuТăportrОtăКХătrКНuc toruХuТăprТnăОХă ьnsușТ, НaМ ă nТă sОă pОrmТtОă s ă spunОmă astПОl.ă Înă Мaгulă unuТă traНuМ toră МomplОб,ă Мumă ОstОă IrТnaă MavroНТn,ă potă ПТă rОpОratОă transПОrurТă ьntrОă poОгТО,ă ОsОuă Тă НТsМursulă НОsprОă traНuМОrО,ă pОă baгaă prТnМТpТuluТă Мonsubstan ТalТt ТТ,ăaМtТvăьnălaboratorulăorТМ ruТăМrОator.ă Iat ăМОăspunОăIrТnaăMavroНТnă(Proustă2011,ăvol.ă1),ăьntr-un stil ОmТnamОntОăpoОtТМ,ăМuăМarО,ăНОăaltПОl,ă Т-aăobТ nuТtăМТtТtorТТ,ărОlatТvălaă dificultatea de a traduce un text, precum cel proustian: „CсnНă traНuМТă oă МapoНopОr ,ă ТntrТă ьntr-ună altă tТpă НОă Мunoa tОrО,ă ТmОНТat ,ă global ă Тă aМută sОnгorТal .ă SТm Тă rОгТstОn aă matОrТaluluТ,ă aă unoră pragurТă suММОsТvО,ă Тară МrТtОrТulă М ă l-aТă trОМută pОă ultТmulă nuă Т-l potăНaănТМТoărОgul ă ТănТМТoă tТТn ăьnv at ,ă ТănТМТăm МarăaМОaăТntuТ ТОă obsМur ă– unОorТăatсtăНОăsТgur ăНОăsТnО,ăaltОorТăatсtăНОă ov ТОlnТМ ă – numit ă«sТm ulălТmbТТ».ăSauăalunОМТăpОăunăПОlăНОăpovсrnТ ăstТМlos,ănuă ьntсlnО tТă nТМТă oă aspОrТtatОă НОă МarОă s ă tОă ag Т,ă Тă tОă pr bu О tТă vОrtТgТnos,ăМaăoăpТatr ăьntr-unămarОăgol.ăSauăsТm ТăparПumurТăМarОătОă amО ОsМ,ămolТМТunТăunНОătОăМuПunгТăМaăьntr-unăpuП,ă ТăМarОătОăsuПoМ .ă Î ТăpotrТvО tТărОspТra ТaăНup ăunăaltărТtm,ăМОlăalăunОТăПraгОă – ТгomorП ă Мuăr suПlarОaăunuТăastmatТМ,ăspunОăunăМrТtТМă– ьnăМarОăТntrТăМaăьntr-un С Т ăП r ăНОăТО ТrОă Т,ăНТnăОtap ăьnăОtap ,ăvОгТăМumăНОгn НОУНОaă ТăsОă sМСТmb ă ьnă buМurТaă НОă a aУungОă pОă mТМaă paУТ tОă ПoartОă vОrНОă aă punМtuluТ,ă prТnă МarОă trОМТă М trОă МСТnulă Тă Обtaгulă П g НuТtОă НОă Пraгaă urm toarО.ă MОrgТă pОă bсУbсТtО,ă М МТ,ă ТntОrmТtОnt,ă oМСТТă ь Тă suntă orbТ Тă НОămarТăstr luМТrТăПloralО.ă Тă tТТ,ăьnătotăaМОstătТmp,ăМ ăstr НanТaătaăОstО Нoară r sПrсngОrОaă unОТă Мuă multă maТă marТă str НanТТă orТgТnarОă МrОatoarО,ă pОă ală М rОТă Нrumă nОМОsară Тă anОvoТosă М trОă ună AНОv ră ьlă str ba Тătuăьnsu ТăsТlab ăМuăsТlab ,ăМaăьntr-oăТnПТnТtăaltОrnat ămoartОă Тă ьnvТОrО‖ă(7-8). IНОalul,ă tОnНТn aă НОă aă traНuМОă pОrПОМt,ă rОгТН ă Т-n nevoia de rОgсnНТrО,ăНОărОНОsМopОrТrОăaăunorăunТvОrsurТ:ă„EănОvoТОăs ărОgсnНТmă 84 unТvОrsulăa aăМumăprobabТlăМ ăl-aăv гutăpoОtul,ă ТăsprОăastaănОăМonНuМОă ТntОrprОtarОaă tОбtuluТ‖ă (EМoă 2008,ă 366).ă C ă nОă plaМОă sauă nu,ă traНuМсnНu-l pe Proust, devenТm,ă pОntruă oă vrОmО,ă ьntr-o oarecare m sur ,ă Proust.ă Intr mă ьnă pТОlОaă sМrТТtoruluТă pОntruă a-l traduce fidel, МсtămaТăbТnО.ăPaulăCornОaă(2006),ălaărсnНu-Т,ănОăьnva ,ăНТnăpОrspОМtТvaă tОorОtТМТanuluТălТtОrar,ăМОăьnsОamn ăs ătraНuМТ:ă „TraНuМОrОaă nuă ОstО,ă ьn prТmulă rсnН,ă oă МСОstТunОă tОСnТМ ,ă МТă unaă НОă mОntalТtatОă Тă НОă angaУamОntă ОбТstОn Тal.ă Înă МaгurТlОă sОmnТПТМatТvО,ă МсnНă Оă vorbaă НОă opОrОă rОlТgТoasО,ă ПТloгoПТМОă sauă lТtОrarО,ă Оaă МonstТtuТО,ăМumăpОăНrОptăМuvсntăaăsublТnТatăMartТnăBubОr,ăoăaМtТvТtatОă МrОatТv , oă partТМТparОă laă oă ОбpОrТОn ă ТntОlОМtual ,ă НОă МarОă nОă apropiem nu ca s-o apropriem, ci ca s-oă ьn ОlОgОmă НОplТnă Тă s ă nОă buМur mă НОă ОМloгТunОaă ОТ.ă TraНuМ torulă vОrТtabТlă Оă ună mОsОrТa ,ă ună proПОsТonТstăМompОtОnt,ăНară ТăunăsuПlОtăsОnsТbТl,ăunăomăalăНТalogului ТăНОsМСТНОrТТ.ăElăОălОgatăНОăОНТtorăprТntr-un contract, iar de autor prin ОmpatТОă Тăbun -МrОНТn ‖ă(218). EбТst ,ă ьnă aМОstă МТtată pОă МarОă l-amă alОs,ă МОlă pu Тnă trОТă tОrmОnТă asupraăМ roraăsТmtănОvoТaăs ăm ăoprОsМ:ăapropia, apropria, ecloziune. Ecloziune Оă ПolosТt,ă НОă bun ă sОam ,ă Мuă sОnsulă s uă ПТgurat,ă aНТМ ,ă potrТvТtă НТМ ТonarОlor,ă „ТО ТrОă laă ТvОal ;ă ьnПlorТrО‖.ă A ă aН ugaă Тă НОsМСТНОrОă aă tОбtuluТ,ă НОsПaМОrОă aă luТă ьnă multТplОă straturТă НОă sОmnТПТМa ТО.ăApropierea НОătОбtănuăьnsОamn ă ТăluarОăaăsaăьnăposОsie, apropriere,ă aНТМ ,ă МТ,ă pОă m suraă ьnaТnt rТТă ьnă substan aă sa,ă НОlТmТtarОă НОă Оl,ă sТtuarОă НОopotrТv ă lсng ,ă tangОn Тal,ă Тă ьnă aПaraă sa.ă DОvТnОă aproapОă paraНoбal,ă astПОl,ă statutulă traНuМ toruluТă МОă tТnНОă sprОă oă traНuМОrОăpОrПОМt .ă Pentru a putea fi bine tradus ,ă poОгТa,ă proгaă poОtТМ trebuie, ьnaТntОă НОă toatО,ă s ă ПТОă bТnОă ТntОrprОtatО,ă bТnОă „traНusО‖ă ьnă lТmbaă НТnă МarОă sОă vaă ПaМОă traНuМОrОa.ă TraНuМОrОaă mavroНТnТan ,ă poОtТМ ,ă МomОntat ă sauă asТstat ă НОă МomОntarТТ,ă ь Тă asum ,ă НОă bun ă sОam ,ă Тă riscul de a fi b nuТt ă НОă ТntОrvОn ТОă ьnă ТntОn ТonalТtatОaă auМtorТal .ă Georgiana Lungu Badea (2013) surprinde astfel acest nivel de risc maУorăМuăМarОăsОăМonПrunt ătoatОătraНuМОrТlОăНОăaМОast ăПaМtur : „DТnă НТsМursulă valorТгantă ОmТsă НОă I.ă MavroНТnă rОТОsОă М ă traНuМОrОaă trОbuТОă s ă aПТrmОă Тă subТОМtТvТtatОaă traНuМ toruluТ,ă aНТМ ă s ă sОă rОg sОasМ ă ьnă Оaă atсtă voМОaă auМtorТal ,ă Мсtă Тă voМОaă traНuМ toruluТ.ă CrОНОmă М ă traНuМОrОaă НОvТnО,ă astПОl,ă purt toarОaă unОТă «ОrorТă НОă ТntОn ТonalТtatО»,ăПТбсnНăoălОМtur ăposТbТl ă ТănuăunătОбtăНeschis, care s ă suportОă Тă s ă sus Тn ă ТntОrprОt rТă posТbТlОă ьnă aММОp Тaă ПunМ ТОТă tОбtuluТălТtОrar,ăpОntruăМ ăaММОptabТlТtatОaă ТătraНuМОrОaăТntОrprОtatТv ă rupăОМСТlТbrulăunuТătОбtălТtОrar.ăCaНuМТtatОaătraНuМОrТТăОstОăьnМ ă ТămaТă 85 pronun at ă atunМТă МсnНă traНuМ torulă Тaă ьnă МonsТНОrarОă Нoară МrТtОrТulă ПunМ ТonalТt ТТ,ăgсnНТnНu-sОăьnăprТmulărсnНălaăНОstТnatar.ăAsОmОnОaă traНuМОrТ,ărОгultatОăalОăstratОgТОТăМomunТМatТvО,ăПavorТгОaг ăьnНОsТrОaă traНuМОrТloră rОaМtualТгatОă Тă НОmonstrОaг ,ă НaМ ă maТă Оraă Мaгul,ă М ă traducОrОaă НОПТnТtТv ă ОstОă oă utopТО.ă Înă aМОast ă orНТnОă НОă ТНОТ,ă nТă sОă parОăТmportantăs ăsublТnТОmăМ ăsОmТotТМaătraНuМОrТТălТtОrarОăsОăaПl ăьnă М utarОaă МТtТtoruluТ- Тnt ă vТrtual,ă МarОă s ă aТb ă toatОă tr s turТlОă cititorului-surs ăastПОlăьnМсtăs ăpoat ăpОrМОpОăТntОn ТaăautoruluТ,ăМСТară НaМ ăprТnăТntОrmОНТar‖ă(122). Înălocădeăconcluzie F r ăs ăМ ut măМuăorТМОăprО ăunăsОnsăМongОnОrăМuăМОlăТnstТtuТtă НОă traНuМОrОaă lТtОrar ,ă poОtТМ ,ă marМaă MavroНТn,ă nОă oprТm,ă ьnă ПТnalulă acestei expuneri, asupra unei fraze proustiene (Proust 2011a), de gОnul:ă„CСТarăНaМ ămamaăОraăoăМТtТtoarОăТnПТНОl ,ăОaăОraăьntotНОauna,ăьnă МaгulăМ r ТlorăunНОăaПlaăsunОtulăunuТăsОntТmОntăaНОv rat,ă ТăoăМТtТtoarОă aНmТrabТl ,ă prТnărОspОМtulă Тă sТmplТtatОaă ТntОrprОt rТТ,ăprТnăПrumusО Оaă Тă blсnНО Оaă voМТТă salО‖ă (73).ă M ă gсnНОam,ă Мa-ntr-oă МonМluгТО,ă М ă traНuМ torulă НОă tОбtОă lТtОrarО,ă IrТnaă MavroНТn,ă ьnă spО ,ă asОmОnОaă mamОТă luТă Proust,ă НОvТnО,ă rсnНă pОă rсnН,ă prТnă raportarОă laă tОбtulă НОă tradus, apoi la textul tradus, o cТtТtoКrОă ТnПТНОХ ,ă o,ă ьnă МОlОă НТnă urm ,ă citТtoКrОă КНmТrКЛТХ ,ă Мuă toatОă rТsМurТlОă pОă МarОă lОă ТmplТМ ă ПolosТrОaă aМОstorăНОtОrmТnan Т. Referin eăbibliografice Br ОsМu,ă AnМa.ă La pratico-tСцorТОă НОă ХКă trКНuctТonă cСОгă IrТnКă Mavrodin.ă SuМОava:ă EНТturaă UnТvОrsТt ТТă „ tОПană МОlă MarО‖ă din Suceava, 2015. Cornea, Paul. IntОrprОtКrОă șТă rКțТonКХТtКtО.ă Ia Т:ă EНТturaă PolТrom,ă 2006. Cr МТun,ă GСОorgСО.ă Aisbergul poeziei moderne.ă PТtО tТ:ă EНТturaă Paralela 45, 2009. Eco, Umberto. Înă c utКrОКă ХТmЛТТă pОrПОctО.ă Ia Т:ă EНТturaă PolТrom,ă 2002. Eco, Umberto. A spune cam acОХКșТă Хucru.ă EбpОrТОnțОă НОă trКНucОrО. Ia Т:ăEНТturaăPolТrom,ă2008. Ioanid, Doina. „PoОгТa,ă ОsОul,ă stuНТulă МrТtТМă Тă traНuМОrОaă s-au alТmОntată rОМТproМ‖.ă ă Observator cultural, septembrie 2011, nr. 594: 33. 86 Iser, Wolfgang. Actul lecturii. O teorie a efectului estetic. PТtО tТ:ă Editura Paralela 45, 2006. Lungu Badea Georgiana. Teoria culturemelor, teoria traducerii. TТmТ oara:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2004. Lungu Badea, Georgiana. IНОТă șТă mОtКТНОТă trКНuctТvОă romсnОștТă (secolele XVI-XXI).ăTТmТ oara:ăEНТturaăEurostampa,ă2013. MavroНТn,ă IrТna.ă PrОПa ă laă MarМОlă Proust.ă Înă c utКrОКă tТmpuХuТă pierdut. Swann.ă1.ăBuМurО tТ:ăEНТturaăArt,ă2011. MavroНТn,ă IrТna.ă PrОПa ă laă MarМОlă Proust.ă Înă c utКrОКă tТmpuХuТă pierdut. La umbra feteХorăьnăПХoКrО.ă2.ăBuМurО tТ:ăEНТturaăArt,ă 2011. Petrescu, Camelia. Traducerea Ŕ ьntrОă tОorТОă șТă rОКХТгКrОă poОtТc . TТmТ oara:ăEНТturaăEбМОlsТor,ă2000. Proust, Marcel. Înă c utКrОКă tТmpuХuТă pТОrНut.ă SаКnn.ă 1.ă PrОПa ă НОă IrТnaăMavroНТn.ăBuМurО tТ:ăEНТturaăArt, 2011a. Proust, Marcel. Înă c utКrОКă tТmpuХuТă pТОrНut.ă LКă umЛrКă ПОtОХoră ьnă floare.ă 2.ă PrОПa ă НОă IrТnaă MavroНТn.ă BuМurО tТ:ă EНТturaă Art,ă 2011b. ОnМСОa,ă MarТaă (МoorНonator).ă DТcțТonКră contОбtuКХă НОă tОrmОnТă traductologici (ПranМОг -romсn ).ă TТmТ oara:ă EНТtura UnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2008. Noti ăbiobibliografic ă Simona Constantinovici (27.01.1968). A absolvit Facultatea НОă FТlologТОă НТnă TТmТşoaraă ьnă 1990.ă R mсnОă laă CatОНraă НОă lТmbaă romсn ă aă UnТvОrsТt ТТă НОăVОstă НТnăTТmТşoara,ă unНОăОstОă aМtualmОntОă conferОn Тară abТlТtat.ă 1990-1991 – bursТОr ă aă GuvОrnuluТă FranМОгă laă UnТvОrsТtatОaă НТnă BurgunНТa.ă MОmbr ă aă Atelierului literar „ArТОrgarНa‖ăşТăaăSocТОt ТТ TТnОrТХorăUnТvОrsТtКrТăНТnăRomсnТК.ăC r Тă de specialitate publicate: Palimpseste argheziene,ă TТmТşoara,ă EНТtura Politehnica 2005; SpК ТuХăНТntrОăcuvТntО.ăPoХТПonТТăstТХТstТcО, TТmТşoara,ă EНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2006;ă SОrtКrОХОăcuăПТc ТunО.ăMКnuКХăНОă scrТОrОă crОКtТv , Editura Bastion, 2008; L'art du paradoxe dans l'oeuvre de Paul Claudel. Une approche stylistique, Saarbrucken, EНТtТonsă UnТvОrsТtaТrОsă EuropцОnnОs,ă 2011;ă DТc ТonКră НОă tОrmОnТă arghezieni,ăI,ăII,ăIII,ăTТmТşoara,ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2014. 87 G.ăI.ăTOH NEANU,ăSTAN EăTRADUCTIVE Valy CEIA Universitatea de VОstăНТnăTТmТ oara, RomсnТa Abstract: RОМognТгОНăprТmarТlвăasăaăstвlТst,ăG.ăI.ăToС nОanuăТsăalsoăaă refined translator from Latin. Analyzing closely his translations (the onlвăRomanТanăvОrsТonăoПăMaМrobТusʼsăОnМвМlopОНТa,ă Saturnalia, but also the three acclaimed works by Virgil: the Aeneid, the Georgics and the Eclogues), we discover not just the translator's mark and the elements of his art, but can also discern a translation theory. Without ОбplaТnТngătСТsăМomplОбăaМt,ăG.ăI.ăToС nОanuăНОnotОsătСОăПunНamОntal dimensions of the translation/translatorʼsă valuОă notă tСrougСă aă theoretical design, of conceptualizing the process, but by the power of his translation creation itself. The present article investigates all this, using mostly examples from the Virgilian epic. Keywords:ă G.I.ă ToС nОanu,ă translatТonă Пromă LatТn,ă tСОă Aeneid, the Art of Translation DaМ ă aă (rО)aУunsă s ă ПТОă ьnНОob tОă rОМunosМut ă МomplОбТtatОaă munМТТă traНuМ toruluТ,ă МОă nuă ОstОă nТМТНОМumă НОă sТmpl ă lТnТarТtatО,ă atunМТăvarТataăМrОa ТОă tТТn ТПТМ ă – sТntagm ăМОăьlăНОПТnО tОăpОrПОМtă – a traНuМ toruluТăG.ăI.ăToС nОanuă(1925-2008)ăsОăaНaug ăaМestui efort de rОМunoa tОrО.ă ÎntrОagaă saă opОr ă a aг ă ьnă lumТn ă toМmaТă artТМula ТТlОă ПunНamОntalОă alОă valorТТă traНuМОrТТ/traНuМ toruluТ,ă nuă prТntr-o МonstruМ ТОă tОorОtТМ ,ă НОă МonМОptualТгarОă aă proМОsuluТ,ă МТă prТnă ьns Тă Пor aăportant ăaăartОТăsalОătraНuМtТvО.ăTotoНat ,ătraНuМОrОaăSaturnaliilor luТă MaМrobТusă Т,ă Нup ă гОМТă НОă anТă НОă prТtoМТrО,ă aă МoplО ТtoarОТă ТntОgralОă vОrgТlТОnОă auă НОvОnТtă m rturТТă vТТă alОă unuТă moНă МoОrОntă Тă unТtarăНОăьn ОlОgОrОăaăvТО ТТ,ăьnămultТtuНТnОaăplanurТlorăsale. Extrem de parcimonios cu confesiunile privind munca traНuМ toruluТ,ănuăvomăg sТănТМТăьnăМОlОăМТnМТsprОгОМОăМ r Т,ănТМТăьnăМОlОă aproбТmatТvă aptОăsutОăНОăstuНТТă ТăartТМolОăoătОorТОăartТМulat ăМuăprТvТrОă laă proМОsulă traНuМtТv;ă g sТm,ă ьnă sМСТmb,ă rТspТtОă ьnă sМrТОrТlО lui G. I. ToС nОanuăНТvОrsОăТНОТăМarО,ăМoagulatО,ănОăoПОr ăoăМonМОp ТОăМoОrОnt ă asupraăМrОгuluТăs uăьnăМalТtatОăНОătraНuМ tor.ăDТnМoloăНОăorТМОăambТ ТОă 88 tОorОtТМ ,ă autorulă g sО tОă pсn ă laă ună punМtă Мovсr Тtoră ОПortulă НОă aă p straăьnăproМОsulătraНuМtТvătoatОăОlОmОntОlОăТНОntТt ТТă ТăorТgТnalТt ТТă tОбtuluТă transpus.ă ToМmaТă НОă aМООa,ă aă traНuМОă ună tОбtă lТtОrar,ă Т,ă Мuă НОosОbТrО,ăpoОtТМ,ăvaăьnsОmnaăp strarОaăpОntruăsТnОăaăprТmОТăvОrsТunТ,ă МarО,ă prТnă prТtoМТrОă Тă rОvОnТrТ,ă НОvТnОă ьnă tТmpă oă opОr ă aПlat ă ьnă proximitatОaă stТlТstТМ ă aă orТgТnaluluТ.ă Suntă urТa Оă НТsponТbТlТt ТlОă ОбprОsТvОă alОă traНuМ toruluТ,ă МОă Мunoa tО,ă Мumă nОă НovОНОsМă luМr rТlОă lТngvТstuluТ,ă lТmbaă romсn ă Тă ьnă НТmОnsТunОaă saă vОrtТМal ,ă sprОă a-i prТnНОă toatОă valОn ОlО.ă Înă aМОstă sОns,ă pОntruă oă prТvТrОă НТn interiorul procesului voi recurge la traducerea epopeii vergiliene – Eneida. De asemenea, tocmai spre a profila chipul emblematic al unui veritabil traНuМ tor,ă sОă МuvТnОă s ă opОr mă oă prТvТrОă ьnă survolă asupraă luМr rТloră traduse – Saturnaliile lui Macrobius (1961)ă ТăaăТntОgralОТăvОrgТlТОnО,ă multă maТă tсrгТuă (Eneida, 1994; Georgice-Bucolice,ă 1995),ă ПТТnНМ ă aceasta – МrОa ТОăpoОtТМ ămonumОntal ă ТăМlasТМ ,ăНОopotrТv ă– nОăoПОr ă Тă ОlОmОntОlОă МarОă s ă МonПТgurОгОă Тnstan ОlОă unОТă traНuМОrТă valoroasО,ă ьnăvТгТunОaăluТăG.ăI.ăToС nОanu.ă AstПОl,ă laă oă prТvТrОă МomparatТv ,ă tОбtОlОă orТgТnalОă nТă sОă ьnП Т Оaг ă totală НТПОrТtОă НТnă punМtă НОă vОНОrОă artТstТМ:ă Saturnaliile, o luМrarОă ОnМТМlopОНТМ ,ă ТnsОr ТТă НОă poОгТО,ă traНuМОrО,ă ТmТta ТОă Тă orТgТnalТtatО,ă nОnum ratОă soТurТă НОă plantОă НОsМrТsО,ă НТsМu ТТă pОă oă tОmatТМ ăОбtrОmăНОăvarТat ,ăa aНar,ălaăMaМrobТus,ătoatОăstТlurТlОăpoОtТМОă la Vergilius, de la humilisstylus ьnă Epodonlibri (Bucolice), la cel mediocris ьnăGeorgiconlibri (Georgice),ăpсn ălaăgravisstylusьnăAeneis (Eneida) – vezТă rotaă VОrgТlТana.ă DaМ ă pОntruă aă oПОrТă tТparuluТă Saturnaliile i s-aă p rută suПТМТОntă luТă G.ă I.ă ToС nОanuă tТmpulă sМurtă pОntruă traНuМОrО,ă ьnă poПТНaă unОТă luМr rТă МarОă ТnМumb ă НОstulОă НТПТМult Т,ăьnăsМСТmb,ăОбprОsТvТtatОaămaУor ăvОrgТlТan ăТ-a reprimat ani ьnă Тră orТМОă Тmpuls,ă orТМсtă НОă ПТrav,ă НОă aă rОstТtuТă gсnНТrОaă poОtТМ ă aă aМОstuТa.ăAММОptсnНăПaptulăМ ătraНuМОrОaăОstО,ăНТnăpunМtulăНОăvОНОrОăală traНuМ toruluТăautОntТМ,ăМon tТОntăНОărolulăs u,ămОrОuăpОrПОМtТbТl ă– les ЛОХХОsă ТnПТНчХОs,ă nuă ОгТtaă s ă rostОasМ ,ă ьnă r stТmpurТ,ă laă sОmТnarТТlОă noastrОă НОă lТmbaă latТn 1 –,ă G.ă I.ă ToС nОanuă „sОă ьnМumОt ‖ă s ă oПОrОă spa ТuluТăМulturalăromсnОsМăoăТntОgral ăvОrgТlТan ăabТaăьnăpragulăaă asОă НОМОnТТăНОăМсnНăaăluatăprТmaăНat ăМontaМt,ăsТstОmatТМ,ăМuălatТnaă ТăНup ă МОăьnăr stТmpulăaăpОstОăpatruăНОМОnТТăНОăaМtТvТtatОăНТНaМtТМ ăunТvОrsТtar ă aătraНusăМuăgОnОra ТТlОăНОăstuНОn ТăМсnturТăьntrОgТăНТnăОpopОО,ăbuМolТМО,ă Cuă trТmТtОrТlОă ОТă multТplО,ă plastТМaă Пormul ă aă luТă GОorgОsă MounТnă ОstОă sugОstТv ăpОntruăНrumulălungă ТăsТnuosăalătraНuМОrТТăunuТătОбtăМlasТМăantТМ.ă 1 89 excursuri din Georgice2. Înă sПсr Тt,ă Мuă ОбpОrТОn aă ьnНОlungat ,ă laă oă vсrst ăvОnОrabТl ,ăaparОăoănou ătraНuМОrОăaăОpopОТТăvОrgТlТОnО,ăьnă1994,ă Нup ă anТă НОă laă ultТmaă traНuМОrО,ă Нatorat ă luТă GОorgОă Co buМ.ă RОsponsabТlТtatОaăОraăМuăatсtămaТămarО,ăa aНar,ă tТutăПТТnНăМ ăvarТantaă Мo buМТan ăПusОsОăr spl tТt ăМuăprОmТulăAМaНОmТОТăRomсnО.ăOp ТunОaă nouluТătraНuМ tor,ăG.ăI.ăToС nОanu, pentru endecasilabul iambic, mult maТă aНОМvată lТmbТТă romсnОă (vОгТă Eneida 1994, 29), constituie prima НОosОbТrОă maУor ,ă НОă ТmpaМtă Тă pОntruă МОТă nОТnТ Тa Т.ă Oă ОбОrsasОă Тă ОбplТМasОăьnăНОtalТuăalОgОrОaăaМОstuТăvОrsăTОoНorăNaum;ătraНuМ torăală prТmОloră asОăМсnturТ,ăaМОstaăsМrТОăoăprОПa -proПОsТunОăНОăМrОНТn ăьnă МarОă ь Тă ОбplТМТtОaг ă op ТunТlОă НОă traНuМОrО:ă Cum am tradus Eneida (Eneida 1979, 5-10). RОmarМ,ă totă ьntr-oă pОrspОМtТv ă sТnoptТМ ,ă lОбОmОlОă ТăstruМturТlОăarСaТМО,ăpoatОău oră„ТnМomoНО‖ăpОntruălОМtorul sПсr ТtuluТă НОă sОМolă ală XX-lОaă (МompОnsat ,ă ьns ,ă НОă glosarulă ПТnal,ă l murТtor;ă vОгТă Eneida 1994, 636-642),ă Нară avсnН,ă НОsТgur,ă n гuТn a,ă ьnă МonМОp Тaă traНuМ toruluТ,ă s ă ОvoМОă Тă ьnă aМОstă moН,ă НТsМrОt,ă vrОmurТlОăНОăьnМОpută(alОăRomОТ),ăМОlОăьnăМarОăsОăs vсr ОsМăПaptОlО3.ăÎnă PrОПКț (1994, 28-29),ă ToС nОanuă НОslu О tОă Тă ь Тă argumОntОaг ă alegerile. Reiau succint: „TraНuМОrОaă mОaăsОă str НuТОă s ăr mсn ă[...]ăПТНОl ă tОбtuluТ,ăНarămaТă alОsăspТrТtuluТăvОrgТlТan.ăOrТМсtăa ăПТăНorТtăs ă ТnăsОamaăНОăОбТgОn ОlОă citТtoruluТă moНОrnă НОă poОгТО,ă amă Пostă nОvoТt,ă pОntruă Мaă «НuСulă arСaТМ»ă s ă sОă ьnst pсnОasМ ,ă s ă rОМurgă laă ПoartОă pu ТnОă nОologТsmО,ă НarălaăunăanumТtănum rărОlatТvămarОăНОăОlОmОntОălОбТМalОă ТăНОăПormОă gramatТМalОăspОМТПТМОă«sМrТpturОlorăromсnО»ăНОăoНТnТoar ,ă prОМumă Тă laă numОro Тă tОrmОnТă «nОlТtОrarТ»,ă МaraМtОrТstТМТă nТvОluluТă populară ală lТmbТТ.ă DОă asОmОnОa,ă amă prОПОrat,ă nuă oă Нat ,ă ПormОlОă vОrbalОă П r ă prefixul ьn- [...].ăNuăОstОăvorba,ăaТМТ,ăНОăoăМonМОsТОăП Мut ă«tТranТОТ»ă vОrsТПТМa ТОТ,ăМТăНОăoăop ТunОăНОăorНТnăstТlТstТМă ТăОstОtТМ‖ă(1994,ă29). SОnsТbТlТtatОaăОбprОsТv ăsОăvОНОăМuăМlarТtatОăНОУaăьnăSaturnalii. PОăНОăalt ăpartО,ăМОrМОt torulăsОăТmpusОsОăьnăМon tТТn aăaМaНОmТМ ăprТnă ÎnăPrОПКț ăla Eneida (1994,ă30)ătraНuМ torulăm rturТsО tО:ă„NuăpotăьnМСОТaă П r ăs ă mОn ТonОгăМ ,ăНО-a lungul deceniilor, prin felul cum l-au receptat pe VОrgТlТusă laă sОmТnarТТlОă НОă lТmbaă latТn ,ă stuНОn ТТă МlasТМТ tТă aТă FТlologТОТă tТmТ orОnОăauăНОvОnТt,ăьntr-unăsОnsăgrОuăНОă«prТn»,ăМoautorТămoralТăaТăaМОstОТă М r Т‖. 3 IНООaăaМОstОТă„МorОsponНОn О‖ăoărОg sТmărТsТpТt ăьnăНТvОrsОlОăluМr rТăalОăluТă G.ă I.ă ToС nОanu.ă Înă Оgal ă m sur ,ă Оaă ьnnobТlОaг ă stТlТstТМă tОбtul:ă „PОrТПraгaă arСaТгant ă oМaгТonОaг ă a aНară МrОarОaă НОă ТmagТnТ,ă Н ă Мolorit textului, potОn Оaг ăОбprОsТvТtatОaăМuvсntuluТ‖ă(ToС nОanuă1976,ă40).ă 2 90 numОroasОă М r Тă МОă auă НrОptă subТОМtă ТstorТaă lТmbТТ,ă lОбТМologТa,ă stТlТstТМa;ă a aНar,ă ună ьnНОlungată ОбОrМТ Тuă НОă ьn ОlОgОrОă aă tuturoră ПТrТНОloră lТmbТТ,ă aă nuan Оlor,ă nuă НОă pu ТnОă orТă ТnПТnТtОгТmalО,ă МarОă sОpar ăМatОgorТМărОalТt ТăartТstТМО.ăNuăvaăПТ,ăa aНar,ăpОstОătrОТăНОМОnТТ,ăoă surprТг ăaparТ ТaăьnăМulturaăromсn ăaăEneidei ьnăvОrsТunОaăsaă Т,ălaăsМurtă tТmp,ă aă МОlorlaltОă Нou ă luМr rТă vОrgТlТОnО.ă G sТtОă ьnă manusМrТs,ă traНuМОrТă НТnă oНОlОă Сora ТОnОă nОă МonПТrm ă ТntuТ Тaă ПaptuluТă М ă stТlТstТМТanulă aă avută mОrОuă oă ьnМlТna ТОă М trОă poОгТОă Тă Мon tТТn aă НТПТМult ТТăНОăaărОНaăaltuТăspa ТuăМultural mai ales o astfel de scriere. E, Мuă sТguran ,ă unaă НТntrОă ОбplТМa ТТlОă prТtoМТrТТăьnНОlungatОă aă ТntОgralОТă vОrgТlТОnО,ăНarăТăsОăaНaug ,ănuăm ăьnНoТОsМ,ă ТăМonvТngОrОaăМ ăal turТă НОă vОrsТunТă ОбОmplarОă Мaă МОlОă alОă prОНОМОsorТloră s Т,ă oă alt ă aparТ ТОă trebuТОă s ă ПТОă ьnă МСТpă oblТgatorТuă МomparabТl ă artТstТМ.ă Înă spa Тulă Мulturală romсnОsМă auă Пostă oПОrТtОă maТă multОă traНuМОrТă ТntОgralОă alОă ОpopОТТ,ă ьnă vОrsurТă (GОorgОă Co buМă 1896;ă DumТtruă Mur ra uă 1956)ă sauăьnăproг ă(NТМolaОăPanНОlОaă1913;ăEugОnăLovТnОsМuă1938),ă Нară Тă par ТalОă(НТntrОăМarОăsОăНТstТngОăМОaăaăluТăTОoНorăNaum,ăНТnă1979),ăНОă МarО,ăОvТНОnt,ănoulăs uăt lm МТtorătrОbuТaăs ă Тn ăsОama.ăDОopotrТv ,ăoă rОvОrОn ă Пa ă НОă artaă ьnalt ă aă poОtuluТă romanТt ТТă aă Нusă laă aparТ Тaă ПoartОătсrгТОăaătraНuМОrТТăluТăVОrgilius. DaМ ăaМОstОaăsuntăobsОrva ТТlОălТmТnarО,ăПunНamОntalОăprТvТnНă Eneida,ă sОă ТmpunОă s ă Мoborсmă aМumă ьnă proПunгТmТlОă tОбtОloră (orТgТnalulă Тă vОrsТunОaă luТă ToС nОanu),ă sprОă aă obsОrvaă artaă ьnalt ă aă t lm МТtoruluТ,ă moНulă ьnă МarОă aМОstaă ь Тă aНaptОaг ă nОьnМОtat „rОгolv rТlО‖,ăpunсnНăvОrsТunОaăьnăaМorНăsТmultanăatсtăМuăПorma,ăМсtă Тă Мuă ПonНulă ТНОatТМ.ă EstОă aМОstaă ună НОгТНОrată ală orТМ ruТă traНuМ tor,ă МonНТ ТОă aă МalТt ТТă traНuМtТvО,ă a aă Мumă oă arat ă Тă AntoТnОă BОrmană (1995). Spre a aduce sub ochi un exemplu, voi rОМurgОăpОntruăьnМОpută laăunăТlustruăОpТsoНăvОrgТlТan,ăLaoМoon.ăDarăТat ,ăьnăМontОбt,ăОmТstТСulă asupraăМ ruТaăvoТăг bovТ: fit sonitus spumante salo; iamque arua tenebant ardentisque oculos suffecti sanguine et igni sibila lambebant linguis uibrantibus ora. (Vergilius, Aeneis, II, 209-211). S ă urm rТmă „solu ТТ‖ă alОă traНuМ torТloră romсnТă pОntruă aМОstă ОmТstТС,ăsprОăaăputОaăУuНОМaăvarТantaăluТăG.ăI.ăToС nОanu. GОorgОăCo buМ: „ApКăsОăгЛКtОăcuăvuОtășТăspumОg – Iat -i pe maluri! 91 OМСТТălОăsМap r ăПoМă ТălОăПulgОr ăro ТТăНОăsсngО; uТОr ă ОrpТТ,ăМuălТmbТlОătrumuratОălТngсnНu- ТăgсtlОУul‖. Eugen Lovinescu: „MКrОКăvсУсТКăspumОgсnН;ăТat -ТăaМumăpОă rm,ăМuăoМСТТăьnПl М ra Тă НОă sсngОă Тă НОă ПoМ,ă lТngсnНu- Тă Мuă lТmbТlОă МОă ПrОm tauă gurТlОă uТОr toarО‖. Teodor Naum: „...cХocotОștО Spumantul val! AМumăsuntăМСТarăpОă rmurТ; EТăsМap r ăНТnăoМСТăv p ТăМruntatО, PlОsnОsМăНТnălТmbТă Т- ТălТngăьnă uТОrăgura‖. G.ăI.ăToС nОanu: „S-aude șuier pe șuvoiul spumei; ТăТat -ТăМ ăatТngăaМumăusМatul CuăoМСТăsМсntОТОtorТăsМ lНa ТăьnăsсngО, ÎnăsсngОă ТăьnăПoМ.ăCuălТmbТăьnătrОmur SОălТngăpОăgurТlОă uТОr toarО‖. DОsТgur,ă ară ПТă МОlă pu Тnă oă ОбagОrarО,ă soМot,ă s ă opОr mă oă МlasТПТМarОătran ant ăaăaМОstorăvarТantО,ăПТТnНМ ăОlОă ТnăНОăьnsu Тăgustulă artТstТМă ală lОМtoruluТ,ă prОМumă Тă НОă moНul ьnă МarОă ьn ОlОgОă s ă ОМСТvalОгО/a tОapt ă ОМСТvalarОaă НТntr-oă lТmb ă ьntr-alta.ă CООaă МО,ă ьnă sМСТmb,ăsОăpoatОăaПТrmaăМuăМОrtТtuНТnОăОstОăМon tТТn aăartТstТМ ăsМrutсnНă varТОtatОaă solu ТТloră Т,ă Нup ă aМООa,ă nОvoТaăТrОprОsТbТl ă НОă aăaУungОălaă МОaă maТă satТsП М toarОă НТntrОă aМОstОa.ă SosТrОaă pОă rmulă troТană aă СТНrОloră vОnТtОă НОă pОă Тnsulaă TОnОНosă rОprОгТnt ă oă ьnМОrМarОă maУor ă pОntruă traНuМ toră toМmaТă prТnă absОn aă rОtorТsmuluТă ьnă sОnsulă s uă Мomun,ă НОă abuгă НОă ПТgurТă stТlТstТМОă МonsaМratО,ă МonНТ ТОă ПunНamОntal ă pentru aă rОНaă ьntoМmaТă atmosПОraă НОă ună НramatТsmă ap s tor.ă Înă МОlОbrulă s uă stuНТuă НТnă 1766,ă LКocoonă sКuă НОsprОă ХТmТtОХОă pТcturТТă șТă ale poeziei,ă LОssТngă marМСОaг ă НТsМrО Тaă stТlТstТМ ,ă Нară Тă moНОra Тaă rОprОгОnt rТТă НrОptă МonНТ ТТă oblТgatorТТă alОă artОТă МlasТМО.ă Astfel, tОnsТunОaă momОntuluТ,ă МrОsМсnН ,ă ОstОă solu Тonat ă artТstТМă prТntr-o alТtОra ТОăТmpОrПОМt ,ăПrсnt ăНОăunăМuvсntăalăМ ruТăsunОtăТnТ Тalăapar ТnО,ă 92 ьns ,ă aМОluТa Тă tТpă НОă МonsoanО,ă sТПlantОă (s-ș-ș-s)4.ă AvсnНă ьnă vОНОrОă ansamblul, tocmai acest mecanism al rupturТТă ьnă МontТnuТtatО,ă Мaă s -l numОsМă a a,ă НОvТnОă ОбtrОmă НОă ОloМvОntă ьnă ОМonomТaă tablouluТ.ă ToС nОanuăТгbutО tОăs ăp strОгОăsugОstТaăНubl ,ăaătumultuluТăapОТăМarО,ă pсn ă aМТă Мalm ,ă Оă r sМolТt ă aМum,ă Тă ală uТОratuluТă ОrpТlor.ă Înă aМОstă МСТp,ă amОnТn arОa НОvТnОă ТmТnОnt ,ă ьmbr МсnНă aspОМtОă НОă ună НramatТsmă ОбtrОm;ă НaМ ă ьntТnНОrОaă Мalm ă aă m rТТă ОstОă ьntr-atсtă НОă tulburat ,ă Тară МОТă МarОă provoaМ ă agТta Тaă suntă ТnstrumОntОă ьnă mсnaă гОuluТ,ă atunМТă nТМТă СaТnaă saМОrНotal ,ă nТМТă momОntulă saМruă ală saМrТПТМТuluТă Т,ăМuăatсtămaТăpu Тn,ănТМТăПor aăПТгТМ ăaăluТăLaoМoon,ăprОot,ă Нară Тăp rТntО,ănuăvorăМurmaăОlanulăМrТmТnalăalăМОlorăНoТă ОrpТ. ÎnăsТnО,ăПТОМarОătОrmОnăoblТg ălaăoăМОrМОtarО,ăПТТnНМ ,ăprОМumăsОă ьntсmpl ăьnălТtОraturaăautОntТМ ă Т,ăМuăatсtămaТămult,ăьnăМaгulăunui poet alОбanНrТn,ă tсnУТnНă nОьnМОtată Нup ă НОs vсr ТrОaă Пormal 5,ă nТmТМă „nuă МaНО‖ă laă voТaă ьntсmpl rТТă Тă nТМТ,ă m Мar,ă aă МonstrсngОrТloră mОtrТМО.ă OrТМОă op ТunОă artТstТМ ă ОstОă oă НОМТгТОă auМtorТal ,ă rОsponsabТl ă НОă ОбprТmarОaă Мсtă maТă ПТНОl ă aă mul ТmТТă НОă ТНОТă Тă sОntТmОntО,ă Тă nuă oă sТmpl ,ă trТst ă МoОrМТ ТОă mОtrТМ ,ă o...ă lТМОn ă poОtТМ .ă AstПОl,ă a ОгarОaă verbului-predicat – fit Ŕ laăьnМОputulăunТt ТТăsТntaМtТМОă Т,ămaТămult,ăaă hexametrului – ьntr-oă lТmb ă ьnă МarО,ă sОă tТО,ă topТМaă rОvОnНТМ ă ьnă moНă canonic predicatulălaăsПсr ТtulăunТt ТТ,ăьnăpoгТ ТОăПТnal ă– rОprОгТnt ăьnă sТnОăunăОlОmОntăstТlТstТМăputОrnТМ,ăьntruМсtăsМСТmb ăpОrspОМtТva:ăaНuМОă ьnă prТm-plană aМ ТunОaă (sosТrОaă nОab tut ă aă ОrpТloră urТa Т)ă Тă anun ,ă totoНat ,ăТmТnОn aăprТmОУНТОТ.ăMaТămult,ăunăvОrbăМarОăprОгТnt ăaМ ТunОaă ьnă НОsП urarОă (fio, fieri, factussum „aă НОvОnТ,ă aă sОă ПaМО‖),ă МonПОrТnНă Înă traНuМОrОaă sa,ă Dană Slu ansМСТ,ă raПТnată МlasТМТstă Тă ПТlolog,ă p strОaг ă alТtОra Тa,ă Нară ьnă Пormaă „pОrПОМt ‖,ă ьnă tТmpă МО,ă transПormсnНă ьnă subТОМtă ablativul prosecutiv (vezi 1994, 74)ăНТluОaг ăТntОnsТtatОaăНramatТМ ăaăsМОnОТ:ă sunОtulăОstОăalăm rТТă Тănuăală ОrpТlor.ăRОНauăpasaУul:ă„SО-nvсrtОУО tО,ăsunсnН,ă spumaă m rТТ,ă Т-atТngă Тă ОТă rmul:/ă OМСТТă НОă par -să aprТn Т,ă Мaă НОă ПoМ,ă Тă Мaă vТnОă НОă sсngО,/ă uТОr toarО-a lor limbi li se-nfurМ ,ă НТnă gur ă sunсnНО.‖ă Ap rut ă laă trОТă anТă Нup ă Eneida luТă ToС nОanu,ă traНuМОrОaă grОoaТОă aă luТă NТМolaОăIonОlăsОăaПl ăaТМТămaТăaproapОăНОăorТgТnală ТăarО,ăНaМ ăn-ar fi pierdut alТtОra Тaă ОmblОmatТМ ă ьnă МontОбtă Т,ă Тar Т,ă НaМ ă n-ară ПТă aНus ă ьnă rОgТstrulă prozaic de adverbul deja:ă „VuТОtă s-aude pe marea-nspumat ;ă НОУaă suntă laă rmurТ,/ăCuăarг torТТălorăoМСТ,ăТnУОМta Тă ТăНОăsсngОă ТăНОăПl М rТ,/ă uТОr toarОă ь ТălТngăМuăvТbrantОlОălТmbТăaălorăgur .‖ 5 PОăpatulăНОămoartО,ăVОrgТlТusăaăl satăprТОtОnТlorăs ТărОsponsabilitatea de arde manuscrisul Eneidei,ă ьntruМсtă nuă avusОsОă r gaгulă s -i dea ultima manus, ultТmaă МТгОlarОă Пormal .ă E,ă Тar Т,ă oă ampl ă МОrМОtarОă asupraă sТntagmОТă МarОă ОбplТМТtОaг ămoНulăs uăНОăaăsМrТО:ămore ursino. 4 93 НТnamТsmă ТmagТnТТ,ă sporО tОă tОnsТunОaă momОntuluТ.ă Laă rсnНu-i, sonitus – traНusăНОăМ trОăToС nОanuă„ uТОr‖ă– НОsОmnОaг ăorТМОăsoТăНОă sunОt,ă Нoară МontОбtulă ПТТnНă l murТtoră pОntruă valОn aă Мuă МarОă ьlă ьnvО mсntОaг ă МТtТtorul/traНuМ torul.ă Elă poatОă НОnumТă гumгОtul,ă Пс сТtul,ă МlТpoМТtulă ОtМ.,ăa aă ьnМсtăoă Нat ă ьnă plusă nОă ОstОă atras ăluarОaaminte. Al patrulea termen al emistihului (salum,-i)ăНОnumО tОămarОaă ьnvolburat ,ăn valnТМ ,ăОtТmonulăs uăПТТnНăМСТarăsal,-is „sarО‖;ăagТtat ,ă ьntruМсtă m rТmОaă СТНrОloră r sМolО tОă apaă m rТТ,ă pсn ă aМТă ьntТns ,ă tТСnТt .ăAvОm,ăa aНar,ăunăprТmăТnНТМТuăalăurТО ТmТТăaМОstoraă Т,ăьntr-un ОПОМtă prolОptТМ,ă sugОstТaă М ă ună sТmpluă p mсntОană nuă sОă vaă putОaă ьnПruntaăНОăpОăpoгТ ТТăОgalОăМuăaМОstОa.ăDaМ ăvomăМonsТНОraă ТăПaptulăМ ă ОlО,ăСТНrОlО,ăsuntăТnstrumОntОăьnămсnaăгОuluТăr гbun tor,ăatunМТă ansaă luТă LaoМoonă ьnă salvarОaă ПТТloră (М МТă МОă vaă maТă ПТă ьnsОmnсnНă proprТaă vТa ă МсnНă Т-auă Пostă r pТtОă oНraslОlО?)ă НОvТnОă Мuă totulă ТluгorТО.ă PrТnă urmare, ună lОбОmă mОnТtă s ă sugОrОгОă toМmaТă urТО ТmОaă ОrpТloră Т,ă ьnă МonsОМТn ,ăaăluptОТăМuătotulăТnОgalОăavОmăьnăsОlОМtarОa,ăНТnăplОtoraăНОă sТnonТmОăНОsОmnсnНămarОa6, a lui salum.ă Т,ăМaă ТăМumăaМОstătОrmОnănarăПТăПostăsuПТМТОnt,ăНarăvoТnН,ăОvТНОnt,ăs ăгНrunМТnО Мon tТТn ОlО,ăОбТst ă ună ОpТtОtă rОНunНanН,ă tautologТМ,ă rОtorТМ,ă a aНar,ă alТată m rТТă agТtatО:ă spumante.ă CarТОraă poОtТМ ă aă tОrmОnuluТă Оă ОНТПТМat ă oНat ă Мuă ОpopООaă СomОrТМ ă МОă nО-oă ьnП Т Оaг ă pОă AПroНТtaă ьn l сnНu-se din spuma m rТТ;ă or,ă НОă Нataă aМОastaă sugОstТТlОă ОpТtОtuluТă suntă Мuă atсtă maТă r v ТtoarО,ăМuăМсtă– sОă tТОă– EnОasăьnsu ТăОstОăПТulăAПroНТtОТă(VОnus,ă ьnă pantОonulă roman),ă г mТslТtă Мuă p mсntОanulă AnМСТsО.ă Cumă sОă ьntсmpl ă ьnă marОaă lТtОratur ,ă ьnНОosОbТă МОaă poОtТМ ,ă trТmТtОrТlОă multiple, nu arareori ьntrОt ТatОă alОă unuТă sТngură lОбОm,ă МonПОr ă НОnsТtatОă ТăaНсnМТmОăТНОatТМ ;ăТarăОПОМtulăОstОăМuăatсtămaТăpОrМutant,ăМuă МсtăsОăuгОaг ăНОăОlОmОntОălaăьnНОmсnaănoastr ! S ă urm rТmă ьnМ ă ună ОбОmplu.ă CсnН,ă Нup ă pОrТplulă pОă marО,ă EnОasă sosО tОă laă МurtОaă rОgТnОТă DТНoНОsМopОr ă surprТnsă М ă pТМturТlОă muralОă НТnă palatulă МartagТnОгă ьnП ТşОaг ă – fabula picta – ьnНОlungulă r гboТăpurtatăМuăgrОМТТ.ăEбМlama ТaăОrouluТătroТan,ăНОăoăНОМonМОrtant ă sТmplТtatОă stТlТstТМ ă laă prТmaă vОНОrОă Н ă glas,ă ьntr-o conjugare lТngvТstТМ ăunТМ ,ăМОlorămaТăТntТmОăşТăНОПТnТtorТТăьnsОmnОăalОăumanuluТ: SОă tТО,ă Мuă Мсtă oă rОalТtatОă ОstОă maТă Тmportant ,ă Мuă atсtă suntă НОгvoltatОă maТă multОăОlОmОntОămОnТtОăs ăoăНОsОmnОгО.ăPОntruăunăьngustăspa ТuăpОnТnsular,ăpОă НОă oă partО,ă Нară Тă pОntruă ună poporă МarОă ьnПrunt ă aНОsОaă marОa,ă rОalТtatОaă ТntОns ă aă m rТТ,ă МoОбtОnsТv ă vТО ТТă romanО,ă sОă raportОaг ă laă multТtudinea sТnonТmТМ ăpОăМarОăoăНОгvolt ătОrmОnul-reper mare,-is, neutru stilistic. 6 94 Sunt lacrimae rerum et mentem mortalia tangunt. (Vergilius, Aeneis, I, 462). PoОtulă romană НОslu О tОă aТМТă ьns Тă ОsОn aă ПТТn ОТ,ă Мorolarulă constituindu-lă МОlОă Нou ă vОrbО,ă sunt Тă tangunt – verbul eбТstОn ОТă Тă aМОlaăalăsОnsТbТlТt ТТ,ăaПlatОăьnăpoгТ ТТăprТvТlОgТatО,ălaăьnМОpută ТălaăМap tă НОăvОrs.ăCuăПТnО ОăНОăaurarăşТăМuăpatosăr sМolТtorăМОăТrumpОăşТăsПarm ă lan urТlОă ubrОНОă alОă unТvОrsuluТă lТtОrar,ă VОrgТlТuă ьnМСТНОă ьnă aМОast ă Пormul ă poОtТМ ă ьntrОag ă НТmОnsТunОa vТО ТТ.ă AglutТnсnНă Пa ОtОlОă ОбТstОn ОТ,ă М rОТaă lТtОraturaă vОrТtabТl ă ьТă proПТlОaг ă МСТpul,ă СОбamОtrulă НОПТnО tОă МonНТ Тaă uman 7 ьns Т,ă „tСО sОnsОă oПă lТПОʼs futility, of the passТngăoПătСТngs‖ă(BoаrТngă2008,ă97).ăAnОvoТОăНОărОНat,ăьnăurzeala sa rОгТstсnНă oă multТtuНТnОă НОă ьn ОlОsurТă latОntО, hexametrul, unul dintre МОlОămaТăОnТgmatТМОăalОăОpopОТТ,ăr sun ăastПОlăьnătraНuМОrО:ă GОorgОăCoşbuМ: „PlсnsăalăНurОrТТăО-aici: ce-i soarte-omОnОasМ ănОăНoarО!‖.ă Nicolae Ionel: „LaМrТmОăsuntălaăНurОrТă Т-atТngăsuПlОtulăМОlОăumanО‖. DanăSlu ansМСТ:ă „LaМrТmТălaăgrОaua-Тăn past ,ăgсnНТnНăМсtОăНuМămurТtorТТ‖. Iat -lăьnăvОrsТunОaăNaum,ăьnăОnНОМasТlab: „ -aТМТăМurgălaМrТmТăpОntruăМОТăМОăsuП r ТăsoartaămurТtorТloră -aice ÎnНuТo Оaг ăТnТma!‖ Înăproг ,ălaăEugОnăLovТnОsМu:ă „sОă maТă vars ă laМrТmТă pОntruă suПОrТn Т,ă Тară НurОrТlОă omОnО tТă ьnНuТo Оaг ăsuПlОtОlО‖. LaărсnНu-Т,ăG.ăI.ăToС nОanuaăt lm МТtăaşaămОmorabТlulăvОrs:ă „IarăТnТmТlОăsuntăşТ-aТМТămТşМatО De tot ce pentru bietul om – durere-Т‖. ÎntrОă al ТТ,ă utТlТгОaг ă sТntagmaă Тă E.ă J.ă KОnnОвă (1983),ă ПТnă lТtОrată МlasТМТst,ă МarОă НОsМТПrОaг ă amprОntОlОă sОnsТbТt ТТă vОrgТlТОnО.ă VОгТ,ă НОă asОmОnОa,ă oă nuan at ă ТntОrprОtarОă laă gсnНТtorulă Тă вogСТnulă ТnНТană SrТă AurobТnНo,ă raПТnată МlasТМТstă ТăpoОtТМТană(2004, 33-36; 62-80). 7 95 DensitatОaă НramatТМ ă Тă ТnsОr ТТlОă tragТМОă suntă МontrabalansatОă НОă„ПТrОsМul‖ăНТspunОrТТăgramatТМalО.ăDОsМump nТrОaălОМtoruluТăьnăПa aă spОМТoasОТă aММОsТbТlТt ТălТngvТstТМОăaă vОrsuluТăОstОăОaăьns Тă unăТnНТМОă ală pОrОnТt ТТă salО,ă ПТТnНМ ă marТТă МrОatorТă ТгbutОsМă s ă ьnМapsulОгОă ьnă astПОlă НОă ПormulОă НОПТnТtТvО,ă НОă oă tОnsТonant МonМТгТО,ă МСТară vТa aă noastr .ă ToМmaТă НТnă ТmbrТМarОaă spОМТoasОТă sТmplТt Тă ОбprОsТvОă Мuă proПunгТmОaă ТНОa ТОТă rОгult ă oă transpunОrО МarОă Н ă glas,ă НОopotrТv ,ă „lТmТtОlor‖ă traНuМОrТТ,ă ьnă tОntatТva re-МrО rТТă ТmagТnaruluТă poОtТМă vergilian. NuăvoТăг bovТăaМumăasupraăvarТatОlorăsalОăТntОrprОt rТ,ăМОăsuntă iscate chiar de echivocul unui aparent simplu genitiv, rerum;ă m ă lТmТtОгă s ă trТmТtă laă ună stuНТuă rОlatТvă rОМОntă ală luТă JaМkвă BoаrТngă (2008),ăМarОăТnНТМ ăunaăНТntrОăНТrОМ ТТlОămaУorОăalОăaМОstОТăПormul rТăНОă un semantism abisal: melancolia. Sintagma lacrimae rerum „laМrТmТă alОă luМrurТlor/pОntruă luМrurТ‖ă НОvТnОă mТОгul incandescent al СОбamОtruluТ,ăunТnНăьnăaМОast ăПormul ăoбТmoronТМ ăaНсnМulă Тăьnaltulă ОбТstОn ОТ.ă AМОstă lТmbaУă МrТptТМă sОă Мl НО tОă pОă Нublaă ТntОrprОtarОă sТntaМtТМ ă aă luТă rerum, drept genitiv subiectiv sau drept genitiv obТОМtТv;ătopТrОaăьnăaМООa ТăПormul ,ărОpОt,ăНОăoăsТmplТtatОăьn Оl toarО,ă aă Нou ă valorТă ПunНamОntalО,ă subТОМtulă Тă obТОМtul,ă НuМОă laă oă maбТm ă МonМОntrarОă Т,ăьnăОgal ăm sur ,ăasТgur ăьns ТăМonМОntrarОaăОбТstОn ОТă ьnă sТnО.ă „LuМrurТlОă nuă suntă ьnă aПaraă noastr ,ă ьnă spa Тulă ОбtОrТoră m surabТlă [...];ă ОlОă ьnsОlОă suntă ТnutОă Тă Мon- ТnutОă НТntruă ьnМОpută ьnă topos outopos,ă ьnă МarОă sОă sТtuОaг ă ОбpОrТОn aă ОбТstОn ОТă noastrОă ьnă lumО.ăÎntrОbarОaă«unНОăОstОăluМrul?»ănuăpoatОăПТăsОparat ăНОăьntrОbarОaă «unНОă ОstОă omul?».ă PrОМumă ПОtТ ulă Тă УuМ rТa,ă luМrurТlОă nu sunt cu aНОv rată ьnă nТМТă ună loМ,ă М МТă loМulă loră sОă aПl ă НТnМoaМОă НОă obТОМtОă Тă НТnМoloă НОă om,ă ьntr-oă гon ă МarОă nuă maТă ОstОă nТМТă obТОМtТv ,ă nТМТă subТОМtТv ,ă nТМТă pОrsonal ,ă nТМТă ТmpОrsonal ,ă nТМТă matОrТal ă nТМТă ТmatОrТal ;ăaТМТănОăaПl măьns ăьnăПa aăaМОstorănОМunosМutОăaparОntăatсtă НОă sТmplО:ă omul,ă luМrul.‖ă (AgambОnă 2015,ă 101-102).ă Iat ,ă avОmă ună ТnНТМТuă МarОă s ă valТНОгОă prОmТsaă traНuМ toruluТă G.ă I.ă ToС nОanu.ă ParМurgсnНă Мuă oМСТulă agОră ală МlasТМТstuluТă Тă Мuă aМuТtatОaă stТlТstТМ ă aă celui care a oferit o edi ТОăМomОntat ăaăОpopОТТăьnăvОrsТunОaăLovТnОsМu,ă GabrТОlaă CrО Тaă НОsМТПrОaг ă atarОă amprОntОă auМtorТalО:ă „TraНuМОrОaă НomnuluТă ToС nОanu,ă bТnОМunosМută Мaă ună НoМtă Тă raПТnată latТnТst,ă sОă ьnП Т Оaг ă totă ьnă ОnНОМasТlabТă ТambТМТă (П r ă vrОoă lТМОn ă mОtrТМ )ă Тă frapОaг ă НТntruă ьnМОpută prТnă ьngОm narОaă aă Нou ă МalТt Тă aparОntă ТrОМonМТlТabТlО:ă ПТНОlТtatОaă ьnă spТrТtă Тă ьnă lТtОr ă Пa ă НОă VОrgТlТu,ă Нară Тă manТОraă stТlТstТМ ă marМată pОrsonal ă aă МОluТă МarО,ă НОă atсtОaă orТ,ă nО-a ьnМсntată Мuă ПТnО Оaă pОrМОpОrТТă Тă ОбprТm rТТă salОă poОtТМО.ă EбТst ă ьnă aМОast ă t lm МТrОă ună rОlТОПă apartО,ă oă ПrumusО Оă proprТО,ă oă «grТП »ă Мuă 96 nТmТМă maТă prОУosă НОМсtă aМООaă aă unОТă ТnspТratОă МrОa ТТă orТgТnalО.ă Тă mТraМolulăst ăьnăaМОast ăr bН toarО,ămТg loas ,ăНarătotalărОspОМtuoas ă re-creare a originalului:ătОбtulăгboar ăьnalt,ăНarăМuăОvlavТО‖ă(1994,ă15). A aă Нup ă Мumă sugОrОaг ă Тă prОМumă sОă ьntrОvОНОă НТnă str batОrОaă ьntrОgТТă МrОa ТТă lТngvТstТМОă aă luТă G.ă I.ă ToС nОanu,ă patruă МonНТ ТТ,ă sТmultanО,ă suntă ТnНТspОnsabТlОă pОntruă oă bun ă traНuМОrО:ă (1)ă Мunoa tОrОaă ьnă proПunгТmТlОă Тă artТМula ТТlОă salОă aă lТmbТТ-surs ,ă latТna,ă (2) a limbii- Тnt ,ăМОaăьnăМarОătraНuМТ,ăromсna,ă(3)ăsОnsТbТlТtatОăartТstТМ ă ОбМОp Тonal ,ăМсnНăvorbТmăНОăpoОгТОă Т,ă(4)ănuămaТăpu Тn,ăМunoa tОrОaă traНТ ТОТă – a versiunilor anterioare, pentru o obligatorie raportare la aceasta. Cuă nОlТnТ tОaă spТrТtual ă Мonsubstan Тal ,ă aМОstaă ь Тă aproprТОă faptul – demonstrat aici, dar evident de-aălungulăьntrОgТТăopОrОătraНusОă – М ă НТПТМultatОaă traНuМОrТТă nuă rОгТН ă Нoară ьnă g sТrОaă unuТă tОrmОnă similar celui din limba-surs ,ă nuă sОă lТmТtОaг ă nТМТНОМumă laă oă sТmpl ă ОМСТvalОn ălОбТМal ,ăМТăМ ăprОsupunОăьntсlnТrОaăОstОtТМuluТăМuăОtТМul,ăaă ПormОТă Мuă ПonНulă МrОa ТОТ.ă Lori Saint-MartТn,ă Оaă ьns Тă prolТПТМ ă traНuМ toarО,ă Нară Тă tОorОtТМТan ă aă ПОnomОnuluТ,ă surprТnНОă aМОast ă granТ ă ПluТН ă НТntrОă orТgТnală Тă transpunОrО,ă ТnНТМсnНă НОopotrТv ă ОПortulăМrОatorăalătraНuМ toruluТ,ămОrОuăpОrПОМtТbТl:ă„лtrangОr-familier, loin-proМСО,ămшmО-Autre, dedans-НОСors;ălaătraНuМtТonălТttцraТrОnʼaquОă НОsăparaНoбОsăрăoППrТr‖ă(2016,ă242).ăEăsОntТmОntulăМuăМarОăsОăm soar ă ТătraНuМ torulăG.ăI.ăToС nОanu. Referin eăbibliografice Surse Vergilius Maro, Publius. Aeneis.ă TraНuМОrОă ьnă ПormОlОă orТgТnalОă НОă GОorgОă Co buМ.ă EНТ ТunОaă V.ă BuМurО tТ:ă EНТturaă „CartОaă RomсnОasМ ‖ăS.ăA.,ă[s.ăa.]. Vergilius Maro, Publius. Eneida. Traducere de Eugen Lovinescu. NotОă НОă EugОnă CТгОk,ă prОПa ă Тă notОă ПТnalОă НОă EНgară Papu.ă BuМurО tТ:ăEНТturaăTТnОrОtuluТ,ă1967. Vergilius Maro, Publius. Eneida.ă Înă romсnО tОă НОă EugОnă LovТnОsМu.ă AntologТО,ă prОПa ,ă notОă Тă bТblТograПТОă НОă GabrТОlaă CrО Тa.ă BuМurО tТ:ăEНТturaăAlbatros,ă1978. Vergilius Maro, Publius. Eneida (МсnturТlОă I-VI).ă TraНuМОrО,ă notОă Тă prОПa ăНОăTОoНorăNaum.ăCluУ-Napoca: Editura Dacia, 1979. Vergilius Maro, Publius. Eneida.ăPrОПa şТătraНuМОrОăНТnălТmbaălatТn :ă G. I. ToС nОanu.ă NotОă şТă МomОntarТТ,ă glosar:ă Ioană LОrТМ.ă TТmТşoara:ăEНТturaăAntТb,ă1994. 97 Vergilius Maro, Publius. Opere. Eneida. Traducere de Nicolae Ionel. Ia Т:ăInstТtutulăEuropОan,ă1997. Vergilius Maro, Publius. Eneida. IntroНuМОrО,ătraНuМОrОăьnăСОбamОtrТ,ă biblТograПТОă Тă ТnНТМТă НОă Dană Slu ansМСТ.ă BuМurО tТ:ă PaТНОТa,ă 2000. Referin eăcritice Agamben, Giorgio. StКnțО.ă CuvсntuХă șТă ПКntКsmКă ьnă cuХturКă occТНОntКХ .ă TraНuМОrОă НТnă ТtalТan ă НОă AnamarТaă GОb Тl .ă BuМurО tТ:ăHumanТtas,ă2015. Aurobindo, Sri, The Complete Works of Sri Aurobindo. Volume 27. Letters on Poetry and Art. Pondicherry: Sri AurobindoAshram Press, 2004. BОrman,ă AntoТnО.ă „Laă rОtraНuМtТonă МommОă ОspaМОă НОă laă traНuМtТon‖.ă Palimpsestes, 1990, 4: 1-7. Berman, Antoine. Pour une critique des traductions: John Donne. ParТs:ăлНТtТonsăGallТmarН,ă1995. Bowring, Jacky. A Field Guide to Melancholy. Old Castle Books, 2008. CrО Тa,ă GabrТОla.ă „Eneida – oă nou ă traНuМОrО‖.ă RomсnТКă ХТtОrКr , XXVII, 1994, nr. 24: 15. Ernout, A., Meillet, A. DТctТonnКТrОăцtвmoХogТquОăНО la langue latine. Histoire des mots. Paris: Librairie C. Klincksieck, 1932. Gu u,ă G.ă DТc ТonКră ХКtТn-romсn.ă BuМurОştТ:ă EНТturaă ŞtТТn ТПТМ ă şТă EnМТМlopОНТМ ,ă1983. KОnnОв,ă E.ă J.ă „VТrgТlă anНă tСОă ElОgТaМă SОnsТbТlТtв‖.ă Illinois Classical Studies, VIII, 1983, nr. 1: 44-59. Lewis, Charlton T. A Latin dictionary. Oxford: Claredon Press, 1933. Saint-MartТn,ă LorТ.ă „DОă lʼТntraНuТsТblОă Оnă traНuМtТonă lТttцraТrО:ă ОбpцrТОnМОă Оtă rцПlОМtТon‖.ă Cahiers Echinox. Volume 31. La TrКСТsonăНОsăТmКgОs,ăХКăНцПТcТОncОăНОsăХКnguОs, Cluj-Napoca, 2016: 239-246. Slu ansМСТ,ă Dan.ă Sintaxa limbii latine. Vol. I. SТntКбКă propoгТțТОТ. EНТ Тaă aă II-a,ă rОv гut ă Тă aН ugТt .ă BuМurО tТ:ă EНТturaă UnТvОrsТt ТТăBuМurО tТ,ă1994. ToС nОanu,ăG.ăI.ăDТncoХoăНОăcuvсnt.ăStuНТТăНОăstТХТstТc ășТăvОrsТПТcКțТО. BuМurО tТ:ăEНТturaă tТТn ТПТМ ă ТăEnМТМlopОНТМ ,ă1976. 98 Noti ăbiobibliografic Valy CEIA. DoМtoră ьnă ПТlologТО,ă МonПОrОn Тară unТvОrsТtară laă FaМultatОaă НОă LТtОrО,ă IstorТОă şТă TОologТОă aă UnТvОrsТt ТТă НОă VОstă НТnă TТmТşoara,ă unНОă prОН ă НТsМТplТnОă НТnă arТa lТmbТТă şТă lТtОraturТТă latТnО,ă Valвă CОТaă ОstОă mОmbr ă aă CОntrОă IntОrnatТonalОă НОă RОМСОrМСОă Оtă EtuНОsăTransНТМТplТnaТrОsă(CIRET),ăМuăsОНТulălaăParТs,ăaăSoМТОt ТТăНОă StuНТТă ClasТМОă НТnă RomсnТa,ă aă CОntruluТă НОă StuНТТă RomanТМОă НТnă TТmТ oaraă(CSRT). CОrМОt rТlО salО,ă Мuă oă tОmatТМ ă varТat ,ă vТгОaг ă Мonstantă lТtОraturaă latТn ,ă stТlТstТМaă aplТМat ,ă ТstorТaă lТmbТТă latТnО,ă lТtОraturaă romсn ,ă transНТsМТplТnarТtatОa.ă C r ТlОă publТМatОă НОnot ă aМОast ă НТvОrsТtatОăНОăprОoМup rТăştТТn ТПТМО:ăNКrКtТvăşТăНОscrТptТvăьnăŢiganiada lui I. Budai-Deleanu (2002), LТtОrКtur ăşТăcrОНТn .ăStructurТătОmКtТcОă contrКstКntОă şТă pКrКНoбКХОă (2009), RОПХОбТvТtКtОă șТă КcțТunОă ьnă ХТtОrКturКă ХКtТn ă (2014), MorПoХogТКă ТstorТc ă Кă ХТmЛТТă ХКtТnО.ă I.ă CХКsКă numОХuТășТănОПХОбТЛТХОХОă(2014). 99 TRADUCEREAă„IMPERIAL ―ă Iă TRADUCEREAă„NA IONAL ―.ă METADISCURSURIă IăPROCESEă REALE DE TRADUCERE DIN SECOLUL AL XIX-LEA LARISA SCHIPPEL Universitatea din Viena, Austria Abstract: The present paper aims to outline the essential differences between the translation functions involved in nation building processes, on the one hand, and, on the other hand, the translation processes occurring in multi-ethnic empires. Towards this end, the study will use the categories defined by Michaela Wolf in relation to the Habsburg Empireand apply them to the Russian Empire, and will compare national developments in Germany and Romania. At first sight – though this is where more extensive research is needed – it becomes apparent that those empires that have to deal with plurilingualism within their borders and have to find pragmatic solutions for manipulating this plurilingualism in order to ensure their internal stability are also more liberal insofar as imports from outside the borders are concerned. Keywords: translation, nation vs empire, translation meta-discourses, the nineteenth century 1.ă Traducerea,ă traductologiaă iă proceseleă deă nationbuilding Etapa 1: ConstrucțТК TraНuМОrОaă ТăМontrТbu ТaăОТălaăНОгvoltarОaălТmbТТă Тă literaturii na ТonalОăă– „TraНuМtologТa‖ălТngvТstТМ ăsauălТtОrar Rolul traducerii – ьnăa a-numitul proces de nation building a Пostă stuНТată ьnă ultТmТТă anТă Мuă oă anumТt ă МontТnuТtatО.ă DТгНară (2015)ă 100 prОгТnt ă oă lТst ă НОă vrОoă гОМОă tТtlurТă – autori care discut ă НОsprОă МonstruТrОaă na ТunТloră subă aspОМtulă partТМТp rТТă traНuМОrТТ,ă НТnă punМtulă de vedere traductologic. Punctele de plecare sunt – Мaă НОă obТМОТă ьnă traductologie – НatОlОăПurnТгatОăНОălТngvТstТМ ă ТăТstorТaălТtОrar .ă Тă НОă aМООaă ьnă moНă naturală sОă baгОaг Тă traНuМtologТaă pОă nuМlООlОă МonstruТrТТăna ТunТТă– lТmbaălТtОrar ă ТălТtОraturaăna Тonal ,ăМОТăНoТăstсlpТă aТă МonstruМ ТОТă na ТonalОă tТpТМО.ă MaТă lТpsО tОă Тă ТstorТaă „na Тonal ‖ă Тă mТtulăna ТonalăОstОăpОrПОМt.ă„LaătraНuМtТonăaăОnărчglОăgцnцralОăprцМцНцă la МrцatТonă lТttцraТrОă autonomО;ă ОllОă aă цtцă laă granНОă aММouМСОusОă НОsă lТttцraturОs‖ă(Carвă1962,ă108).ă DrОptăМonsОМТn ,ătraНuМОrОaăОstОăstuНТat ,ăьntr-oăprТm ăОtap ,ă ьnă М utarОaă МontrТbu ТОТă salОă laă НОгvoltarОaă lТmbТТă Тă lТtОraturТТă na ТonalО,ă aportulă ОТă laă dezvoltarea limbii – vezi, de exemplu, Pompiliu Eliade, Paul Cornea –, dar traductologia este – ьntr-oăprТm ă Оtap ă– ТăМСТarăОaăunăpartТМТpantăaМtТvălaăМonstruТrОaăaМОluТăМonМОptăНОă na ТunОă pОă МarОă ТstorТМТă Мaă LuМТană BoТaă sauă SorТnă MТtuă – ьlă НОmonstrОaг ăьnăproМОsulăМonstruТrТТăluТăşТăьlăНОМonstruТОsМăastПОl. Etapa 2: DОconstrucțТК PrТnăНОМonstruТrОaăroluluТătraНuМОrТlorăьnăМonstruТrОaăТНОntТt ТТă na ТonalО,ă traНuМtologТaă НОmonstrОaг ă ТntОrrОla Тaă НТntrОă МulturТă diferite. Cea de-aăНouaăОtap ăОstОămarМat ăde schimbarea perspectivei. ParalОlă Мuă tОnНТn ОlОă МrТtТМОă rОПОrТtoarОă laă МonstruМ ТТlОă na ТonalОă – venind din istoriografie, din curente postcoloniale ale diverselor discipline – ьlă mОn ТonОгă Нoară pОă BОnОНТМtă AnНОrsonă Мuă vОstТtaă saă carte despre ComunТt țТă imaginate (Imagined Communities,ă 1983)ă Тă NКțТunТă șТă nКțТonКХТsmă (Nations and Nationalism since 1780. Programme, myth and reality,ă 1990)ă НОă HobsbaаmМaă Тă НОă aМОla Тă autor InvОnțТКă trКНТțТОТă (The Invention of Tradition 1983),ă prОМumă Тă ьntrОbarОaă cum de a f cută КcОstă concОptă cuă ьnc rc tur ă sТmЛoХТc ă oă cКrТОr ă pХТn ă НОă consОcТnțО – cum zice Anderson, traductologia se ТntОrОsОaг ă НОă rolulă proМОsОloră traНuМtТvОă – ьnă ТmpunОrОaă ТНОТТă НОă na ТunО,ărolăМarОăaНОsОorТăОstОăМuătotulăaltulăНОМсtăaМОlaăНОăaăМontrТbuТă la ьn ОlОgОrОaăpopoarОlor. AprОМТОmă М ă LuМТană BoТaă ОstОă prТmulă rОprОгОntantă ală p trunНОrТТămaТăaНсnМТăьnăspОМТПТМulăaМОstuТăМonМОptăna Тonal.ăPornТnНă НОălaăТНООaăМ ă„na ТunОaăОstОăoămarОăsolТНarТtatО‖,ăМonsТНОr ăМ ălТmba,ă religia, teritoriul, istoria, structurТlОă ОМonomТМОă (spОМТПТМО,ă totuşТ,ă na ТunТlor)ănuăsuntăoblТgatorТТ.ăNa ТunОaăpoatОăПТăМonstТtuТt ăНОăМ trОăoă ОlТt ă şТă П r ă unulă НТntrОă aМОştТă ПaМtorТă (Нară nuă П r ă to Т).ă RaportarОaă na ТunТТ,ăМonsТНОr ăLuМТanăBoТa,ălaăОtnТМăОstОăunОorТăprТnМТpalulălТantăal 101 unОТăМonstruМ ТТăna ТonalОă(lТmbaăПТТnНăОбprОsТaăОТ).ăDar,ăorТМum,ăОtnТaă poatОăoПОrТătr s turТăbТnОăМrТstalТгatОăьnăsoМТОt ТlОăprТmТtТvО,ăНar,ăapoТ,ă М trОămoНОrnТtatО,ălТmbaăНОvТnОăНОПТnТtorТО.ăDОosОbТrТlОăНТntrОăna ТunТă НОvТnă aМumă soМТalОă şТă НОă ТstorТМО,ă ambОlОă naturТă ОбprТmсnНu-se prin lТmb ă (МОlă maТă putОrnТМă lТantă НТntrОă to Тă МОТă utТlТгabТlТ),ă МrОatoarОă sauă purt toarОă aă unОТă МulturТă МomunО.ă ProМОsОlОă rОalОă НОă traНuМОrОă auă partТМТpatălaăaМОlОăМonstruМ ТТ.ă AТМТ,ă traНuМtologТaă aă Пostă ПoartОă utТl ă ПТТnНМ putОaă ar taă М ă traНuМОrТlОă nuă asМult ă sauă nuă asМult ă numaТă НОă ТntОrОsОlОă na ТonalО.ă DОМТă traНuМtologТaă М p taă ună proПТlă МrТtТМă Тă putОaă submТnaă pОrspОМtТvОlОă na ТonalО/na ТonalТstО,ă ПТТnНМ ă putОaă НОmТtТгaă ТНООaă М ă na ТunОaă sОă Сr nО tОă maТă alОsă НТnă sursОă proprТТă ьnă sОnsulă „ТnvОn ТОТă traНТ ТОТ‖.ăÎnăastПОlăНОăМonstruМ ТТăautoСtonТstО,ătraНuМОrОaăaă„НОranУat‖ă ьntotНОauna,ă Нup ă oă Мumă НОmonstrОaг ă ПoartОă Пrumosă volumОlОă tТmТ orОnОă МarОă НoМumОntОaг ă ТnПluОn aă traНuМОrТloră НТnă lТmbТlОă romanice asupra literaturii romсnОă (Lungu-Badea, Georgiana (20062008): Ună cКpТtoХă НОă trКНuctoХogТОă romсnОКsc , I – III).ă Înă sОnsulă aМОstaătraНuМtologТaăavОaă ТăarОăunăpotОn ТalăsubvОrsТvă Тăst ăca un spin ьnăcoКstК МonМОp ТТlorăna ТonalТstО. Etapa 3: „FoucКuХtТКn Ŗ Prin descoperirea Тă НОгv luТrОaă proМОsОloră Тă agОn Тloră СОgОmonТalТ,ă traНuМtologТaă НОvТnОă ună МrТtТМă НОă ТНОologТОă Тă НОă societate. Înă aМОstă proМОsă НОМonstruМ ТonТstă urmОaг ă sauă ară trОbuТă s ă urmОгОă oă aă trОТaă Оtap :ă DОmonstrarОaă М ă traНuМОrОaă Тă maТă alОsă politicile traductivОăПunМ Тonauă ТăПunМ ТonОaг ăМaăunăПОlăНОăМatalТгatoră ьnă proМОsОlОă НОă nation-building,ă Нară Тă Мaă agОn Тă aТă proМОsОloră СОgОmonТalО.ă AМОstaă ară ПТă Оtapaă ьnă МarОă traНuМtologТaă ară ьnНОplТnТă ПunМ Тaă НОă МrТtТМă ală ТНОologТОТ,ă urm rТnНă a-Тă НОsМopОrТă Тă a-Тă НОгv luТ interesele hegemoniale. 2. Traducera ca agent al nation-building.ăConsecin eă Faptulă М ă traНuМОrОaă Оraă utТlТгat ă Тă ТnstrumОntalТгat ă Мaă ună agent al proceselor de nation-building aăНusăьntrОăaltОlОălaărОгultatulăМ ă şТă traНuМtologТaă s-a ocupat de acele proМОsОă МarОă Оrauă ( Тă sunt?)ă rОlОvantОă pОntruă na ТunО,ă aНТМ ă НОă lТmbaă Тă lТtОraturaă na Тonal ă Тă ьnă moНă МonsОМvОnt,ă aproapОă ОбМlusТv,ă НОă traНuМОrОaă lТtОrar .ă DОМТ,ă trecem, acum, de la nivelul traducerii reale la cel al rolului unei traНuМtologТТăМarОăь Тăg sО tОăobТОМtulăНОăstuНТuătoМmaТăьnăaМОlОănuМlООă alОăМonstruМ ТОТăna ТonalО:ălТmbaă ТălТtОratura.ăNuăoăТntОrОsОaг ăНОМсtăьnă moНămargТnalăsПОrОlОăvТО ТТăМotТНТОnО,ăalОăОМonomТОТ,ăalОăНrОptuluТăОtМ.ă 102 Acest demers pe care ni-l ofereau Cultural Studies,ă prТnă ьnНreptarea loră sprОă vТa aă soМТОt ТТă НТnМoloă НОă lТtОraturaă na Тonal ă Тă lТmbaă Мult ,ă nuăaăaУunsăьnătraНuМtologТОăНОМсtăПoartОămargТnală Тăpar Тal,ăьnăultТmОlОă НОМОnТТ,ă Тă– НОărОgul ,ăpОntruăuгăpraМtТМă ТăpОntruăpОrТoaНaăaМtual . DatorТt ăaМОstОТăprОoМup rТăunТlatОralОăьnăprТvТn aălТtОraturТТă Тă lТmbТТă na ТonalО,ă traНuМtologТaă Т,ă maТă mult,ă ТstorТaă traНuМОrТТă posОН ă pсn ă aгТă ПoartОă pu ТnОă НatОă prТvТnНă МОlОlaltОă sПОrОă alОă soМТОt Тloră ьnă care s-aătraНus,ăНarăМarОănuăОrauăТntОrОsantОăНОătotăПОlulăНОăМonstruМ ТТă na ТonalО. 3.ă Traducereă dincoloă deă construc iiă na ionale?ă Exemplu:ă Imperiul Habsburgic AУungсnНă laă aМОast ă МonМluгТОă МarОă ОstОă maТă multă sauă maТă pu Тnă aММОptat ă ьnă МomunТtatОaă traНuМtologТlor,ă m-am interesat de spa ТТă ьnă МarОă НОгvoltarОaă soМТОt ТТă Оraă maТ pu Тnă НomТnat ă НОă МonstruМ ТТăna ТonalО.ă ÎnМ ă НТnă stuНОn ТmОă m-aă ТmprОsТonată Пaptulă М ă proПОsorulă nostruă НОă lТngvТstТМ ă romanТМ ă – МarОă nОă ТnОaă Тă Мursulă НОă Istoria RomсnТОТ – МсnНăvorbОaăНОsprОăBТгan ,ănОăьntrОbaăНОăМОăoarОăImpОrТulă bТгantТnăaăsupravТО uТtăМОluТăoММТНОntalăМuăoămТОăНОăanТ.ăR spunsulăluТă era foarte precis: Se putea baza pe trei factori decisivi – dreptul roman, Мulturaă grОaМ ă Тă МrО tТnТsmulă Мaă rОlТgТОă НОă stat (deci, vestitul МОгaropapТsm).ăCООaăМОăm ăТmprОsТonaăОraăПaptulăМaăОбplТМa ТaăОraăa aă НОăsТmpl .ăPoatОăНОăatunМТ,ăm ăПasМТnОaг ăОбplТМa ТТlОăaparОntăsТmplОă– Т,ă ьntr-ună ПОl,ă ОlОgantО.ă Dară НОă atunМТă m ă ьntrОbamă – stuНТТnНă totu Тă traductologia – dar cum s-auăьn ОlОsă„ tТa‖ăьnăBТгan ?ăSauăьnăImpОrТulă OtomanăsauăьnăМОlăHabsburgТМ? Într-oă oarОМarОă МontТnuТtatОă Мuă BТгan ulă ьnă МООaă МОă prТvОştОă m rТmОaă şТă multТМulturalТtatОa,ă a ă vrОaă s ă pornОsМă НОă laă ImpОrТulă HabsburgТМă pОntruă aă sМСТ aă МсtОvaă ТНОТă НОsprОă rОla Тaă stabТlТt ă ьntrОă traНuМОrОă Тă НТsМursulă traНuМtologТМ,ă pОă НОă oă partО,ă Тă statutulă sociopolitic al imperiului, pe de alta. SprОă marОlОă nostruă noroМă ОбТst ă МartОaă MТМСaОlОТă WolПă НТnă Graz: Die vielsprКcСТgОă SООХОă KКФКnТОns.ă оЛОrsОtгОnă unНă Dolmetschen in der Habsburgermonarchie 1848 bis 1918. Punctul de plecare al Michaelei Wolf este conceptul de „Мultur ‖ăМaăunăМonМОptăНОsМСТs,ăurmсnНu-lăpОăHomТăBСabСaăьnăsОnsulă „unuТă loМă ală НТsputОТă НТntrОă rОprОгОnta ТТă НОă subТОМtО,ă НОă ТstorТОă .a.m.Н.‖,ăaНТМ ăloМulăunНОăsО proНuМăsОnsurТăьntr-unăproМОsăНТnamТМă Тă НОsМСТs.ă Înă aМОast ă ТntОrprОtarО,ă traНuМОrОaă НОvТnОă oă proМОНur ă ТntrТnsОМ ăaăorТМ ruТăproМОsăНОăМomunТМarОă ТăМuăaМОstaăНОăМonvТО uТrО. 103 FaМОmăaТМТăoămТМ ăparantОг :ăÎnăprОg tТrОaăaМОstuТăstuНТu,ăamă М utată site-uri romсnО tТă НОsprОă traНuМОrОaă Мultural ,ă Мuă ТntОn Тaă НОă aă g sТăНОПТnТ ТТă ТătОrmТnologТТăaМtualОăМuăprТvТrОălaăМonМОptulătraНuМОrТТă МulturalО.ă Amă ьns ă ТmprОsТaă М ă s-aă proНusă oă oarОМarОă nОьn ОlОgОrО.ă Dup ă p rОrОaă mОa,ă tОrmОnulă НОă traНuМОrОă Мultural ă sОă ПolosО tОă Мuă sОnsulă „traНuМОrОaă МulturОmОlor‖.ă AltПОl,ă nuă ară ПТă НОă ТmagТnată ună МoloМvТuăМuătТtlulă„TraНuМОrОăМultural ăьnăpoОгТaăМontОmporan ‖. DОă aМООa,ă Мaă s ă ПТОă bТnОă ьn ОlОsă МОă МonМОptă amă ьnă vОНОrО,ă ьlă citez pe Harish Trivedi1 (2005)ă ТăОбplТМa Тaăsa foarte argumОntat : „MОanаСТlО,ă ТnstОaНă oПă aă Мulturală turnă Тnă TranslatТonă stuНТОs,ă аОă have on our hands a beast of similar name but very different fur and fibre – something called Cultural Translation. This is a new collocation and in its specific new connotation is not to be confused with a stray earlier use of it in the old-fashioned sense of translation oriented towards the target culture, what may be called a readerorТОntОНă oră ‗НomОstТМatТng‘ă translatТon.ă Ină ПaМt,ă tСОă tОrmă Culturală Translation in its new and current meaning does not find an entry or even mention in any of the recent encyclopedias and anthologies of translatТonălТstОНăabovО‖2. Sauă Мuă МuvТntОlОă luТă WaltОră BОnУamТnă ьnă МlasТМulă luТă ОsОuă НОsprОă traducere: „TranslatТonăpassОsătСrougСăМontТnuaăoПătransformation, not abstract ideas of identity and similarity. [...] Salman Rushdie, exploiting the Оtвmologвă oПă tСОă аorНă ‗translatТon‘,ă аСТМСă mОansă toă Мarrвă oră bОară aМross,ăsaН:ă‗I‗măaătranslatОНăman‘―. CОăauăьnМomunăWaltОrăBОnУamТnă ТăSalmanăRusСНТО?ăAuăПostă pu ТăьnălОg tur ăНОăМ trОăHomТăBСabСa.ă „...Тtă Тsă tСОă НrОamă oПă translatТonă asă ‗survТval‘ă asă DОrrТНaă translatОНă tСОătТmОăoПăBОnУamТn‘săМonМОptăoПătСОăaПtОr-life of translation, assur- 1 Harish Trivedi, professor of English at the University of Delhi, is the author of Colonial Transactions: English Literature and India (1993), and has coedited Interrogating Postcolonialism (1996), Postcolonial Translations (1998) and Literature and Nation: Britain and India 1800-1990 (with Richard Allen, 2000). 2 Translating Culture vs. Cultural Translation: https://iwp.uiowa.edu/91st/ vol4-num1/translating-culture-vs-cultural-translation. 104 vivre, the act of living on borderlines. Rushdie translates this in to tСОă mТgrant‘să НrОamă oПă survТval;ă ană ТnТtТatorвă ТntОrstТМОs;ă ană ОmpoаОrТngăМonНТtТonăoПăСвbrТНТtв‖ă(TrТvОНТă2005). Tr s turaă НОПТnТtorТОă aă transМulturalТt ТТă – hibriditatea – amestecul diferit dozat a ОбТstată НТntotНОauna.ă AМОastaă nuă rОprОгТnt ă ună НОПОМtă şТă nТМТă nuă МonstТtuТОă ună avantaУ:ă ОstОă oă rОalТtatОă graНat ă diferit. ÎntrОbarОaăьns ă– НТntotНОauna,ăНarăaМumămaТămultăМaăorТМьnНă– ОstО:ă Мumă sОă tratОaг ă aМОast ă НТПОrОn .ă Тă aТМТă ьntrОbarОaă ОstОă urm toarea: cОă ьnsОКmn ă КcОstă ПКptă pОntruă trКНuctoХogТО.ă Înă sОnsulă acesta, traducereaă cultural ca – nuă МrОНă М ă ОбagОrОгă – categorie МОntral ă aă tТТn Оloră МulturalОă МuprТnНОă ТНООaă unОТă nОgoМТОrТă aă НТПОrОn Оloră МulturalОă ьntr-un proces de de- Тă rОМontОбtualТгare. BТnОьn ОlОs,ă ПonНulă aМОstoră НТsМu ТТă ОstОă oă soМТОtatО,ă oă lumОă НОă ьntсlnТrО,ă НОă mТgra ТО,ă НОă НОplasarОă Тă rОplasarО,ă НОă МonvТО uТrОă МonПlТМtual ă plТn ă НОă НТsМontТnuТt Т,ă ПraМturТă Тă НТПОrОn О.ă Înă aМОast ă prТvТn ănОgoМТОrОaăОstОăТnНТspОnsabТl ă ТăarОăloМă ТăМrООaг ăьnăaМОla Тă timp un third space,ăaНТМ ă spa ТulăьnăМarОă nuă maТă ОstОă valabТlă sОnsulă ТnТ Тală ală unuТaă Тă nТМТă aМОlaă ală МОluТlalt.ă CОТă НoТă МarОă nОgoМТaг ă suntă avТгa Тăs ănОgoМТОгОăМОăvorăs ăьn ОlОag ăьntr-un anumit caz. OНat ă ьn ОlОas ă aМОast ă transculturalitate a lumii, a culturii aМtualО,ăprТvТrОaăsОăьnНrОapt ăsprОătrОМută ТăsОăьn ОlОgОăМ ănТМТătrОМutul,ă nТМТă МulturТlОă a a-гТsă na ТonalОă nuă Оrauă НОloМă omogОnО,ă monoМolorОă МumăsОăsugОrОaг ăНОălaăHОrНОrăьnМoaМО... ÎntrОbarОa:ăCumăsОătratОaг ăaМОast ăНТПОrОn ?ăОstОăьnНrОptat ă sprОă НТsМТplТnaă noastr .ă CarОă suntă posТbТlТt ТlОă Тă nОМОsТt ТlОă unОТă НТsМТplТnОăМarОăsОăoМup ămaТămultăМaăorТМarОăНОăaМОast ăНТПОrОn ? RОvОnТmălaăsТtua ТaăНТnăImpОrТulăHabsburgТМ,ăunНОăunaăНТntrОă МonНТ ТТlОăМОntralОăОstОăplurilingvismul ImpОrТuluТ.ăPlОМсnНăНОМТăНОălaă tОгaăМ ătraНuМОrОaăМontrТbuТОăьnămarОăm sur ălaăМonstruМ ТaăМulturТlor,ă WolПă promТtОă oă trОМОrОă ьnă rОvТst ă aă ПОnomОnuluТă traНuМtТvă НТnă monarСТaăСabsburgТМ . ÎnămoНăoПТМТală– vorbim despre perioada 1848-1918 – avem a face cu 10 limbi ale Imperiului, deci Imperiul Habsburgic – ca orice Imperiu – ОstОăplurТlТngv.ăCarОăsuntăМonsОМТn ОlОăaМОstuТăpОТsaУăvОrbal? ErТМăHobsbaаm:ă„UnНОăОбТst ămaТămultОălТmbТăunaălсng ăalta,ă plurТlТngvТsmulăpoatОăПТăatсtăНОănormal,ăьnМсtăoăТНОntТПТМarОăОбМlusТv ă Мuă unaăНТntrОă aМОstОă lТmbТă ară ПТă Мuă totulă arbТtrar ―ă (1996,ă 71).ă LТmbaă МomunТМ rТТă sОă alОgОă Нup ă МontОбt,ă uгulă lТmbТТă sОă sМСТmb ă Нup ă МontОбt,ăalОgОrОaălТmbТТăОstОăoăalОgОrОănОutr ,ăstrТМtăpragmatТМ . 105 MТМСaОlaă WolПă ПolosО tОă НТПОrОn ТОrОa pe care o face Mority Csпkвă ьntrОă „pluralТtatОaă ОnНogОn ‖ă Тă „pluralТtatОaă ОбogОn ‖ă şТă НОПТnО tОă pОă baгaă matОrТaluluТă urm toarОlОă МatОgorТТăpОntruă aă aМopОrТă МсmpulătraНuМtТv:ă a) pluralТtatОaă ОnНogОn ă ьnsОamn ă НОnsТtatОaă ОtnТМ ă Тă lТngvТstТМ ăНТnăspa ТulăМОntral-ОuropОană ТărОspОМtТvă ТăНТnămonarСТО;ăpОă МсnН: b) pluralТtatОaă ОбogОn ă ьnsОamn ă sumaă acelor elemente care sОăaНaug ăНТnăОбtОrТor. PrТmaă МuprТnНОă ТnПluОn ОlОă Тă sМСТmburТlОă НО-a lungul sОМolОloră МarОă auă Нusă laă oă mul ТmОă НОă МoНurТă МulturalОă Тă ТnМlusТvă lТngvТstТМО.ă CapaМТtatОaă loМuТtorТloră НОă aă „НОМoНa‖ă aМОstОă МoНurТă ПaМОă posТbТlăunăПОlăНОătraНuМОrОăМultural ă– cum s-a discutat mai sus. Acest МonМОptăНОăpluralТtatОăОnНogОn ăПormОaг ăbaгaăpОntruăНТПОrТtОătТpurТăНОă traducere, care sunt reprezentative pentru medierea elementelor МulturalОă НТnă monarСТaă СabsburgТМ :ă ElОă suntă НОnumТtОă „comunicare policultural ‖ă Тă„traducereăpolicultural ‖ă(WolПăă2012,ă54-55). Cea de a doua categorie – pluralТtatОaăОбogОn ă– vТгОaг ăaМОlОă procese europene de difuziune, mai cu seamaă ТnПluОn ОlОă НТnă SpanТa,ă Fran a,ă ItalТaă sauă НТnă ImpОrТulă Otomană prТvТnНă rОla ТТlОă soМТalО,ă polТtТМО,ă МulturalО,ă lТtОrarО,ă gastronomТМОă ОtМ.ă Тă aМОast ă pluralТtatОă ОбogОn ăПormОaг ăbaгaăpОntruăМonМОptulăНОătraducereătranscultural ă (Wolf 2012, 58-59). Din punМtulă НОă vОНОrОă ală transМulturalТt ТТ,ă МonМОptulă НОă „Мultur ‖ă trОbuТОă ьn ОlОsă Мaă oă ОntТtatОă rОla Тonal ă МarОă МuprТnНОă oă mul ТmОăНОăПormОăНОăvТa ,ăoărО ОaăНОăТНОntТt ТămultТplО.ăConМОptulăНОă „traНuМОrО‖ă transМultural ă МuprТnНОă aМtТvТt ТlОă traНuМtТvОă care trec СotarОlОă monarСТОТ,ă НОМТă totă МОă ТnОă НОă МonМОptОlОă traНТ ТonalОă НОă „traНuМОrО‖ă ТăНОă„ТntОrprОtarО‖. Vomă Нaă МсtОvaă ОбОmplОă НТnă pОТsaУulă plurТlТngv-traductiv habsburgic:  traНuМОrОaăăobТ nuТt /МotТНТan Înă МatОgorТaă aМОastaă apară oă mul ТmОă НОă proПОsТТă sauă aМtТvТt Тă proПОsТonalОăьnăМarОăsМСТmbarОaălТmbТТăНup ăМontОбtОăşТănОМОsТt ТăПaМОă partОă НТnă vТa aă НОă гТă Мuă гТ:ă sОrvТtoarО,ă ьnv torТă НОă Мas ,ă buМ tarТ,ă slugi, croitorese,ămО tО ugarТ,ăprostТtuatО,ăbТrУarТ,ăsp l torОsО,ăgr УНarТă (НОă МaТ),ă НoТМТă şТ aşa-numТtОlОă ‚TausМСkТnНОr‘,ă МopТТ,ă МarОă Нup ă obТМОТulă vrОmТТ,ă sОă sМСТmbauă ьntrОă ПamТlТТă НТnă partОaă austrТaМ ă Тă НТnă partОaă ungar ă Тă tr Тauă oă anumТt ă vrОmОă ьnă ПamТlТaă МОalalt ă pОntruă aă ьnv aălТmbaă ТătraТulăНТnăpartОaăМОalalt ăaăТmpОrТuluТ. 106  traducerea instТtu ТonalТгat AМОstă tТpă НОă traНuМОrОă Оraă ТnНТspОnsabТlă maТă alОsă ьnă anumТtОă ТnstТtu ТТă alОă ТmpОrТuluТ:ă Мoal ,ă armat ă Тă pОntruă ПunМ ТonarТ. Aici pluralТtatОaălТngvТstТМ ăОstОămanОvrat ăpОăbaгОălОgalО.ăSОăМonstТtuТОăună МсmpăНОăТntОrОsОăna ТonalОă Тăna Тonaliste. ÎnăМonМluгТО:ă„ÎnăvОМСОaăAustrТОăs-aătraНusăьnămoНănaturalăгТă Тă noaptО―ă (PОtТokв,ă apud WolПă 2012).ă ContaМtulă НТntrОă oПТМТТă Тă pОtОn Тă Оraă rОglată prТnă lОgО.ă AstПОl,ă НОă ОбОmplu,ă ПunМ Тonaă ТntОrprОtarОaă Тă traНuМОrОaă laă trТbunală ьntrОă 1860ă Тă 1918ă НatorТt ă ТntОrprО Тloră lОgalТă pentru 29 de limbi! CОlă maТă vОМСТă Тă prТmulă „bТrou‖ă НОă traНuМОrО,ă aМОlă „ErstОsă IntОrnatТonalОsăUОbОrsОtгungsburОau‖,ăproНuМОaă160.000ătraНuМОrТăНТnă 1880ă (1900).ă PrОstТgТulă luТă Мonstaă ьnă „rОalТгarОaă prompt ă aă luМruluТ‖,ă „prompt,ă laă orТМОă vrОmОă aă гТlОТ‖,ă „traНuМОrОă ТmОНТat ,ă ьnă tТmpă МОă МurТОrulăa tОapt ,ăМСТară ТăpОăМalОătОlОПonТМ ―.  traНuМОrОaătransМultural Înă aМОast ă МatОgorТОă suntă subsumatОă aМОlОă traНuМОrТă МarОă transПОr ă tОбtОă НТnă str Тn tatОă ьnă lТmbaă ТmpОrТuluТ,ă НОă rОgul ă ьnă gОrman . TОгaă prТnМТpal ă Тă ПunНamОntal ă aă MТМСaОlОТă WolПă – Мaă s ă rОгumă oă МartОă НОă 400ă НОă pagТnТă plТn ă НОă matОrТală laă oă sТngur ă Пraг :ă ImperiulăHabsburgicăaătr ităprină iădatorit ăproceselorătraductive. AМОast ă Тmportan ă Тă aМОstă prОstТgТuă ПaМ,ă poatО,ă НОă ьn ОlОsă Тă Пaptulă М ă traНuМОrОaă arОă ună statută ьnaltă Тă ьnă AustrТaă НОă aгТ,ă unНО,ă НОă ОбОmplu,ă ПunМ ТonОaг ă trОТă ТnstТtu ТТă unТvОrsТtarОă – VТОna,ă Graгă Тă Innsbruck – pentru 8 milioane de locuitori –,ăpОăМсnНăьnăGОrmanТa,ăНОă pТlН ,ă pОntruă 80ă mТlТoanО,ă ОбТst ă ьnă гТuaă НОă aгТă totă trОТă ТnstТtu ТТă universitare – LОТpгТg,ă HОТНОlbОrg,ă MaТnг/GОrmОrsСОТmă (par Тală Тă SaarbrüМkОn).ă 4.ă Traducereă dincoloă deă construc iiă na ionale?ă Exemplu:ă Rusia NОМunoa tОrОaălТmbТТăturМe nu ne permite cercetarea modului ьnă МarОă proМОsОlОă sТmТlarОă s-auă НОrulată ьnă ImpОrТulă Otoman.ă EбТst ă aМtualmОntОă oă МОrМОtarОă traНuМtologТМ ă ПoartОă vТОă ьnă TurМТa,ă Нară maУorТtatОaărОгultatОlorăsuntăprОгОntatО,ăpсn ăaМum,ăьnăturМО tО.ăCООaă ce s-aă publТМată ьn ОnglОг ă sОă raportОaг ă laă proМОsОlОă traНuМtТvОă ьnă lОg turaăМuăkОmalТsmul,ăaНТМ ăМuămoНОrnТгarОaăTurМТОТ,ăМarОăurmОaг ă – din nou – moНОlulăna Тonal. CсnНă Оă vorbaă НОă ТstorТaă aМtТvТt ТТă traНuМtТvОă НТnă RusТa,ă НОă rОgul ,ă НТsМu Тaă ьnМОpОă Мuă PОtruă Iă Тă ТnТ ТatТva lui de a moderniza 107 aМОast ă ar .ăÎnăgОnОral,ăьnăsОМolulăalăXVIII-lОa,ăsОăМonstat ăoăaМtТvТtatОă traНuМtТv ă ПoartОă ТntОns .ă AМОstă Пaptă ОstОă НovОНТt,ă НОsМrТs,ă ьnă ultТmaă luМrarОă (ьnă lТmbaă ОnglОг )ă – aă luТă SОrgОУă TУulОnОv,ă publТМat ă ьnă sОrТaă TransоDălaăBОrlТn. Translation and the Westernization of EighteenthCentury Russia. A Social-Systemic Perspective.ă MaТă pu Тnă МunosМut,ă poatО,ăОstОăПaptulăМ ătotăsОМolulăОstОămarМatăНОăoăТntОns ăaМtТvТtatОăНОă traНuМОrТ,ă НОă ьnПТТn arОaă a a-numТtОloră МolОgТТă НОă traНuМОrОă atсt ьnă perioada lui Petru I (1682-1725),ă Мсtă Тă ьnă pОrТoaНaă ьmp r tОsОТă Ecaterina cea Mare (1762-1796).ă ÎnaТntОaă ОpoМТТă marМat ă НОă arТnaă RusТОТ,ăsОăПaМОăsТm Тt ăНОУaăТnПluОn aălumТnТsmuluТă Т,ăьmprОun ăМuăОl,ă ТnПluОn aă lТmbТТă ПranМОгО.ă Oă oarОМarОă МurТoгТtatО Мonst ă ьnă Пaptulă М ă ТlumТnТsmulăь ТăПaМОăloМăьnăRusТaă„НОăsus‖,ăaНТМ ăНatorТt ăТnТ ТatТvОloră arТlor,ăalОă arТnОlorăElТsabОtaă ТăEМatОrТnaăaăII-a. Înă sОnsulă traНuМОrТТă МulturalОă sОă poatОă ТntОrprОtaă МonvТngОrОaă lui Petru privitoare la necesitatea de modernТгarОă aă rТТ.ă Dară bТnОьn ОlОs,ăPОtruănuăОraăП r ăprОmОrg torТ:ăa a,ăНОУaătat lăluТ,ăAlОбОТ,ă ТnТ Тa,ă НОă ОбОmplu,ă traНuМОrОaă М r ТТă luТă Erasmusă НТnă RottОrНam,ă De civilitate morum puerilium,ăТmportсnНăastПОlăpОНagogТaăТlumТnТsmuluТă ьnăRusТa.ăAМОaăvОstТt ăMarОăAmbasaН ăaăluТăPОtruăIăМarОăьlăvaăНuМОălaă AmstОrНam,ăBОrlТn,ăVТОna,ăRoma,ăCopОnСaga,ăVОnО Тaă ТăLonНraăОstОă ьnМОputulă unuТă proМОsă МarОă vaă Нuraă multă maТă multă НОМсtă vТa aă luТă Тă МarОă vaă ПТă МontТnuată ьntr-oă maТă marОă sauă maТă mТМ ă m sur ă pсn ă laă apogeul din 1815,ă МсnНă RusТa,ă laă sПсr Тtulă r гboaТОloră antТnapolОonОnО,ă НОvТnОă ună partОnОră rОМunosМută НТnă Europaă Тă vaă ПaМОă partОă НТnă aМОlОă putОrТă МarОă laă VТОnaă ьnМСОТaă vОstТtaă SПсntaă AlТan :ă ImpОrТulăHabsburgТМ,ăPrusТaă ТăImpОrТulăRus. Într-oă oarОМarОă m sur ă Мompara Тaă Мuă sТtua Тaă НТnă ImpОrТulă HabsburgТМă nuă poatОă ПТă НОМсtă МСТoap ,ă ПТТnНМ ă nuă avОmă oă НОsМrТОrОă atсtă НОă Оlaborat ă Тă atсtă НОă bogat ă ьnă matОrТalОă НoМumОntarОă pОntruă RusТa.ă A ă vrОaă s ă ьnМОrМă oă sМСТ ă Мumă ОstОă sauă poatОă ПТă sТtua Тaă lТngvТstТМ ă Тă traНuМtТv ă НТnă RusТa.ă VoТă ПolosТă МatОgorТТlОă luТă WolПă Тă voТăьnМОrМaăs ăsМСТ Огăm МarăМсtОvaăpunМtОăНОărОПОrТn : a) Limbile pОăbaгaărОМОns mсntuluТăНТnă1897ă SprОă НОosОbТrОă НОă ImpОrТulă HabsburgТМ,ă unНОă ьntrОbarОaă НТnă rОМОns mсntă МОrОaă ТnПorma ТТă НОsprОă lТmbaă МoloМvТal ,ă ьnă RusТa,ă ьntrОbarОaă prТvО tОă na ТonalТtatОa,ă МООaă МОă Н ă oă alt ă ТmagТnО,ă a aНară numaТăpar ТalăМomparabТl . popula ТaărusОasМ :ă55,7ămТlТoanОă(48ș) uМraТnОan :ă22,4ămТlТoanОă(18ș) polon :ă7,9ămТlТoanОă(6ș) bОlorus :ă5,9ămТlТoanОă(5ș) 108 ОvrОТasМ :ă5,1ămТlТoane t tar :ă3,7ămТlТoanО МaгaС :ă3,1ămТlТoanО gОrman :ă1,8ămТlТoanО lituanian :ă1,7ămТlТoanО lОton :ă1,4ămТlТoanО gОorgТan :ă1,4ămТlТoanО ba МСТr :ă1,3ămТlТoanО armОan :ă1,2ămТlТoanО molНovОnОasМ :ă1,1ămТlТoanО Оston :ă1,0ămТlТoanО restul: 11 milioane (diferite etnii) Un lucru trebuie spus dinainte: cifra vorbitorilor nu este ьntotНОaunaă ună ТnНТМОă pОntruă rolulă pОă МarОă oă lТmb ă ьlă УoaМ ă ьntr-o soМТОtatО.ă Dară rО ТnОmă М ă Сartaă lТmbТloră ОstОă НОstulă НОă varТat ă Тă rОПlОМt ă НОmОrsulă МolonТгatoră ală ImpОrТului Rus, care este un demers ОбpansТv,ăsau,ăaltПОlăspus,ăImpОrТulăsОăОбtТnНО,ănuăМuМОrО tОăaltОăp r Тă alОă lumТТ.ă Înă sОnsulă aМОstaă sТtua Тaă ОstОă sТmТlar ă Мuă МОaă НТnă ImpОrТulă HabsburgТМ,ă ambОlОă ПТТnНă ТmpОrТТă П r ă МolonТТă (sprОă НОosОbТrОă НОă Imperiul britanic sau spaniol, de exemplu). b) PutОmă plОМaă НОă laă ТНООaă М ă Тă ьnă RusТaă ară ПТă ПunМ Тonată oă МomunТМarОăpolТМultural .ăVomăvОНОaăМОăpoatОăПТăМonstatatăьnămatОrТaă de traducereăhabitualizat ă(Wolf): ÎnătoatОăaМОstОăproПОsТТăОnumОratОăpОntruăImpОrТulăHabsburgТМ,ă sОă g sОaă pОrsonală НОă ОtnТОă Тă НОă lТmb ă НТПОrТtОă НОă МОlОă ОбТstОntОă Тă vorbТtОăьnăImpОrТuă– ТnПorma ТТlОăНОăМarОăНТspunОmăsuntăОбtrasОă...ămaТă alОsă НТnă lТtОratur .ă G sТmă bun oar ,ă a aă Мumă oă g sТmă laă GrОgoră vonă RОггorТ,ă ьnă НОsМrТОrОaă МopТl rТОТă salОă ьnă BuМovТna,ă pОă НoТca sa care vorbОaăunăamОstОМăНТnăТНТ ă ТăuМraТnОan ,ăНoТМТăМarОăvorbОauănОm О tО,ă ьnv torТă МarОă vorbОauă Пran uгО tОă sauă ОnglОгО tО,ă НОМТă lТmbТlОă НТn untrulă Тă НТnă aПaraă ТmpОrТuluТ.ă PОntruă ПunМ ТonalТtatОaă unОТă МasО,ă unОТă ПamТlТТ,ă unОТă Мur Тă Оraă absolută nОМОsar ă aМОast ă traНuМОrОă orНТnar /МotТНТan .ă DatОă nuă prОaă avОm,ă Нară НОsМrТОrТă НОă toatОă ПОlurТlОă nОăstauăm rturТТ. c) traНuМОrОaăТnstТtu ТonalТгat „F r ă tolmaci (a aă ьnă rusО tО!)ă nuă potă s ă ПТuă nТМТoă гТ!‖ă гТМОaă mОНТМulă JoСannОsă CostОră vonă RosОnburg.ă Тă Тă sОă Н НОaă ТmОНТată ună t lmaМТă – LavrОntТУă BОk,ă МarОă ьnă moНă normală luМraă laă МolОgТuă (mТnТstОr)ăНОăОбtОrnОă ТăОstО,ălaăМОrОrОaămОНТМuluТ,ătransПОratălaăМolОgТuă 109 ПarmaМОutТМ.ăRobОrtăErskТnОăОraăprТmulăНТnămaТămul ТămОНТМТăsМo ТОnТă laăМurtОaă arТlorăru Т.ăCumăvorbОauăОТăМuă arul? Banca de date Erik-AmburgОr,ăМarОăьТăьnrОgТstrОaг ăpОăstr ТnТТă НТnă RusТaă prОrОvolu Тonar ,ă Мon ТnОă 4973ă НОă mОНТМТă (str ТnТ).ă To Тă vorbОauărusО tО?ăOrăПТăьnv atăМuătТmpul...ăCumăvorbОauălaăьnМОput? CТПraă tuturoră str ТnТloră ьnrОgТstra Тă ьnă aМОast ă banМ de date МuprТnНОă 100ă 000ă НОă str ТnТă Мuă proПОsТТă НТПОrТtО,ă НОă laă mОНТМТă laă mОtОorologТ,ălaăproПОsorТ,ălaăМonstruМtorТă ТăТngТnОrТăОtМ. DatorТt ă ПaptuluТă М ă ТstorТaă mОНТМТnОТă ОstОă unaă ПoartОă bТnОă stuНТat ,ăavОmăТnПorma ТТăНОsprОăПaptulăМ ămОНТМТТ – nu numai cei de МurtО,ă МТă Тă МОТă НТnă armat ă – luМrauă Мuă ТntОrprО Т.ă AstПОl,ă HОТnrТМСă KОllОrmannăpovОstО tОăМ ănu-ТăpoatОătrataăpОăaМОТămul ТăstrОlТ Тăr nТ Тă– НОătОam ăМ ăaМО tТaănu-lăьn ОlОgăbТnОă ТăМ ,ănОluсnНu- ТămОНТМamОntОlОă cum trebuie, ar putea muri. PОă lсng ă traНuМОrОaă obТ nuТt /МotТНТan ă ОбТstaă Тă traНuМОrОaă ТnstТtu ТonalТгat .ă Posolskij prikaz (un fel de minister de externe), de ОбОmplu,ăavОaăьnă1689,ăpОălсng ă53ăНОПunМ ТonarТ,ă22ăНОătraНuМ torТă Тă 17ă ТntОrprО Т.ă Înă lОgТsla Тaă НomnОasМ ă sОă g sОsc paragrafe speciale НОsprОă pОnsТТlОă pОntruă traНuМ torТТă Тă ТntОrprО ТТă НТnă НТПОrТtОă НomОnТТ.ă BanМaăНОăНatОă(AmbОrgОr)ăьnrОgТstrОaг ă127ăНОătraНuМ torТăstr ТnТ. ÎnămoНăМonsОМvОntăsОăТnstalОaг ăpОălсng ăМurtОaăluТăPОtruăIănuă numaТă ună МolОgТuă НОă traНuМ torТ,ă МООaă МОă ПaМОă Тă EМatОrТnaă II,ă – amсnНoТă arТТă punсnН,ă ьnă aМОstă ПОl,ă aММОntulă Тă pОă ОНuМarОaă noТloră traНuМ torТ. d) TraНuМОrОaă transМultural ă ОstОă aМОlă proМОsă prТnă МarОă RusТaă ОstОăvОstТt .ă „TranslatТon-transfer was a major mechanism for bringing a latecomer to the level reached by firstcomers. Translation exercised its function of opening the communication system to a new ТnПluОnМО‖ă(TвulОnОvă2012,ă97). araăs-a modernizat de-a lungul secolului al XVIII-lОaă Тăpсn ă ьnăМОlăalăXIX-lОaătraНuМсnН.ăFaptăМarОăьlăpunОăpОăKlausăStтНtkО,ămarОlОă slavТstă НТnă BrОmОn,ă s ă vorbОasМ ă НОsprОă oă „Мultur ă traНuМtТv ‖ă (оЛОrsОtгungsФuХtur).ă Înă sОnsulă aМОsta,ă traНuМОrОaă ОstОă oă aМtТvТtatОă МontТnu ,ă nОьnМОtat ă – din secolul al XVIII-lea. Dar, din nou, rОamТntТmă М ,ă atunМТă МсnНă Оă vorbaă НОă aМОstОă proМОsО,ă ьnă mТУloМulă atОn ТОТă st ă lТtОratura.ă IlustratТv,ă НТnă aМОstă ungСТ,ă ОstОă Тă – vestitul TrКТtцăНОăcОssТonăНОăХřAХКsФК, – НОăМarОăНТspunОmăьnălТmbaăПranМОг ,ă 110 „Nous,ăAlОбanНrОăII,ăEmpОrОurăОtăAutoМratОăНОătoutОsălОsăRussТОs...―ă– cine l-a tradus? Sau cine l-a scris? Înă sОnsulă aМОstaă rОvolu Тaă НТnă 1917ă nuă ОstОă nТМТНОМumă oă МОгur ,ăМТăsОăМontТnu ăМСТarăМuăunănouăavсntăproМОsulăНОătraНuМОrОăНТnă lТtОratur ,ă Нară Тă ьnă НТПОrТtОă НТsМТplТnОă tТТn ТПТМО.ă S-ară putОaă aН ugaă multОă Тă multОă ьnМ ă nuă tТm,ă Нară nuă oă ТstorТОă ОбСaustТv ă aă ТstorТОТă traНuМОrТТă НТnă RusТaă ОstОă obТОМtulă mОu,ă МТă ьntrОbarОaă НaМ ă МatОgorТТlОă Мс tТgatОă НТnă analТгaă ImpОrТuluТă HabsburgТМă s-ară potrТvТă Тă pОntruă oă НОsМrТОrОăaărОalТt ТlorăНТnăImpОrТulăRusă– ТăТmprОsТaămОaăОstОăМ ă– da. Тă aМОast ă ьntrОbarОă ОstОă numaТă unaă ТntОrmОНТar ă pОntruă aă М utaă ună r spunsălaăьntrОbarОaăНaМ ăputОmăНТПОrОn Тaăoă„traНuМОrОăТmpОrТal ‖ăНОă unaă „na Тonal ‖,ă prТnă prТsmaă roluluТă – Тă aă ПunМ ТОТă – proceselor traНuМtТvОă ьnă ПunМ ТonarОaă statОloră Тă aă soМТОt ilor de diferite tipuri (vОгТă ТăSМСТppОlă2013). 5.ă Compara iaă imperiiloră cuă na iunileă român ă iă ceaă german PornТmă oă Нat ă maТă multă НОă laă SМСlОТОrmaМСОr.ă PОntruă Оl,ă traНuМОrОaăОstОăunăaМtăНОăpatrТotТsmăьnăprТmulărсnНăpОntruăaăНОгvoltaă lТmbaă gОrman ă Мuă sМopulă НОă aă multТplТМaă ПunМ ТТlОă ОТ,ă Нară maТă alОsă pОntruă aă ПТă МapabТl ă НОă oă lТtОratur ă МomparabТl ă Мuă МОaă ПranМОг ă – Нu manulăprОПОratăНТnătoat ăpОrТoaНaăНОăМonstruМ ТОăna Тonal ă – limba Тă lТtОraturaă ПТТnНă НoТă НТnă trОТă stсlpТă prТmorНТalТă aТă МonstruМ ТОТă na ТonalО.ă ObТОМtТvulă suprОmă ОstОă МОlă na Тonal,ă traНuМОrОaă ПТТnНă ună ТnstrumОntăpОntruăatТngОrОaăluТ,ăaНТМ ăpОntruăМonstruТrОaăunОТăТНОntТt Тă na ТonalОă sauă Мumă oă rОгum ă AntСonвă Pвm:ă „Ilă nОă s‘agТtă pasă Н‘unОă opposТtТonă prТmaТrОă ОntrОă НОuбă natТonsă maТsă Н‘unОă opposition entre НОuбă Пaхonsă НОă МonstruТrОă l‘ТНОntТtцă natТonalО―ă (FranМe/Allemagne) (1997, 33). Laă ПОlă ьnă RomсnТa:ăTraНuМОrОaă Тă pОntruă ElТaНОă R НulОsМuă Тă pОntruă TТtuă MaТorОsМuă ОstОă mТУloМulă unОТă МonstruМ ТТă na ТonalО,ă МarОă Тar Тă ОstОă obТОМtТvulă suprОm.ă PОntruă araă RomсnОasМ ă Тă MolНovaă aМОstaăьnsОamn ăМlar:ălТmbaăromсn ,ă ТănumaТăОa.ăÎnăМonstТtu ТОănumaТă ОaăОбТst .ăCсnН,ăНup ătratatОlОăНОălaăParТs,ăRomсnТaăMarОăОăМonstТtuТt ,ă partОaăpopula ТОТănОromсnoglot ăatТngОăoătrОТmОăНТnăpopula Тaătotal ăaă RomсnТОТ.ăSОăНОМlan Оaг ăoarОăoăaМtТvТtatОătraНuМtТv ,ăМumăОraăПТrОsМ? PОntruă ImpОrТulă Habsburg,ă WolПă Мonstat ă oă ТntОrНОpОnНОn ă Мlar ăьntrОăpolТtТМaăНОălТmb ă– pОrТoaНОăьnăМarОăsОăparОăaăПТăНОăНorТtăs ă ПТОăТnstalat ăoălТmbaăunТМ ă– gОrman ă(unăНОmОrsăО uat,ăНОăaltПОl) – Тă intensificarea proceselor traductive. Putem oare constata asemenea ТntОrНОpОnНОn ОăpОntruăstatОlОănoastrОăna ТonalО?ăUnăstatăna ТonalăarОăoă lТmb ăna Тonal .ăDarăМТnОăoăvorbО tОăМuăaНОv rat?ăDaМ ănОăgсnНТmălaă 111 BuМurО tТulă multТМulturală Тă plurТlТngvă НОă alt Нat ă (НОsprОă МarОă sОă vorbО tОă aМumă Мuă marОă pl МОrО),ă МсtОă lТmbТă sОă vorbОauă Тă Мumă sОă ьn ОlОgОauă oamОnТТ?ă CсnНă amă traНusă М r ТlОă CrТstТnОТă VТntТl GСТ ulОsМu,ă Înă șКХvКrТă șТă cuă ьșХТc – НОsprОă bТsОrТМ ,ă sОбualТtatО,ă М s torТОă ТăНТvor ăьnă araăRomсnОasМ ăaăsОМoluluТăalăXVIII-lea, m-am ьntrОbatăНОămultОăorТăМumăvorăПТăvorbТtăОТ.ăAМtОlОăaМОlorăproМОsОăгaМă– МumăьmТăгТМОăautoarОaă– ьnăarСТvО.ă Atсtă pОntruă RomсnТa,ă Мсtă Тă pОntruă spa Тulă gОrmană putОmă Мonstataă М ă ТnstalarОaă unuТă rОgТmă na Тonală НuМОă pasă Мuă pas dar МonsОМvОntă laă ТnstalarОaă unОТă sТngurОă lТmbТă na ТonalО,ă ТnНТПОrОntă НОă rОalТt ТlОăvОrbalО,ălТngvТstТМОăНТnă araărОspОМtТv .ăCum,ăНОăОбОmplu,ăsauă П Мută ьn ОlО Тă СugСОno ТТă vОnТ Тă Тă МСТară МСОma Тă НТnă Fran aă Нup ă rТНТМarОaăEНТМtuluТăНОălaăNantОs,ăaУungсnНăьnăPrusТaăgОrmanoПon ?ăS-a traНusăpОntruăОТăМсnНăavОauăaăПaМОăМuăoПТМТuăНОăМaНastruăpОntruăaăob ТnОă p mсnt,ăНОăОбОmplu?ăÎnăМОălТmb ăauăПostăsМrТsОăМontraМtОlОăНОăvсnгarОă ТăМump rarО?ăCumăauăvorbТtăgalТ ТОnТТăvОnТ ТăьnăRСОnanТaăpОntruănouaă industrie minТОr ă ТăМumăs-auăьn ОlОsăМuăМolОgТТălorăgОrmanoПonТ? DОăМОăpunăaМОstОăьntrОb rТălaăsПсr Тt? 1. Suntă МonvТns ă М ,ă pОă НО-oă partО,ă atсtaă tТmpă Мсtă traНuМtologТaăsОăoМup ăьnămoНăОбМlusТvăsauăprОponНОrОntăНОălТtОraturaă bОlОtrТstТМ ,ăОaăvaăr mсnОăьnălogТМaăgсnНТrТТă na ТonalОă ТănuăvaăНОp Тă МuăaНОv ratălТmТtОlОăПТlologТМО,ăМarОăОrauăНОăpartОaăloră„МonstruМtorТТ‖ă na ТunТТ;ă Тar,ă pОă НОă alt ă partО,ă atсtaă tТmpă Мсtă vaă НomТnaă ТНООaă НОsprОă matОrnТtatОaă lТmbТТă Тă НОsprОă patОrnТtatОaă rТТ,ă МОt ОnТТă parМ ă ară ПТă orfani... 2. Sunt МonvТns ăМ ătraНuМtologТaăМarОăvrОaăs ăПТОărОspОМtat ă Тă aММОptat ă ьnă ansamblulă МОlorlaltОă НТsМТplТnОă umanТstОă (m Мar)ă trОbuТОă s ă aМopОrОă totă Мсmpulă traНuМtТvă Тă nuă numaТă partОaă Тă a aă НОstulă НОă bТnОăНoМumОntat ă– literatura... 3. Suntă МonvТns ă М ă p r sТrОa МaНruluТă na Тonală ală stuНТТloră traНuМtologТМОă Тă aplТМarОaăunОТăpОrspОМtТvОătransМulturalОă nОă vaă НuМОă laă rОгultatОă МarОă potă НovОНТă М ă traНuМОrОaă – ПТОă polТМultural ,ă ПТОă transМultural ă– arОăunăstatutămultămaТăНОМТsТvăpОntruăoăsoМТОtatОăНОМсtă s-aăьn ОlОsăpсn ăaМum.ă DОă aМООaă amă Тnută laă aМОast ă Мompara ТОă НТntrОă ТmpОrТТă Тă na ТunТ,ă МarО,ă НОsТgur,ă ОstОă ПoartОă ПragmОntar ,ă НТnă Мauгaă lТpsОТă НОă analТгОăprОmОrg toarО.ăDarăТmpОrТТlОănОăpotăar taăМ ăПunМ ТaătraНuМОrТТă ОstОăunaăНОМТsТv ,ăНОăstabТlТtatОăaăsoМТОt ТТ.ăOătraНuМtologТОăМrТtТМ ă Тă autorОПlОбТv ănОăpoatОăar taăaМОstОăМonstruМ ТТ,ăobТОМtТvulăОТăarăputОaăs ă ПТОăoăprТvТrОătransМultural . 112 Referin eăbibliografice Carв,ă EНmonН.ă „Poură unОă tСцorТОă НОă laă traНuМtТon‖.ă DТogчnО, 40, 1962: 96-120. Dizdar, Dilek. „TranslatТonsаТssОnsМСaПtă alsă GОgОnаartsаТssОnsМСaПt‖.ă In:ă DТОtОră LampТngă (Hg.).ă Geisteswissenschaftheute. Die Sicht der FтcСОr.ă Stuttgart:ă KrônОră (KrônОrsă Taschenausgabe, 441), 2015: 194-209. Hobsbawm, Eric. NКtТonОnă unНă NКtТonКХТsmus.ă MвtСosă unНă RОКХТtтt seit 1780.ăоbОrsОtгtăvonăUНoăRОnnОrt.ăНtv,ăMünМСОn, 1996. Nikolaev, Sergej I. Ot Kochanovskogo do Mitskevicha: razyskaniia po ТstorТТă poХʹsФo-russkich literaturnykh sviazei XVII-pОrvoĭă trОtТă XIX v, Sankt-Peterburg: Izd-vo S.-Peterburgskogouniversiteta, 2004. Pym, Anthony. PourăunОăцtСТquОăНuătrКНuctОur. Arras Artois Presses UnТvОrsТtц.ăPrОssОsăНОăl‘UnТvОrsТtцН‘Ottaаa,ă1997. SМСТppОl,ă LarТsa.ă „WОltbТlНОră unНă SОlbstbТlНОr.ă TranslatТonă unНă DТskurs‖.ăIn:ăKlausăDТОtОrăBaumannă(ОН.).ăFach Ŕ Translat Ŕ Kultur. IntОrНТsгТpХТnтrОă AspОФtОă НОră vОrnОtгtОnă VТОХПКХt. FОstsМСrТПtă Пüră HartаТgă KalvОrkтmpОr.ă BОrlТn:ă Frankă Ță Timme, 2011: 489-509. SМСТppОl,ă LarТsa.ă „HТstorвă oПă TranslatОНă KnoаlОНgО.ă TСОă CasОă oПă PОttОnkoПОr‘să CОntrală TОбtsă Тnă RussТa‖.ă In:ă Natalвaă RОТnСolНă (ed.). The History of Translation in the Cross-Cultural Perspective. Moscow: University publisher RGGU, 2012: 134-143. TrТvОНТ,ă HarТsС.ă „TranslatТngă CulturОă vs.ă Culturală TranslatТon‖.ă Disponibil online la: http://iwp.uiowa.edu/91st/vol4-num1/ translating-culture-vs-culturaltranslation#sthash.tVGaamgG.dpuf. Tyulenev, Sergey. Translation and the Westernization of Russia. Berlin: Frank & Timme. 2012. Wolf, Michaela. DТОă vТОХsprКcСТgОă SООХОă KКФКnТОns.ă оЛОrsОtгОnă unНă Dolmetschen in der Habsburgermonarchie 1848-1918. WТОn/Kôln/WОТmar:ăBôСlau,ă2012. Noti ăbiobibliografic Larisa SCHIPPEL este profesor universitar doctor de МomunТМarОă transМultural ă Тă МoorНonatoare a Centrului de TraНuМtologТОă НТnă МaНrulă UnТvОrsТt ТТă НТnă VТОna,ă traНuМ toarО;ă 113 „vТsТtТngă proПОssor‖ă .a.ă laă UnТvОrsТt ТlОă НТnă LОТpгТg,ă JОna,ă Graг,ă MosМova,ă VoronОг,ă CСТ Тn u.ă DomОnТТlОă salОă prТorТtarОă НОă МОrМОtarО:ă traductologia, textologia, teoria oralТt ТТ,ăТstorТaăМulturТТ. 114 DESPREăOăTRADUCEREăÎNăFRANCEГ ăAă JURNALULUIăDEăC L TORIEăÎNăCHINAă ALăăLUIăăNICOLAEăăMILESCUă(SP TARUL) HÉLÈNEăLENZ Universitatea din Strasbourg, Fran a Abstract: The journals Atelier de Traduction, Translationes, and Rielma СavОăalrОaНвăОstablТsСОНătСОăМonМОptsăoПă―МulturОmО‖ă(LunguBaНОaă2009)ăanНă―МulturalăНТmОnsТonăoПătranslatТons‖ă(ConstantТnОsМuă 2014). Such concepts justify the critical valorisation of a text such as the Journal of a Journey to China by NicolaeMilescu (Spatharus). This account of a journey taken between 1675 and 1677 was written in Russian by a Moldavian, discovered by B. P. Hasdeu in 1866, ТntroНuМОНăТnăFrОnМСăТnă1833ăbвăEmТlОăPТМot‘sămonograpСвă(rООНТtОНă in 2012), and translated into Romanian three times by Gh. Sion (1888),ă Em.ă C.ă GrТgora ă (1926)ă anНă CornОlТuă B rbulОsМuă(1974).ă Asă such, it is a document that has to be accompanied by a study of other natТonală аorksă oПă tСОă samОă pОrТoН.ă TСОă ―rОtranslatТons‖ă (another concept explored nowadays) of this text led to the discovery of the symbolic value of an author who, according to NicolaeIorga in 1929, combined the history of China with the history of Decebal, the Dacian. The tsarist power employedNicolaeMilescu, this polyglot Latinist competent in Christian and political terminology, to try to mediate between Russia and China. MТlОsМu‘săbookăwill be examined based on the originality of the travel aММount,ăattОstОНăbвăsМСolars.ăCornОlТuB rbulОsМuăunНОrsМorОsătСОăПact that the Journal can, in fact, be seen as the beginning of Russian ethnography. For example, the description of the Ostyak represents the first (Russian ethnographic) document mentioning them. The present paper will highlight the documentary virtues of the text. When he records new information on Siberia, NicolaeMilescu corrects some of the errors of older geographers. The account of the actual diplomatic mission in China is rich in observations regarding the language and rituals regarding foreigners as observed by emissaries, translators, linguists. For example, the verbal exchanges regarding the commercial relations with the Russians who had come to China are 115 explained through the fact that they could speak Chinese and Mongolian. The text mentions a Mongolian translator, a translator called Solomon but also the Jesuits Adam Schall and, in particular, Ferdinand Verbiest, whose rank is alihahava Тnă CСТnОsО.ă MТlОsМu‘să narrative is always aware of communicational methods (the spoken language is rendered in writing, some letters are translated from Chinese into Latin, etc.) and a lot of the verbal exchanges rendered in it unfold following the model of Verbiest, who spoke Latin. Of most interest to both parties (Western and Chinese) are the information regarding customs, sciences (the passion of the Chinese for astrology explains why the Jesuits competent in calendars were left alone), even musical/poetic performances. Danube, Danube, performed in front of the askaniamaI, forces two linguists to sing in Chinese. The descriptions of the Great Wall, of the city of Tianjin, of the imperial city of Pekin are all of great literary and historical interest. If one of the aims of the Romanian translation and translation studies is that of translating/presenting into French and in France an author unknown or little known by the Western public, despite his expedition whose scope was comparable to that of Marco Polo, the prior study of tСОă―RomanТanătranslatТonăТНОasăanНămОta-ideas from the sixteenth to the twenty-ПТrstăМОnturв‖ă(Lungu-Badea 2013) is indispensable. How could this account by NicolaeMilescu become as attractive, useful, and pleasant as the Histoire du Prince Dracula, published by MateiCazacu (1988)? The translation into French – a project we are currently working on and an excerpt of which – the first known description of the Baikal Lake in Siberia – will soon be finalised – could provide an opening towards a wider reception of Milescu. The discussion of the translation difficulties and their provisional and then final solutions will contribute to the overall definition of the translation studies research done in Romania. Keywords: cultureme, Nicolae Milescu, retranslation, French critical edition Introducere Cum s-ară putОaă vorbТă НОăNТМolaОăMТlОsМuăьnă Пa aă unuТă publТМă care l-a studiat deja? Este, pare imposibil pentru cineva care nu a scris oă МartО,ă nuă aă П Мută oă tОг ă sauă ună artТМolă МarОă s ăУustТПТМО o asemenea ьnНr гnОal .ă Т,ătotu Т,ăОuăsuntăьnăaМОast ăsТtua ТО.ăÎntruМсtă Descrierea Chinei,ăoăМartОăНОsМopОrТt ăьnăНОtalТuăьnăromсn ăьnăurm ăМuăНoarăНoТtrei ani, mi s-aăp rutăatсtăНОăaproapОăНОăa tОpt rТlОăМТtТtoruluТăОuropОană 116 moНОrn,ă amă ьnМОpută s ă m ă gсnНОsМă s ă oă traНuМă sauă s ă oă rОtraНuМă ьnă ПranМОг .ăÎnăaМОstăstuНТuăНОătraНuМtologТОăromсnОasМ ,ăsuntăprОгОntatОă МсtОvaăНТntrОăobsОrva ТТlОăОбtrasОăНТnăaborНarОaătraНuМОrТТătОбtuluТăluТă Milescu. Aceasta mi-aă НОmonstrat,ă maТă ьntсТ,ă М ă MТlОsМuă aă v гută ьnă М l torТaă saă oă opОra ТОă НОă НОМrТptarОă Сr nТt ă НТnă povО tТă prТvТnНă manТПОst rТlОătraНuМОrТТăsМrТsОă ТăoralОăьntr-oăalt ălТmb ă Т,ăprТnăurmarО,ă Сr nТt ăНОăorТgТnТlОăprТnМТpТТlorătraНuМОrТТă(romсnО tТ)ăьnăsОnsălarg. Milescu – traduc toră iăpoliglot Milescu – scriТtor,ăМartograП,ătraНuМ tor,ăНТplomat,ăună„MarМoă Poloă ală RomсnТОТ‖,ă n sМută laă VasluТă ьnă 1636,ă mortă laă MosМovaă ьnă 1708,ă Оraă Тă polТglot.ă Laă 30ă НОă anТă vorbОaă ПluОntă МТnМТă lТmbТ:ă turМa,ă grОaМa,ălatТna,ă ПranМОгa,ă rusa.ă Laă 80ă НОă anТă(vсrst ă laă МarОă МonНuМОă oă ac ТunОăНТplomatТМ ăьnăПavoarОaăarmОnТlor),ăaУungОăs ăst pсnОasМ ăНОУaă nou ălТmbТ.ăPrТmОlorăМТnМТălТăsОăaНaug ăromсna,ăgrОaМaăvОМСО,ăgОrmanaă ТăsuОНОгa.ăÎnăПТnО,ămТsТunОaăНОsМrТs ăьnăDescrierea Chinei, i-a permis s ă ьnvО Оă Тă pu Тn ă МСТnОг .ă AМОstОă Мuno tТn e l-ar fi impresionat pe ьmp ratulă SСОng-zu, care l-aă prТmТtă ьnă auНТОn ă („MarМoă Poloă ală RomсnТОТ‖.ăDТsponТbТlăonlТnОăla:ăaНОv rul.ro,ăaММОsatăьnă12ănoТОmbrТОă 2015). Totu Т,ă ТntОraМ ТunТlОă Мuă НТПОrТtОlОă popula ТТă pОă МarОă mТsТunОaă lui Milescu le-aă pОrmТsă ьn spa Тulă МСТnОгă nuă s-auă П Мută НОМсtă prТnă schimbul de texte scrise sau printr-oăМomunТМarОăoral ăьnălТmbТăpОăМarОă MТlОsМuănuălОăМuno tОa.ăAМОstОătranгaМ ТТăauăПostăьnso ТtОăНОăaltОătТpurТă НОăsМСТmburТă(МaНourТ,ăПormОăНОăsalut,ăgОsturТăalОăМorpuluТ,ăНup ăМum o cerea momentul). De aceea textul lui Milescu, de obicei considerat МaăunăraportăНОăМ l torТО,ăНОăНОsМopОrТrОăgОograПТМ ă ТăОtnograПТМ ănТăsОă parОă maТă ьntсТă analТгabТlă ьnă tОrmОnТă НОă МomunТМarОă ьnă МarОă transpunОrОaăvОrbal ăУoaМ ăunărolăОsОn Тal. Mizele politiceă iă comercialeă aleă misiuniiă luiă Milescuă înă China.ăOăpunteă arist LaăНataămТsТunТТăsalОăьnăCСТna,ăNТМolaОăMТlОsМu,ăboТОrăromсnă stabТlТtă ьnă RusТaă НТnă 1671,ă sОă М s torО tОă Мuă oă mosМovТt .ă EstОă Тă Оlă МОt Оană rusă Тă Оă НОă rОlТgТОă ortoНoб .ă Aă rОНaМtat,ă traНusă Тă МompТlată numОroasОă opОrОă НТntrОă МarОă П r ă ьnНoТal ă Lexiconul greco-latin-slav ală М ruТă autoră ОstОă МonsТНОrat (P МurarТuă 2008,ă 17-18).ă ÎnaltОlОă salОă МalТt ТăТntОlОМtualОărОmarМatОălaăьnМОputulăsОМoluluТăalăXX-lОaăНОăМ trОă savantul francez Emile PТМotă suntă rОМunosМutОă НОă putОrОaă arТst .ă SОă tТОăНОăaltПОlăМ ăNТМolaОăMТlОsМuăОstОă ТăprТmulătraНuМ torăalăBibliei ьnă lТmbaăromсn ,ăМООaăМОăМonПОr ăaМtТvТt ТТăsalОă – asМuns ălaămomОntulă aМОlaăsubăsОmn turaăluТă ОrbanăCantaМuгТnoă – oăНОmnТtatОăНОosОbТt .ă 117 Pu Тnă Нup ă sosТrОaă saă ьnă RusТa,ă aă Пostă numТtă „ПunМ Тonar‖ă al Departamentului Ambasadorilor (Posolski prikaz). CuăaМОstăstatutăvaăПТătrТmТsăьnăCСТnaă ТăvaărОНaМtaăНoМumОntulă ală М ruТă Мon Тnută vaă ПaМОă НТnă Оlă prТmulă sТnologă romсnă Тă unaă НТnă prТmОlОă autorТt Т monНТalОă ьnă matОrТО.ă Naturaă mТsТunТТă salОă Тă aă prОg tТrТТăaМОstОТaăsuntăprОгОntatОăНОăP МurarТuăastПОl: „Amăl satălaăurm ăНou ăluМr rТ alОăluТăNТМolaОăMТlОsМuă ТăanumОăМОlОă lОgatОă НОă mТsТunОaă saă ьnă CСТna,ă Мaă trТmТsă ală aruluТă AlОбОТă MТСaТlovТМТă Romanov,ă oă mТsТunОă polТtТМ ,ă ОМonomТМ ă Тă НОă ТnПormarО.ă AutorТt ТlОărusО tТătrОbuТauăs ă stabТlОasМ ărОla ТТăpolТtТМОă Мuă CСТna,ă urm rТnНu-sОă Тă g sirea unui drum mai bun prin Siberia sprОăCСТna,ăМarОăs ăПaМТlТtОгОă ТărОla ТТlОăОМonomТМО.ăÎnМrОНТn сnНu-ise o asemenea misiune, Milescu a cercetat timp de un an documente НТnăarСТvaăТnstТtu ТОТăьnăМarОăluМraă(PosolskТăprТkaг),ăМ r ТărОПОrТtoarОă la China, ьntrОăМarОă ТăМОaăaăluТăMarМoăPoloă(«MarМoăPavОl»ăМumăьlă numОaă Оl),ă luМr rТlОă ТОгuТtuluТă MartТnoă MartТnТă De belo tartarico (AnvОrs,ă1654)ă ТăunăAtlas Sinensis (AmstОrНam,ă1655),ăьnsОmn rТlОă НОă М l torТОă alОă unoră olanНОгТ;ă aă stată НОă vorb ă Мuă mОmbrТТă unoră mТsТunТăНТplomatТМОăantОrТoarО‖ă(2008,ă18). Cine sunt membrii acestor misiuni diplomatice anterioare? F r ă ьnНoТal ă ПunМ ТonarТă aТă DОpartamОntuluТă AmbasaНorТloră laă MosМova,ă aă М roră trОМОrОă aă l sată urmОă ьnă toat ă luМrarОaă Descrierea Chinei.ă Dou ă mТsТunТărusО ti au precedat astfel pe cea a lui Milescu, Нup ă Мumă oă arat ă Platonovaă (2011).ă TОбtulă boТОruluТă romсnă sОă МonstruТО tОă НОМТă Мaă ună ПОlă НОă УoМă НОă pТst /parМursă punсnНă ьntrОb rТă asupraă МomportamОntuluТă mТsТunТloră rusО tТă rОМОntОă НОă МarОă НОpТnНОaă ьns Тă vТa aă sa.ă Elă vaă М utaă r spunsurТă Тă Мuă prТvТrОă laă motТvОlОă nОьn ОlОgОrТТăНТntrОăru Тă ТăМСТnОгТăМarОăauăМonНusăьnМОpсnНăНТnă1616ălaă НОгvoltarОaă НОă rОla ТТă ьntrОă CСТnaă Тă OММТНОnt,ă ьnă МaНrulă М roraă Тă mТsТunОaăsaăarОăvoМa ТaăНОăaărОгolvaăbloМaУulăsurvОnТt. Natura НrumuluТăНОăparМursăvaăТmplТМaăaУutorulăТntОrprО Тlor,ăaă traНuМ torТloră rОМruta Тă sОă parОă ьnă tТmpulă М l torТОТă salО.ă DТnă aМОstă momОnt,ă transportulă unОТă sМrТsorТă ОvoМatОă ьnă prТmОlОă rсnНurТă alОă povО tТТătraНusОăНОăB rbulОsМuă(1974)ăМonПrunt ăМТtТtorulăМuăoărealitate lТngvТstТМ ă sublТnТat ă НОă artТМolulă НТnă 2011ă ală PlatonovОТ:ă ТmposТbТlТtatОaăНОsМТПr rТТăunОТăsМrТsorТăaăьmp ratuluТăМСТnОгăМ trОă arulă rus. Acest obstacol de comunicare este un motiv principal al povОstТrТТ.ă NТМТă MТlОsМuă Тă nТМТă НОlОga Тaă vОnТt ă de la Moscova nu МunosМă МСТnОгaă sМrТs ă sauă vorbТt .ă DОmonstra Тaă ТmposТbТlТt ТТă НОă МomunТМarОăьntrОăМТvТlТгa ТaăoММТНОntal ă(rus )ă ТăМСТnОг ăvaăПТăьnt rТt .ă VaăПТăОvТНОntăТmОНТatăМ ăНoarăМomОr ulă ТăapОlulălaărТtualurТlОăМorporalОă 118 folosite la Curtea de laă PОkТn,ă Нup ă Мumă vomă vОНОaă laă ПТnalulă povОstТrТТ,ă voră ПТă НОă natur ă s ă r stoarnОă ună ПОlă НОă гТНă МarОă plasaă МОlОă Нou ăp r ТăьnănОьnМrОНОrОă ТăautarСТО. PОntruăaănuăМomplТМaăprОгОntarОaăНОăПa ,ăamăalОsăОlТmТnarОaă total ă НТnă ОбpunОrОă aă totă МОă prТvО tОă traНuМОrea acestei scrisori. DОsМrТОrОaă global ă aă rОПlОМ ТОТă traНuМtТvОă aă luТă MТlОsМuă ьn Descrierea Chinei arăМОrОăs ăsОăПaМ ărОПОrТrОălaăОa,ăНarănuăОstОăloМulăaТМТ,ăТarăanОбaă oПОr ă ună rОгumată rapТНă ală unОТă problОmОă l satОă НОopartОă ьnă МТuНaă ТntОrОsuluТă ТăТmportan ОТăsalО. Principaleleă activit iă deă traducereă aleă povestiriiă iă problemele de terminologie AМtТvТtatОaă НОă traНuМОrОă vaă ПТă nОМОsar ă НО-aă lungulă ьntrОgТТă М l torТТ.ă LТmbТlОă vorbТtОă НОă popula ТТlОă ьntсlnТtОă pОă tТmpulă trasОuluТă Moscova – Pekin nu sunt cunosМutОă ТăМomunТМarОaăvОrbal ănОМОsar ă aМtТvТt ТlorăМurОntОă(aprovТгТonarОa,ăsМСТmbarОaăanТmalОlorăНОăpovar ă ТăНОăьnМ lОМat,ăpopasurТălaăСanurТăОtМ.)ăОstОăТnНТspОnsabТl .ăDОlОga Тaă MТlОsМuă nuă Мunoa tОă МСТnОгa.ă Oă sМrТsoarОă НОă aМrОНТtarОă vaă ПТă prТmaă МonНТ ТО pОntruă ob ТnОrОaă mТУloaМОloră matОrТalОă alОă МontТnu rТТă НrumuluТ.ă Eaă ОstОă rОspОМtat ă ьnă МalТtatОă НОă „mОНТator‖ă sauă mОНТaă МaraМtОrТstТМ ăaăputОrТТ.ăAstПОl,ănuăparОănОМОsarăs ăПТОăНОМrТptat ,ăОăНОă aУunsăs ăПТОăprОгОntat ăpОntruăaăsusМТtaănuăНoarătОama,ăМТă Т o supunere nОМonНТ Тonat . „Dară НaМ ă ОТă nuă voră tТă nТmТМă НОsprОă sМrТsoarОaă ьmp ratuluТă lor,ă atunМТ,ă МСТară НaМ ă ară avОaă porunМ ,ă nuă sОă voră gr bТă s ă aНunОă mТУloaМОlОă НОă transport,ă pОntruă М ă a aă suntă oamОnТТă НТnă stОp ă […]ă V гсnНă Мсtă НОă marОă lОă ОstОă ьnМ p сnarОaă Тă М ă nuă potă altПОlă s -mi urmez drumul, le-amăar tatăsМrТsoarОaăьmp ratuluТălor,ăa Огat ăьntr-o МutТОă ьnvОlТt ă Мuă atlasă galbОn,ă pОă МarОă amă rТНТМat-o cu respect НОasupraă МapuluТ,ă Тă to Тă МОТă НОă Пat ă auă М гută ьnă gОnunМСТă Мuă marОă spaТm ,ăatТngсnН-o cu capul,ăa aăprОМumăПaМăprОo ТТăno trТăМuăsПТntОlОă НarurТ.ă Тă МсnНă oă v гur ,ă oă Тă rОМunosМur ,ă П r ă s ă oă maТă МТtОasМ ,ă spunсnН М ă Оrauă ьnМrОНТn a Тă maТă prОsusă НОă orТМОă М ă lО-am spus aНОv rulă ТăМ ăьntr-aНОv r,ăsuntătrТmТsăНОăM rТaăTa;ăьnăvТТtorănТăsОăvaă НaăьntrОagaăМТnstОă ТăprО uТrО.ăÎnНat ăamăpusălaăloМăsМrТsoarОaăМuătotă rОspОМtulă (avОamă laă mТnОă patruă sМrТsorТă МСТnОгО tТ,ă Нară loră lО-am ar tatănumaТăuna),ă ТăОТăauă ТăporunМТtăs ăsОăьmpart ăvТtОlОănoastrОăpОă laăs tОnТăpОntruăaălОăСr nТ‖ă(B rbulОsМuă1974,ă134). TОrmОnulă МОlă maТă ПrОМvОntă utТlТгatăatсtă НОă GrТgora ,ă Мсtă Тă НОă traНuМ torТТă romсnТă НТnăsОМolulă alăXIX-lea (1926/1942 et 1956/1974) ОstОă«t lmaМТ».ăElăsОăaplТМ ăМОlorăМarОătranspunăspusОlОăoralОăsauăsМrТsОă 119 dintr-oălТmb ăьnăaltaăpОăparМursulăunОТăМ l torТТ.ăAМОast ăaМtТvТtatОăОstОă ОПОМtuat ă ОбМlusТvă НОă b rba Т.ă Cuă ОбМОp Тaă luТă Solon,ă ОПulă traНuМ torТloră МСТnОгТălaăМurtОaă НОă laă PОkТn,ă nТМТunătraНuМ toră nuăОstОă apОlată pОă numОlОă s u.ă Totu Т,ă MТlОsМuă НОsМrТОă ьnМ ă НОă laă ьnМОputulă povОstТrТТă prОгОn aă al turТă НОă Оlă aă unuТă traНuМ tor,ă П r ă aă prОМТгaă lТmbТlОă МunosМutОă НОă aМОsta.ă Faptulă М ă НТspunОaă НОă ună astПОlă НОă ьnso ТtorăarăputОaăПТăoămarМ ăaăstatutuluТăs uăьnaltăНОănОgoМТatorăьntrОă ară Тă ьmp ratulă МСТnОг.ă TОбtulă nuă prОМТгОaг ă na ТonalТtatОaă aМОstuТă traНuМ tor.ă Nuă sОă prОМТгОaг ă nТМТă НaМ ă aМОstaă ьlă ьnso О tОă pОă MТlОsМuă pсn ă laă PОkТn,ă nТМТă НaМ ă MТlОsМuă aă sМСТmbată unulă sauă maТă mul Тă ТntОrprО Т. ÎnăalăНoТlОaărсnНăg sТmătОrmОnulăНОă«Нragoman»ăalăМ ruТăsОnsă ОstОăprОМТгată НОă НТМ Тonarulă unТlТngvă romсnă Мaă ПТТnНă «ТntОrprОt oficial ьnă rТlОăНТnăOrТОnt».ăRОg sТmă ТătОrmОnulăНОă«tergiman» (B rbulОsМuă 1974,ă 303),ă tОrmОnă НОă ОtТmologТОă turМОasМ ă sОmnТПТМсnНă „ТntОrprОt,ă traНuМ tor‖ă – „Solulă ăl-aă rugată pОă ТОгuТtă s -Тă maТă t lm МОasМ ă oă Нat ,ă М МТă ьn ОlОgОaă prostă МОlОă traНusОă НОă tОrgТmanulă nostru‖ (B rbulОsМu,ă 1974, 303). Principalaă func ieă explicită atribuit ă traduc torilor (МСТnОгТ)ă ОstОă aМООaă НОă aă proМОНaă laă opОra ТunТă МomОrМТalОă al turТă НОă autorТt ТăguvОrnamОntalОă ТăМomОrМТan Т:ă„manНarТnТТă Тăto Тăt lm МТТă Тă negustorii s-auă ьn ОlОsă ьmprОun ă Мuă МОă prО ă s ă МumpОrОă m rПurТlОă noastrО‖ă(B rbulОsМuă1974,ă289).ăMaТăНОpartО,ăТntОrprО ТТăsuntăТnvТta Тă НОămanНarТnăs ănОgoМТОгОăprО ulăunОТăpТОtrОăprО ТoasО.ă „FТТnНăaproapОăgataăНОăplОМarО,ălaăsolăauăvОnТtăto Тăt lm МТТăМСТnОгТăьnă taТn ă i l-auăьntrОbatăНaМ ăvrОaăs ăМumpОrОăpТatraăМОaămarОăНОărubТn,ă pОăМarОăaăv гut-oămaТăьnaТntО,ăПТТnНМ ăОТăvorbТsОr ăМuămanНarТnulăМaă s ăoăvТnНОăМuăНou ămТТăНОălanТ‖ă(B rbulОsМuă1974,ă319). Remunerareaă traduc torilor:ă sОă parОă М ă ОбТst ă ună pasaУă rОlatТvălaăьnmсnarОaăМaНourТloră(НОăМ trОăpartОaăМСТnОг )ăМ trОăНТvОr Тă ТntОrmОНТarТăНОătranгaМ ТТăvОrbalОăoralОă ТăsМrТsОălaăМurtОaăНОălaăPОkТn.ă SОМrОtarТТă(gr m tТМТТ)ăsauăПunМ ТonarТăaТăМanМОlarТОТăsОrvТМТТlorărusОăalОă aruluТă(PosolskТăPrТkaг)ăsuntăМОТăМarОăprТmОsМăМaНourТălaăПОlăМaă ТăМОТă МТnМТă traНuМ torТ,ă ьnă urm toarОaă propor ТОă (u oră ТnПОrТoar ă pОntruă traНuМ torТă – (orТgТnОaă traНuМ torТloră Тă lТmbТlОă НОă traНuМОrОă nuă suntă precizate de context).  „CОТă МТnМТă t lmaМТă auă prТmТtă МсtОă ună oгТamă НОă m tasО,ă МсtОă ună vală НОă m tasОă volosТanskaă Тă paТsprОгОМОă buМ Тă НОă kТtaТk"ă (B rbulОsМuă 1974,ă 297).ă OПОrТrОaă unoră p l rТТă ПunМ ТonarТloră МanМОlarТОТă ProsolskТă PrТkaгă (gr m tТМТ)ă sОă poatОă ОбplТМaă poatОă ьnă 120 context prТnăПaptulăМ ăОstОăТntОrгТsăs ăsОăprОгТntОăМuăМapulăНОsМopОrТtălaă CurtОaăМСТnОг ă(ТnvОrsăьnăraportăМuăobТМОТulăНОălaăМurtОaă aruluТ),ăНup ă cum am precizat anterior.  „Gr m tТМТТăНОălaăPosolskТăPrТkaгăauăprТmТtăМсtОăunăoгТamăНОă m tasО,ă МсtОă oă p l rТО,ă МсtО oă МОntur ă Мuă Мu Тt,ă МсtОă oă pОrОМСОă НОă МТubotО,ă МсtОă ună vală НОă m tasОă proast ,ă VOLOSIANSKA,ă МсtОă aТsprОгОМОbuМ ТăНОăkТtaТk"ă(B rbulОsМuă1974,ă297). SОă obsОrv ă М ă func iileă traduc toruluiă potă fiă l rgiteă laă nivelul de consilier al protocolului ьntr-o problОm ă МruМТal ă pОntruă povОstТrО:ă oblТga Тaă НОă aă ПaМОă plОМ МТunОă laă CurtОaă МСТnОг ,ă МarОă aă Мauгată НОУaă О ОМulă unОТă mТsТunТă rusО tТă antОrТoarОă МОlОТă aă luТă MТlОsМuă (МОaă aă luТă BaТМov,ă Нou гОМТă НОă anТă maТă НОvrОmО).ă Înă pasaУulă МarОă urmОaг ,ă traНuМ torulă punОă ambasadorul la curent despre valoarea sТmbolТМ ă aă unuТă МomportamОntă gОstual/Мorporal.ă GОstulă Тă moНulă НОă a-lă ьnНОplТnТă ьnă Пa aă ьmp ratuluТă МСТnОгă auă valoarОaă unОТă manТПОst rТă verbale. „PОăsol,ăl-auăНusăьntrОăОТăМ trОătron.ăCсnНăauăaУunsăьnăПa aătronuluТ,ăТau spusă s ă sОă plОМОă oă Нat ă pсn ă laă p mсnt,ă Тară t lmaМТuluТă Т-au porunМТtă s -Тă pun ă pОrnaă subă gОnunМСТă Тă s ă sОă a ОгОă Мuă pТМТoarОlОă subăОl,ăНup ăobТМОТulăturМОsМ‖ă(B rbulОsМuă1974,ă237). MaТă tсrгТu,ă ună МonsТlТОră НОă protoМolă vaă ПТă ПОlТМТtată pОntruă rОu Тtaă unui demers pe care el l-aă rОМomanНat.ă Înă МonsОМТn ,ă vaă ПТă solТМТtată Мaă traНuМ toră НovОНТnНă astПОlă Тmportan aă unОТă ПunМ ТТă НОă ТntОrprОtarТată НТnМoloă НОă Logos.ă AМОast ă aМtТvТtatОă ТntОrprОtatТv ă sОă sТtuОaг ămaТăalОsăНТnМoloăНОăsПОraăНОăТnПluОn ăaălТmbТТălatТnО,ăst pсnТt ă НОă VОrbТОstă Тă НОă ТОгuТ ТТă МarОă sОă ьntrО Тnă Мuă ambasaНorulă aruluТă laă PОkТnă(MТlОsМuăМunoa tОăНОăОбОmplu,ăьnăaПar ăНОălatТn ă ТăturМa). „Însu Тă bogНТСanulă vrОaă s ă tОă ТnvТtОă pОă DomnТaă Taă laă Оl,ă ьnă ПunНulă palatuluТăs uă unНОăloМuТО tОă ТănТmОnТă maТăьnaТntОă nuăaăstatăьnă ПОlulă staăьnăПa aăСabТlorănТМan Тă ТăМСТnОгТ,ăМarОăn-auăНatăvoТОănТМТoНat ăs ă ПТОăv гu Т,ă ТăМСТarăОТă(ТОгuТ ТТ)ăsОămТnunОaг ăМumăНОăs-a trecut peste aМОstăobТМОТ.ăAuămaТăspusăМ ăТ-auăМСОmatăs -ТăПТОăt lmaМТă Тăs -i arate Мumăs ăsОăpoartОăНup ăobТМТОТulăloră ТăМ ăsuntăПoartОăbuМuro ТăpОntruă МТnstОaă M rТОТă SalОă aruluТă Тă pОntruă slavaă luТă ьntrОă toatОă МОlОlaltОă popoarОăМrО tТnО‖ă(B rbulОsМuă1974,ă275). Limbile de traducere. Limbile de traducere sunt cele ьntсlnТtОăьnătТmpulăМ l torТОТ,ăНarăoăТmportan ăapartОăОstОăaМorНat ăНОă povОstТrОă lТmbТТă МСТnОгО,ă lТmbaă tОrТtorТuluТă ьmp ratuluТă М trОă МarОă sОă 121 organТгОaг ă mТsТunОa.ă CОaă НО-aă Нouaă lТmb ă ьntсlnТt /ТnНТМat ă НrОptă МonНТ ТОăНОăbaг ăaămТsТunТТălaăPОkТnăОstОălatТnaăvorbТt ăНОăoММТНОntalТТă МarОă tr Тauă ьnă CСТnaă Тă МarОă voră ПТă prТmТТă ТntОrmОНТarТă ьntrОă mТsТunОaă rus ă ТăМurtОaăМСТnОг . Chineza ProblОmaă traНuМОrТТă МСТnОгОТă sОă aПl ă ьnă МОntrulă НoМumОntuluТă luТăMТlОsМuăНОoarОМОăpovОstОaăluТăB rbulОsМuăaăьnМОputăprТnăОvoМarОaă unОТă sМrТsorТă aăьmp ratuluТăCСТnОТă aНrОsatОă aruluТă Тă trТmТs ă ьnă1616,ă НОsprОă МarОă Platonovaă stabТlО tОă М ă aă Пostă НОsМТПrat ă abТaă ьnă 1675.ă PovОstОaă traНus ă НОă B rbulОsМuă ьnМОpОă ьnă 1676.ă DaМ ă sМrТsoarОaă ьmp ratuluТăМСТnОгă М trОă ară aă Пostă НОУaătraНus ,ă povОstОaăluТă MТlОsМuă nu e ьnăaМООa ТăsТtua ТО.ăFТОăpОntruăМ ăОПОМtТvănТМТoătraНuМОrОăsМrТs ănuă aă Пostă ПurnТгat ă ambasaНoruluТ,ă ПТОă pОntruă М ă Мon Тnutulă tОбtuluТă МСТnОгОsМă aăПostă МonsТНОrată ТmposТbТlă НОă transmТsă aruluТă ТăpОntruăМ ă MТlОsМuăaăПostăТnvТtatăs ămОarg ăs ărОМlamОăМorОМtarea acesteia. Aă Пostă МonПТrmată prТnă vТuă graТă М ă mТsТvaă ьnă Мauг ă nuă Мon ТnОă nТmТМă agrОsТv.ă Totu Т,ă ОstОă ТmposТbТlă s ă sОă aМorНОă МrОНТtă aПТrma ТТloră bТnОvoТtoarО.ăBunОlОăТntОn ТТănuăpotăПТăprobatОăНОăambasaНorăНОoarОМО,ă pe de o parte, mesagerul (Milescu) nu Мunoa tОă МСТnОгa,ă pОă НОă alt ă partО,ă nТМТunulă nuă aă Пostă МapabТlă s ă traНuМ ă ьnă sМrТsă ună astПОlă НОă tОбt.ă Con Тnutulă s uă bТnОvoТtoră nuă aă Пostă НОгv luТtă orală НОМсtă МaгaМТloră ьnă 1616ă (НОtalТuă МonПТrmată prТnă artТМolulă PlatonovОТă МarОă stabТlО tОă М ă aМО tТa,ă МaгaМТТ,ăauă sОrvТtă НrОptăТntОrmОНТarТăьnă tТmpulă prТmОТă mТsТunТă rusО tТă НТnă 1616).ă SОă parОă НОă asОmОnОaă М ă ПormulОlОă rОspОМtuoasОă nОМОsarОăorТМ ruТăМurТОrăaНrОsată aruluТălТpsОsМăьnăaМОast ăsМrТsoarО.ăDОă unНОă nОМОsТtatОaă unОТă ТntОrvОn ТТă НТplomatТМОă rusОă Мuă ТntОn ia de a stabТlТăНaМ ălТpsaăьnăМauг ăОăunaăНОănatur ălТngvТstТМ ăsauăunărОПuгăНОăaă rОМunoa tОăm rО Тaă aruluТ.ă„DarăОstОăsМrТs ăП r ătТtlurТlОăM rТОТăTalОă Тă ьnМОpОănumaТăМuăatсt:ăBogНТСanul,ă aruluТăalb,ăs n tatО‖ (B rbulОsМuă 1974, 13). AМОast ă ОvОntual ă ТnsolОn ă МСТnОг ,ă МonsОМТn aă Тă Мauгaă О ОМuluТă mТsТunТТă rusО,ă sОă vaă НovОНТă probabТlă ьnă tТmpulă МОrОmonТОТă plОМ МТunТТă МarОă МОrОaă Мaă ambasaНorulă aruluТă s ă sОă plОМОă ьnă Пa aă ьmp ratuluТă МСТnОг.ă Totu Т,ă laă ьnМОputulă povОstТrТТ,ă ambasaНorul,ă МarОă НorО tОă ьnaТntОă НОă toatОă s ă ob Тn ă oă auНТОn ă laă PОkТnă unНОă ТnОă s ă aУung ă Мuă orТМОă prО ,ă sОă mul umО tОă s ă ТnsТstОă pОă bunaă saă МrОНТn ,ă strсnsălОgat ăНОălТpsaăМuno tТn ОlorălТngvТstТМО. „Dar,ă НО Тă arulă ară ПТă НorТtă ПoartОă multă s ă tТО,ă МОă Оraă sМrТsă ьnă scrisoarea HanuluТ,ă aМОastaă Пuă Мuă nОputТn ,ă НТnă Мauгaă nОprТМОpОrОТă noastrОăьnălТmbaăМСТnОгОasМ ‖ă(GrТgora ă1926,ă72). 122 „Euă l-amă spusă М ă r spunsulă M rТОТă TalОă laă sМrТsoarОaă loră ьntсrгТasОă pОntruăМ ăНОălaăNОrМТnskăpсn ălaăMosМovaăОăМalОălung ,ă ТămaТăalОsă pОntruăМ ănuăs-a pututăt lm МТăsМrТsoarОaăСanuluТ,ă Тămult ăvrОmОăauă ПostăМ uta ТăoamОnТăьnăstarОăs ăoăt lm МОasМ ,ăНarănТmОnТănuăputusО.ă Totu Т,ăНО Тănuăoăьn ОlОsОsОr ă(…)ămarОlОă arăb nuТaăМ ănuăpoatОăs ă ПТОă sМrТsă altМОvaă ьnă sМrТsoarОă НОМсtă prТОtОnТОă Тă НragostО,ă Мumă lТă s-a spusăМaгaМТloră ТăprТnăvТuăgraТ‖ă(B rbulОsМuă1974,ă147). ÎnăМonsОМТn ,ăprТmaăМОrТn ăaă aruluТăОstОăНОăaăluaăМuno tТn ă НОăТntОn ТТlОăьmp ratuluТăМСТnОгăПa ăНОăpОrsoanaăsaăьnăproprТaăsaălТmb . „NuăОraăobТМОТulămarОluТă arăs ătrТmТt ăьnН r tă sМrТsorТlОăьmp ra Тloră vОМТnТ.ăTotu Т,ăНaМ ăaМumăaătrТmТsăprТnămТnОăaМОast ăsМrТsoarО,ă ТămТaă porunМТtă s ă oă p гОsМă Мuă aМООa Тă МТnstОă Мaă Тă pОă sМrТsoarОaă M rТОТă Sale, mi-a dat-oăpОntruăaăПТăt lm МТt ăьnălТmbaărus ă ТăapoТăs ăТ-o aduc ьnapoТ,ă pОntruă Мaă M rТaă Saă arulă s ă aПlОă МОă sМrТОă bogНТСanulă Тă МОă НorО tО‖ă(B rbulОsМuă1974,ă147). DaМ ă MТlОsМuă nuă Мunoa tОă МСТnОгa,ă НТПОrТ Тă traНuМ torТă НТnă pОrТoaНaă М l torТОТă МunosМă aМОast ă lТmb ă al turТă НОă kalmouk,ă НОă mongol .ă FТОă ОТă apar Тnă aМОstoră na ТonalТt Т,ă ПТОă sunt bilingvi sau multТlТngvТă НТnă МauгОă pОă МarОă povОstТrОaă nuă lОă НОtalТaг .ă Ună protagonТstă Тmportantă ală povОstТrТТ,ă GantТmur,ă ОstОă ună prТn ă tunguгă – „unăurТa ăpl tТtorăНОătrТbutăÎn l ТmТТăTalО"ă(B rbulОsМuă1974,ă137).ăElăaă ПostăМonvОrtТtălaăМrОştТnТsm.ăMОn ТnОrОaăsaăьnăМaptТvТtatОaăМСТnОг ăsauă ОlТbОrarОaă suntă prОгОntatОă Мaă ПТТnНă НОă ună ТntОrОsă laă ПОlă НОă marОă Мaă Тă МontraМtОlОă МomОrМТalОă ьntrОă МОТă НoТă ьmp ra Т.ă MaТă multОă pasaУОă ТmportantОăalОăpovО tТТăvorăОvoМaăОlТbОrarОaăluТăGantТmur.ăEstОăposТbТlă Мaă aМОast ă МonvОrtТrОă rОlТgТoas ă aă tunguгuluТă – stabТlТt ă prТnă artТМolulă scris de Platonova – s ăПТăП МutăНТnăОlăunăomăsusМОptТbТlă– ьnămanТОraă olanНОгuluТăVОrbТОstălaăМurtОaăМСТnОг ,ăНatorТt ăМunoa tОrТТăМОlorăНou ă lТmbТ,ă МСТnОгaă Тă latТnaă – de a pune accent pe mizele traducerii sau traНuМtologТМОăьnărОla ТaăНТntrОăТmpОrТulăМСТnОгă ТăТmpОrТulărus. Înc ădeălaăînceputulăpovestirii,ăceleădou ălimbiăchinezeăsuntă diferen iate.ăTОбtulăНТПОrОn Тaг ăМСТnОгТТăНОănorНăНТnăМСТnОгТТăНТnăsuНă (nТМan Т),ăНarăsОăьntсmpl ăs ăПТОăМТtată ТătОrmОnulăНОă«manНМСou».ă„ Тă ОТă spună t lmaМТuluТă mОu,ă МarОă Мunoa tОă atсtă lТmbaă МСТnОг ,ă Мсtă Тă pОă МОaă aă nТМan Тloră (…)‖ă (B rbulОsМuă 1974,ă 136).ă Oă sМurt ă НОsМrТОrОă ОtnograПТМ ăaăП МutăНТstТnМ ТaăьntrОăloМuТtorТТăCСТnОТăНОăSuНă(nТМan Т)ă Тă manchous. La fel МaăboТОrТТăromсnТăНТnăvrОmОaăluТ,ăMТlОsМuăМuno tОaă turМa.ăLuМruăМarОănuăaăПostăvalabТlăьnăМaгulăprОНОМОsoruluТăs uăBaТМov.ă AМОastaăьТăvaăpОrmТtОăpoatО,ălaăsПсr ТtulăpovОstТrТТăьnămoНăНОosОbТt,ăs ă 123 sОăНОosОbОasМ ăПa ăНОăal ТămТsТonarТăoММТНОntalТăМrО tТnТ, ТnМapabТlТăs ă st pсnОasМ ă ОlОmОntОă НОă МТvТlТгa ТОă МСТnОг ă apropТatОă НОă МОlОă alОă otomanТlor.ă DОă laă ьnМОputulă М l torТОТă salОă НОă altПОl,ă ambasaНorulă aruluТăТНОntТПТМ ălaăМСТnОгТТăНТnăsuНătr s turТăМomportamОntalОăМarОăьТă apropТОăНОăturМТ,ăaНТМ ăНОăoăМТvТlТгa ТОăМuăМarОăMТlОsМuă– pОăУum tatОă fanariot – ОstОăПamТlТarТгat.ăEstОăvorbaăП r ăьnНoТal ăНОăoăpopula ТОăpОă care azi am numi-oămТnorТtar . „Oră nТМan ТТă suntă poporulă vОМСТă МСТnОгă Тă НОă aМООaă atсtă ьnă ora ulă ьmp r tОsМ,ăМсtă ТăaТМТ,ămanМТurТОnТТăs rb torОsМ (vТМtorТa)ăьnăМсntОМОă Тă b t Тă НОă tobОă Тă oamОnТТă aНuМă УОrtПОă ТНolТlor.ă Înă mТУloМulă loră nОă sТm Тmăьntr-oăalt ălumО.ăÎnăaПar ăНОăasta,ă ТăОТăs rb torОsМăasОmОnОaă turМТlor,ă ьnМОputulă anuluТă ьnă lunaă martТО,ă Тă nuă numaТă atсt,ă МТă Тă datinile lor sunt asiatice ТăturМО tТă(…).ăÎnăvorbТrОăsuntăМuvТТnМТo Тă Тă ьnă ьmbr М mТntОă sТmplТă (…).ă AТМТă ьnă satО,ă sОă g sОsМă mul Тă nТМan Тă (МСТnОгТ)ă ьnărobТОălaăМСТnОгТă(manМТurОnТ)ă ТăОТă spunăt lmaМТuluТăОu,ă МarОă Мunoa tОă atсtă lТmbaă МСТnОгТlor,ă Мсtă Тă pОă МОaă aă nТМan Тlor,ă М ă mancТurОnТТТă mТntă МсnНă sОă lauН ă М ă Т-auă МuМОrТtă (…)‖ă (B rbulОsМuă 1974, 136). Latina:ă DОă ьnНat ă МОă mТsТunОaă aУungОă laă PОkТn,ă lТmbaă НОă МomunТМarОă Тă НОă traНuМОrОă МОlă maТă НОsă ОvoМat ă ОstОă latТna.ă AМОastaă ОstОă utТlТгat ă НОă ТОгuТtulă olanНОгă FОrНТnanНă VОrbТОst,ă Мare este interpretul lui Milescu. „CсnНăVОrbТОstăaăsosТtăьnăПa aăambasaНoruluТă ТăauăsМСТmbatăsaluturТ,ă solul l-aăМunosМutăНup ăьnП Т arОă ТăaăьnМОputăa-Тă vorbТăьnă latТnО tО,ă ьntrОbсnНu-lăНaМ ănuăОraăНТnăorНТnulăТОгuТ Тloră ТăНaМ ăОstОăНОămult ă vreme acolo.ă ТăpОntruăМ ăVОrbТОstăaăr spunsătotăьnălatТnО tО,ăauăПostă ПoartОă buМuro Тă М ă sОă putОauă ьn ОlОgОă unulă Мuă МОl lalt"ă (B rbulОsМuă 1974, 199). RОМunoa tОrОaă НОmnТt ТТă aruluТă rus,ă mТг ă prТmorНТal ă aă ОбpОНТ ТОТ,ă ОstОă ună Пaptă pОntruă МarОă trОbuТОă s ă sОă mul umОasМ ă luТă VОrbТОst.ăDaМ ăМunoa tОălatТnaă(nОМunosМut ăНОăМСТnОгТ)ăpОntruăМ ăОstОă ТОгuТt,ăМunoa tОă ТăМСТnОгaă(pОntruăМ ăloМuТО tОăНОămultătТmpălaăPОkТn).ă VОrbТОstă Тă ambasaНorulă aruluТă МomunТМ ă ьnă latТn .ă AМОstă comportament va trezi interesul chinezilor. AМО tТăНОmnТtarТ,ăpОntruăaă sОă asТguraă НОă МalТtatОaă „МanalОlor‖ă loră НОă МomunТМarО,ă ьnМОpă s -i ьntrОbОăpОăТntОrloМutorТăНОsprОănТvОlulălТngvТstТМăalăpartОnОruluТ.ăEТăsОă ТntОrОsОaг ă laă VОrbТОstă НОă Мuno tТn ОlОă luТă MТlОsМuă Тă laă MТlОsМuă НОă Мuno tТn ОlОă luТă VОrbТОst.ă AМОast ă ОvaluarОă (antrОnсnНă Мompara Тaă ьntrОălatТnaăunuТăМatolТМă ТăМОaăaăunuТăortoНoб)ăaУungОălaărОМunoa tОrОaă 124 ьnăaМОstОăloМurТăaăunuТăНrОptăМvasТУurТНТМă(ьnăOММТНОnt):ăposТbТlТtatОaăНОă aăalОgОăsauăНОăaărОПuгaăunătraНuМ tor. „ManНarТnТăМСТnОгТăl-auăьntrОbatăpОăТОгuТtăНaМ ăambasaНorulăaăăputută s ă vorbОasМ ă Мuă Оl,ă Тă aМОstaă aă r spunsă М ă vorbО tОă ПoartОă bТnОă Тă despre orice. L-auă ьntrОbată apoТă Тă pОă ambasaНoră НaМ ă ьТă plaМОă НОă aМОstă t lm МТă Тă НaМ ă poatОă s ă sОă ьn ОlОag ă Мuă Оlă pОă НОplТn.ă Ambasadorul a fostărОМunosМ torăbogНТСanuluТăМ ăТ-a trimis un astfel НОăom,ăМarОănuănumaТăМ ăvaăputОaăs ăt lm МОasМ ăМuvсntăМuăМuvсntă МОlОăНТsМutatОăprТnăvТuăgraТ,ăНară ТăsМrТsorТlОă ТătТtlurТlОăМОlorăНoТămarТă ьmp ra Тă lОă vaă putОa,ă НОă asОmОnОa,ă t lm МТă Мuvсntă Мuă Мuvсnt"ă (B rbulОsМuă1974,ă199). Înă moНă МТuНată pОntruă logТМaă moНОrn ,ă Мuno tТn ОlОă НОă astronomie ale lui Verbiest – recunoscute de chinezi – parăs ăasТgurОă sus ТnОrОaăambasaНoruluТă aruluТ,ăьnăaПТrma ТaăМuăprТvТrОălaăНОmnТtatОaă ьmp ratuluТă s u.ă AМОast ă НОmnТtatОă ОstОă НОă natur ă solar ,ă a aă Мumă aă aПТrmată MТlОsМuă laă ьnМОputulă povОstТrТТ,ă ьntr-oă lung ă mОtaПor ă НОsprОă a trТ,ă planОtОă Тă rolulă УuМată НОă ară ьnă unТvОrs.ă Cuno tТn ОlОă НОă astronomТОă alОă luТă VОrbТОstă suntă П r ă ьnНoТal ă НОă natur ă s ă traНuМ ă tТtlulăОбaМtăalăьmp ratului rus – incorect tradus de chinezi – tТtulatur ă П r ăНОăМarОăaМОstaăОstОăНОгonorată ТăambasaНorulăMТlОsМuărТsМ ăs ăПТОă МonНamnatălaămoartОălaăьntoarМОrОaăsaălaăMosМovaă(B rbulОsМuă1974,ă 199). LatТnaăМunosМut ăНОăMТlОsМuăОstОăМonsТНОrat ăНОăaМОstaăМaă un ОlОmОntă НОă sТguran ă suplТmОntar .ă Cumă Оaă ОstОă maТă pu Тnă obsМur ă НОМсtă mongolaă (bogНoТt )ă ьnă МarОă sМrТsoarОaă ьmp ratuluТă МСТnОгă ară ПТă ПostătraНus ,ăОlăvaăputОaăvОrТПТМaăМon Тnutul.ă „DaМ ăМОrăoăМopТОăt lm МТt ăьnălatТnО tОăНup ăsМrТsoarОaăСanuluТ,ănuăo cer pentru a-lăьnv aăМumăs ăsМrТО,ăМТăНТnăНou ăprТМТnТ:ăьntсТ,ăpОntruăМaă s ănuăsОămaТăьntсmplОăa aăМumăs-aăП МutămaТăьnaТntО,ăМ ăbogНТСanulă i-aă sМrТsă sМrТsoarОaă М trОă M rТaă Taă Нoară ьnă lТmbaă bogНoТ Тloră Тă НОă aМООaănТМТăpсn ăast гТănuăsОă tТОăМОăОraăsМrТsăьnăОa,ăьnătТmpăМОăНaМ ăvoТă avОaăoăМopТОăьnălatТnО tО,ăОuăvoТă tТăМОăМuprТnНОăsМrТsoarОa,ăНup ăМumă vaă tТă ТăM rТaăSaă arul,ăputсnНăastПОlăs ăr spunН ălaătТmpulăpotrТvТt"ă (B rbulОsМuă1974,ă304). PОăpОrТoaНaăНrumuluТăpсn ălaăPОkТn,ălatТnaăaăПostăНОăasОmОni utТlТгat ăьnăsМopurТămaТăpu ТnăsolОmnО,ăprОМumămсnuТrОaăunorăobТОМtОă tОСnТМОălaăMosМova,ăНОăОбОmplu:ă„KolaТulăТ-a trimis ambasadorului o ьnsОmnarОăьnălТmbaălatТn ă ТăunămoНОlăНОăalam ăpОntruăМaăs -ТăПaМ ălaă MosМovaăro ТăНОăПТОrăpОntruăМОasornТМ"ă(B rbulОscu 1974, 231). 125 Înă МapТtalaă МСТnОг ă latТnaă vaă ПТă ьntrОă altОlОă utТlТгat ă НОă М trОă ambasaНorulă rusă pОntruă МorОsponНОn aă Мuă arul,ă Мuă oă МopТОă laă ьmp ratulă МСТnОг,ă probabТlă НТnă ra ТunТă НОă sТguran ă polТtТМ ,ă НaМ ă nuă МСТară polТ ТОnОasМ .ă SОă prОsupunОă М ă garan Тaă ТmplТМ ă ТntОrvОn Тaă pОntruă traНuМОrОă aă ТОгuТ Тloră latТnoПonТ:ă VОrbТОstă sauă МolОgТТă s Т.ă ObТОМtulă МОrОrТТă ПormulatОă ьnă sМrТsoarОaă mОn Тonat ă maТă Уosă ОstОă ьnă orТМОă Мaгă pОrmТsТunОaă НОă aă rТНТМaă 30ă НОă oamОnТă pОntruă ОsМort ă pОă Нrumulă М trОă SОlОgСТnsk.ă NОvoТaă НОă traНuМОrОă ьnălatТn ă ОstОă motТvat ă ьnăpovОstТrО:ăprТnănОМunoa tОrОaălТmbТТărusОăНОăМ trОăpartОaăМСТnОг ăpОă НОăoăpartОă ТăprТnănОМunoa tОrОaălТmbТТăМСТnОгОăНОăМ trОăpartОaărus ăНОă МОalalt ă partО.ă SТngurulă luМruă МarОă aparОă aТМТă Мaă ТnНТspОnsabТlă ОstОă necesitatОaă utТlТг rТТă unОТălТmbТă МarОă s ă asТgurОătransparОn aă МОrОrТТă Тă r spunsulă НОă МarОă vaă НОpТnНОă МompunОrОaăМonvoТuluТ.ă PОntruă aМОast ă МОrОrОă logТstТМ /aНmТnТstratТv ,ă ОstОă solТМТtată ună sОМrОtară al turТă НОă traНuМ tor,ăП r ăьnНoТal ăpОntruăaănotaă ТăМontrola precizia unor spuse МuăvaloarОăУurТНТМ : „ÎnăгТuaăНОă26ăaugust,ăsolulăaătrТmТsălaăМanМОlarТОăpОăunăgr m tТМă Тă unăt lm МТă ТălО-aăporunМТtăs ăМОar ăr spunsulălaăНorТn ОlОătaruluТ,ăpОă care le-aăНatăьnălТmbaălatТn ă ТăoăМopТОăНup ăsМrТsoarОăpОăМarОăНorО tО bogНТСanulăs ăoătrТmТt ătaruluТ,ătotăьnălatТnО tО.ă ТăalТСambaăТ-a spus gr m tТМuluТ:ăBogНТСanulăНaМ ăbТnОvoТО tОăs ăoătrТmТt ă aruluТ,ătotăьnă latТnО tО.ă Тă alТСambaă Т-aă spusă gr m tТМuluТ:ă BogНТСanulă НaМ ă bТnОvoТО tОă s ă trТmТt ă ună r spunsă ă laă НorТn ОlОă taruluТă vaă sМrТОă ьnă sМrТsoarОaăsa,ăorТăvaăr spunНОăprТnăvТuăgraТ,ăТarăМООaăМОăМОrОăsolul,ăoă МopТОăНup ăsМrТsoarО,ăsОăpoatОăНaăПТТnНМ ănuăьn ОlОgО ТălТmbaănoastr .ă Gr m tТМulălО-aămaТăьntrОbatăpОăalТСambaăНaМ ăs-aăНatăporunМ ăs ăsОă ьnvoТasМ ă trОТгОМТă НО oameni pentru a pleca pe drumul SОlОgСТnskuluТă(…)"ă(B rbulОsМuă1974,ă301). Lan ulătraductivăorală iăretură– traducereaăcircular La 30 august, la finalul misiunii – care se suprapune cu ьnМСОТОrОaă luМr rТТă –,ă num rulă varТantОloră НОă ОбprОsТТă oralОă alОă traНuМ torТlorăОstОălaăapogОu,ăНovОНТnНăТmportan aăaМorНuluТăprОalabТlă Мuă prТvТrОă laă lТmbaă ьn ОlОas ă НОă to Т,ă Нară maТă alОsă nОМОsТtatОa de a se rОМurgОălaăsМrТs.ă ТăьnăaМОstăМaгălatТnaăТОгuТ ТlorăsОăНovОНО tОănОМОsar ă МaălТmb ăprТnМТpal ăНОălОg tur .ăAМОast ălatТn ăpОrmТtОăunăНОmОrsăНОă traducere motă рă mot ьnă baгaă unОТă rОgulТă НОă ьnl n uТrОă alОă М rОТă ОlОmОntОă suntă urm toarОlО.ă LТmba-surs :ă МСТnОгaă vorbТt ,ă traНus ă ьnă mongol ,ă traНus ă ьnă rusaă vorbТt .ă Înă aМОstă momОntă ală transmТtОrТТ,ă lan ulă ОstОă rupt/bloМată НОă nОьn ОlОgОrОaă par Тal ă aă unuТă traНuМ tor.ă SОă rОМurgОă НОМТăpОntruă vОrТПТМarОă laă to Тă МОТlal ТătraНuМ torТă mongolТăМarОă МonПТrm ănОьn ОlОgОrОa.ăE ОМulăoНat ăМonstatat,ăsОărОvТnОălaăutТlТгarОaă 126 МСТnОгОТ.ăCumăМСТnОгaănuăОraăМunosМut ăНОăambasaНor,ăoătraНuМОrОăaă ТntОrvОn ТОТă oralОă МСТnОгОă ьnă latТnaă oral ă НОă М trОă ТОгuТtă sОă НovОНО tОă nОМОsar .ă Caă oă m sur ă НОă sОМurТtatОă polТtТМ /rОlТgТoas ă (latТna fiind lТmbaă МatolТМТloră Тă rusa/slavonaă lТmbaă МrО tТnТloră ortoНoМ Т),ă prТnă simplaăgrТУ ăНОăprОМТгТОăПТlologТМ , sau pentru a garanta securitatea sa Пa ăНОăьmp ratulăМСТnОг,ăambasaНorulă aruluТăМОrОăatunМТăМaărОspОМtТvaă МalОă НОă МomunТМarОă s ă ПТОă Нublat .ă CuvТntОlОă ьnă latТn ă oral ă alОă ТОгuТtuluТătrОbuТОăs ăПТОărОtraНusОăьnărusaăoral ,ăapoТăьnămongol ăoral ă МuvсntăМuăМuvсntă(П r ăьnНoТal ăpОntruăaărОvОnТălaăМСТnОгaăТnТ Тal ăoral ă ьnăultТm ăТnstan ). „ Тăpсn ăМсnНăSavaăJamotТnănuăaăsosТt,ăkolaТulănuăaăspus nimic, iar МсnНă aă vОnТtă Тă aМОsta,ă ьnНat ă manНarТnulă aă ьnМОpută s ă vorbОasМ ă ьnă lТmbaăМСТnОг ,ăalТСambaăaăt lm МТtăspusОlОăluТăьnălТmbaămongol ă ТăТaă porunМТtă t lmaМТuluТă nostruă s ă nТă lОă НОaă ьnă rusО tО.ă T lmaМТulă aă ьnМОputăs ărostОasМ ă ьnărusО tОăМuvТntОlОăkolaТuluТă ТăМОlОăьnsОmnatОă maТă Уos.ă Solul,ă v гсnНă М ă t lmaМТul nuă ьn ОlОgОă unОlОă vorbО,ă Т-a МСОmatăpОăto ТăМОТlal Тăt lmaМТămongolТ,ăНarănТМТăaМО tТaăn-auăpututăs ă spun ăМОvaăМlar.ă Тăv гсnНăsolulăМсtăНОăьnsОmnatОăsunt cele spuse de kolaТ,ăНarăМ ăt lmaМТТăno trТănuăsuntăьnăstarОăs ălОărОНОaălТmpОНО,ăl-a rugatăpОăkolaТăs -Тăspun ăaМОlОa ТăvorbОăьnălТmbaăМСТnОг ăТОгuТtuluТ,ă ТarăăТОгuТtulăs ălОăspun ăьnălatТnО tОăМaăs ălОăьn ОlОag ămaТăbТnОăsolul.ă KolaТТă auă porunМТtă s ă ПТОă spusОă aМОlОa Тă vorbОă ьnă lТmbaă latТn ,ă Тă ТОгuТtulăaărОpОtatăpОăьn ОlОsulătuturor.ăTotu Т,ăsolulăpОntruăoămaТăbun ă ьn ОlОgОrОă aă МОloră spusО,ă МООaă МОă auгОaă НОă laă ТОгuТtă ьnă latТnО tОă ьТă spunОaă tсlmaМТuluТă loră ьnă lТmbaă rus ,ă МarОă ьТă rОpОtaă luТă alТСambaă ьnă lТmbaă mongol ă Тă astПОl,ă Мuvсntă Мuă Мuvсnt,ă lОgсnНă totă МОă Т-a spus ТОгuТtuluТă soluluТă ьnă latТn ă Тă apoТă МОă s-aă spusă ьnă mongol ,ă aă Пostă ьntoМmaТăМaăМОlОăНОămaТăУos"ă(…)ă(B rbulОsМuă1974,ă308,ă309). Traduceriăscriseădublateăînădou ălimbi:ăpentruăoămaiăbun ă garan ieăaăîn elegerii Necesitatea de aătraНuМОăorТМОă ТntОrvОn ТОăТmportant ă ьnă Нou ă lТmbТă ОstОă motТvat ă ьnă prТmulă rсnНă prТnă nОМОsТtatОaă НОă aă ob ТnОă oă garan ТОăsuplТmОntar ăНОăьn ОlОgОrОămaТău oar : „CсtăНОsprОăsМrТsoarОaăpОăМarОăaăsМrТs-oăbogНТСanulăМ trОăM rТaăTaă Тă pe care a trimis-o prin Nercinsk, cea pe care le-amă ar tat-o acum, gr m tТМulălor,ăМuăМarОăm-amăьmprТОtОnТtăНup ăМО i-am dat daruri, mi-a spusăМ ăaăПostăsМrТs ăьnăНou ălТmbТ:ăьnăМСТnОг ă Тăьnămongol ,ăpОntruăoă maТălОsnТМТoas ăьn ОlОgОrО‖ă(B rbulОsМuă1974,ă137). Unei astfel de scrТsorТă ьТă lТpsОsМă ПormОlОă НОă rОspОМtă nОМОsarОă orТМ rОТă sМrТsorТă aНrОsatОă aruluТ.ă DОă unНОă nОМОsТtatОaăunОТăТntОrvОn ТТă 127 НТplomatТМОărusОăМarОăs ăНОМТН ăНaМ ălТpsaălorăНovОНО tОăoăТnsuПТМТОn ă lТngvТstТМ ă sauă ună rОПuгă НОă aă rОМunoa tОă m rО Тaă aruluТă – aceast ă ТpotОг ă sОă vaă НovОНТă probabТlă ьnă tТmpulă МОrОmonТОТă plОМ МТunТТă МarОă МОrОaă Мaă ambasaНorulă arТstă s ă ь Тă aratОă supunОrОaă Пa ă НОă ьmp ratulă МСТnОг.ă „Dară ОstОă sМrТs ă П r ă tТtlurТlОă M rТОТă TalОă Тă ьnМОpОă numaТă Мuă atсt:ăBogНТСanul,ă aruluТăalb,ăs n tatО‖ă(B rbulescu 1974, 137). Problemaă gre eliiă deă traducere,ă problemaă oralit iiă – v zut ăcaănefiabil ă– iăceaăaăminciunii ProblОmaă vОrТНТМТt ТТă МОloră spusОă Тă aă ПТabТlТt ТТă traНuМОrТТă suntă lОgatОă ьntrОă ОlОă ьnă maТă multОă rсnНurТ.ă ElОă suntă lОgatОă Тă НОă necesitatea НОăaăПolosТăsМrТОrОa.ăElОăМonstТtuТОăprТnăurmarОăoărОПlОМ ТОă asupraăМalТt ТlorărОspОМtТvОăalОăОбprТm rТТăoralОă ТăsМrТsОă ТăaăstatutuluТă aМОstoraărОproНusОăьnătОбtulăromсnОsМ.ăOralulănuăОstОăНovОНТtăМaăПТТnНă nici inferior, nici superior scrisului. El este doar insuficient pentru ca tranгaМ Тaăs ăПТОărОМunosМut ăМaăoПТМТal ,ălОgal ăsauă«УurТНТМ »,ăьnăorТМОă МaгăМonstТtutТv ăunОТăloТalТt ТăaătranгaМ ТОТ.  Ună manНarТnă ьТă spunОă НОă ОбОmpluă luТă MТlОsМuă М ă vorbОlОă salОăsuntăПoartОăПrumoasО,ăНarăМ ăarăvrОaăs ă tТО НaМ ăsuntăaНОv ratО.ăElă МОrОăs ăПТОăsМrТsОăьnărus .ăSМopulăМОrОrТТănuăОstОăprОМТгat.ăManНarТnulă voТaă s ă aТb ă ună НoМumОntă МarОă s -Тă pОrmТt ă s ă МontrolОгОă spusОlОă luТă MТlОsМuă Мuă aУutorulă unoră supОrТorТă ru Тă (autorТt Тă rОlТgТoasОă sauă guvernamentale)? Sau poatОă Нoară pОntruă ra ТunТă ПormalОă sМrТsulă Оraă v гutăМaăsТngurulămoНăsТgurăНОăaăp straăМОlОăspusОăoral?ăDТnătОamaăНОă aăsОăvОНОaălОgatăьmpotrТvaăvoТТăsalОăprТntr-unăНoМumОntăsМrТsăьnăМaгăНОă antaУ,ă Нară Тă НОă tОamaă unОТă grО ОlТă sauă ПrauНО,ă ambasaНorulă ь Тă motivОaг ă rОПuгul.ă Elă rОspТngОă notarОaă spusОloră salОă НОoarОМОă sОă gсnНО tОă laă posТbТlТtatОaă unОТă traНuМОrТă voТtă ОronatО.ă Elă ПolosО tОă tОrmОnТТă «tr Н torТ»ă Тă «mТnМТun ».ă DТnă aМОstă motТvă ală loТalТt ТТ/bunОТ/rОlОТă МrОНТn О,ă НТsМursulă luТă MТlОsМuă vaă avОaă ьnă permanОn ăunăМaraМtОrăОmo Тonal,ămОrОuăaбatăpОăvoТn aăНОăaăob ТnОăНОă laăpartОnОrulăМСТnОгăoăьnМrОНОrОănОМonНТ Тonat ă(?),ăП МсnНătrТmТtОrОălaă proprТaă saă НОmnТtatОă НОă ambasaНoră ьnă onoarОaă aruluТă aă М ruТă nОrОspОМtarОăОstОăsusМОptТbТl ăНОăaăМonНuМОălaămoartОaăsau pedepsirea saălaămomОntulăьntoarМОrТТăsalОălaăMosМova.  CОrОrОaă(МСТnОгТlor)ămanНarТnТlorăНОăaăob ТnОăoăМopТОăsМrТs ă ьnărus ăaăМОlorăОбprТmatОăoralăОstОăunaăpunМtual ?ăVТnОăНТnănormОăatсtă МСТnОгО,ăМсtă ТărusОăМuăprТvТrОălaăoăОtТМ ăaăsМrТsuluТăsОparat ăНОăo ОtТМ ăaă oraluluТ?ăMТlОsМuărОПuг ăs ăsОăsupun ăНТnăvoТn aăНОăaămОn ТnОăsОparatОă statutulăsМrТsuluТă (МuvТntОă rО ТnutОă МaăatarО)ă Тă МОlăalăoraluluТă (МuvТntОă maТă lТbОrО,ă nОgoМТatО?),ă a aă Мumă lОă ьn ОlОgОă proprТaă saă МТvТlТгa ТО?ă Argumentul avansat de mandarin estОă oă transmТtОrОă (aă sМrТsorТТă Тă aă 128 traНuМОrТТă salО)ă М trОă ьmp ratulă МСТnОгă ьnă tТmpă МОă MТlОsМuă ТnsТst ă pОntruă aă ob ТnОă oă auНТОn .ă Înă aМОstă sМop,ă nОgoМТaг ă oă notarОă sМrТs ă prОalabТl ăaăМuvТntОlorăsalОăНОăМ trОăьnsu ТămanНarТnulărОspОМtТv.ăBunaă МrОНТn ă aă МОloră Нou ă p r Тă sОă vaă vОrТПТМaă pОă parМursulă auНТОn ОТă laă PОkТn.ă ManНarТnulăsОă НorО tО,ă НОă asОmОnОa,ă mОНТatoră ală ОvОntualОloră ambasaНОăМСТnОгОăpОălсng ă ar,ăpОntruăМarОăНorО tОăs ăob Тn ăgaran ТТ.ă MТlОsМuărОПuг ăьntotНОaunaăs ăsОănotОгОăМuvТntОlОăsalО.ăInsТstОn aăp r ТТă МСТnОгОăsОăvaăМonМrОtТгaăьntr-oăaМuгa ТО,ăprТnăurmarОăoăТnsult .ăRu ТТăьnă gОnОrală suntă aМuгa Тă НОă ТnМonsОМvОn ,ă НОă nОrОspОМtarОaă МuvсntuluТă dat. „ManНarТnulă mТ-aă r spunsă М ă vorbОlОă mОlОă suntă ПoartОă ПrumoasО,ă ьns ăarăvrОaăs ăПТОălaăПОlăНОăaНОv ratО.ăM ăroag ăьns ăМaăОuăs -i dau sМrТsăьnărusО tОătotăМООaăМО-Тăamăspusă ТăaМОast ăsМrТsoarОăОlăoăvaăНaă sОМrОtaruluТăs uă Тăgr m tТМТlorăНОălaăМanМОlarТОăpОntruăaăoăt lm МТăьnă lТmbaă loră Тă ьmprОun ,ă sМrТsoarОaă Тă traНuМОrОaă lОă vaă trТmТtОă bogdihanului. AtunМТăsОăvaăНovОНТăbunaăluТăМrОНТn ă ТăsolТaămОaăvaă ПТăaНОvОrТt .ăEuăТ-amăspusăМ ă МООaăМОăТ-am comunicat prin viu grai, voТă rОpОtaă Тă laă ьmp r ТОă ьntoМmaТ,ă Нară sМrТsoarОă n-amă s -i dau, pОntruă М ă prТntrОă ОТă suntă tr Н torТă ru Тă МarОă ară ПТă t lm МТtă aМОast ă sМrТsoarОă ьnă МСТpă mТnМТnos,ă НОoarОМОă ОТă НorОsМă s ă sОmОnОă vraУb ă Тă Нu m nТОă ьntrОă МОТă НoТă ьmp ra Т,ă Нară МООaă МОă amă spusă Оuă manНarТnuluТăpoatОăs ăsМrТОăьnăПОlulăs uă Тăs ătrТmТt ăbogНТСanuluТ.ă Тă МсnНă voТă ПТă laă PОУТn,ă НaМ ă voТă spunОă altМОvaă НОМсtă sОă g sО tОă ьnă sМrТsoarОă sauă МОlОă spusОă prТnă graТă ьnă aПar ă НОă prТОtОnТОă Тă НragostО,ă atunМТăs ănuămaТăПТuăМrОгutăМuănТmТМă(…)ăApoТămТ-aăНatăСсrtТОăsМrТs ă МuămсnaăsaăьnăМarОăsОăspunОaăМ ,ăНaМ ăvorăvОnТăsolТăНОăaТălorălaăM rТaă Ta,ăs ăПТОăprТmТtăa aăМumăamă Пostă ТăОu. DОsp r ТnНu-nО,ăamăp r sТtă Мortul,ă ТăОlăaăplОМatălaăloМuТn aăsa,ăОuălaăaămОa.ăÎnНat ăНup ăaМООa,ăТ-a trТmТsălaămТnОăpОăaУutorulăs uă ТăpОăgr m tТМ,ăМarОăauăsМrТsăьnălТmbaă lor ceea ce-amă spus;ă М ă ьnă sМrТsoarОaă M rТОТă TalОă nuă ОstОă nТmТМă altМОvaă aПar ă НОă prТОtОnТОă Тă НragostО.ă Iar Тă m-auă rugată s ă sМrТuă aМОstОaăьnărusО tО,ăНarăОuăm-amăьmpotrТvТtăьnМ ăoăНat ăМuăСot rсrО.ăAă Нouaă гТă auă sosТtă laă loМuТn aă mОaă askanТamaă ьmprОun ă Мuă sОМrОtarulă s uă(гarguМОТul)ă ТăМuăgr m tТМТТ,ăьnМОpсnНăs ăspun ăМ ănuănumaТăМ ă nu lОăН НОamăsМrТsoarОa,ăНarănТМТăm Мarănu-Тăl samăs ăsОăuТtОălaăОa.ă ‗NТМТănuăvrОТăs ăsМrТТăьnărusО tОăМООaăМОăaТăspusăprТnăvТuăgraТ,ăНОăaМООaă nuă putОmă МrОНОă МОlОă auгТtО,ă pОntruă Мaă voТă suntО Тă nОstatornТМТ,ă a aă МumăaăПostă ТăМuăBaТkovă ТăМuăal ТănОgu torТăaТăvo trТăМarОăauăvОnТtălaă noТ,ă Тă МСТară ьnă anТТă trОМu Т,ă unaă auă vorbТt,ă Тă altaă auă П Мutță (…)‖ă (B rbulОsМuă1974,ă150,ă151). LoТalТtatОaă ОstОă aПТrmat ă ьnă altОă pasaУОă Мaă ПТТnНă МonНТ Тaă sine qua non aă МontraМtuluТă sМrТsă ьntrОă guvОrnan Т,ă aă М roră НТplomată intermОНТarăgarantОaг ăНОopotrТv ătransparОn aă ТăsТnМОrТtatОaăatсtăprТnă 129 traНuМОrОaă ьnă latТn ,ă Мсtă Тă prТnă aplТМarОaă sТgТlТuluТă aruluТ,ă garantсnНă МonПormТtatОaăНoМumОntuluТăМuăbunОlОăsalОăТntОn ТТ.ă „(ă…)ăatunМТăvorăvОНОaăto ТăМ ăьnăsМrТsoarОaă aruluТăМarОăОstОăsМrТs ătotă ьnălТmbaălatТn ăarОă ТăpОМОtОaă aruluТă ТăМrОНăМaăvaăПТăМТtТt ăНОăaМОla Тă ТОгuТtă Тăto ТăvorăvОНОaăatunМТăМ ăn-am umblat cu nici o minciune sau vТМlОnТО"ă(B rbulОsМuă1974,ă206). Mizeleăemo ionaleăaleăpovestirii MТгОlОă Оmo ТonalОă alОă М l torТОТă luТă MТlОsМuă suntă ПoartОă ТmportantОă atсtă pОntruă ună МТtТtoră romсnă ТnvТtată s - Тă pun ă ьntrОb rТă asupraă spОМТПТМТt ТТă ОбpОНТ ТОТă МompatrТotuluТă s uă НТnă urm ă Мuă maТă multОăsОМolО,ăМсtă ТăpОntruăorТМОăМТtТtorăoММТНОntalămoНОrnăМarОăь ТăpunОă ьntrОb rТă НОsprОă mТstОrОlОă Тă pОrТМolОlОă unОТă МТvТlТгa ТТă atсtă НОă НТПОrТtОă Мumă ОstОă aМОast ă CСТn ,ă П r ă ьnНoТal ă amprОntat ă НОă ТНОТlОă arТstОă Тă МonПuМТОnО,ămОНТОval ă ТăТmpОrТal .ăOrТМОăМТtТtorăОstОăНОăaltПОlăprovoМată s ăsОălasОăp trunsăНОăpОrТМolulăunОТăputОrТăatсt de autoritare cum este putОrОaă rus ,ă a aă Мumă ОstОă prОгОntată НОă MТlОsМuă ТntОrloМutorТloră s Т,ă supu ТăМСТnОгТ,ăП r ăьnНoТal ăМuăsМopurТăstratОgТМО. PovОstТrОaă antrОnОaг ă Тă oăМompara ТОă aă НОrul rТТă mТsТunТТăluТă MТlОsМuă Мaă boТОră romсn,ă Мuă oă mТsТunОă arТst ă antОrТoar ă (МОaă aă luТă BaТМoПП).ă CОlОă Нou ă mТsТunТă auă О uată ьnă aă ob ТnОă pОntruă ьmp ratulă МСТnОгăМontraМtОăМomОrМТalОăьnăПavoarОaăТmpОrТuluТărusăală aruluТ.ăEstОă Мlară totu Тă М ă mТsТunОaă luТă MТlОsМuă sОă НovОНО tОă unaă rОu Тt ă atсtă НТnă punct de vedere intelectual,ăМсtă Тă tТТn ТПТМ.ăÎnămultОăprТvТn О,ăMТlОsМuă sublТnТaг ă М ă aă aУunsă maТă НОpartОă НОМсtă BaТМoППă ьnă ТnvОstТgarОaă Тă ьn ОlОgОrОaăatТtuНТnТlorăМСТnОгО.ăFТОăМ ăaПТrma ТaăМorОspunНОăunОТălauНОă НОă sТnО,ă ПТОă М ă a aă auă stată luМrurТlО,ă aМ ТunОaă НОă autovalorТгarОă a lui MТlОsМuă aă avută oă anvОrgur ă ТnМontОstabТl .ă PrОПa aă traНuМОrТТă luТă GrТgora ă publТМat ă ьnă 1926ă ТnsТst ă pОă НОnun arОaă НОă М trОă ună boТОră molНavă aă МaraМtОruluТă tТranТМă aă unОТă НomТna ТТă rusО tТă suportatОă НОă romсnТă НО-a lungul istoriei lor. Se poate consideraă М ă Descrierea Chinei НОmonstrОaг ă Мuă gОnОroгТtatОă prТnă ОбОmplulă valorТТă opОra ТonalОăaălatТnОТăoralОăsauăsМrТsОă– lТmb ăsavant ăsupОrТoar ărusОТă Тă maТă alОsăМСТnОгОТ,ăТmposТbТlă НОă НОsМТПrată – ьnă matОrТОăНОătranгaМ ТТă ТntОrna ТonalОă alОă ОpoМТТ.ă AМОast ă НОmonstra ТОă trТmТtОă ТnНТrОМtă laă oă ra ТonalТгarОă aă valorТТă unОТă lТmbТă НОă orТgТnОă latТn ă НОгvoltat ă ьnă aМОaă ОpoМ ă aă ьnМОputurТloră tТТn ТПТМОă prТnă poporulă maТă pu Тnă Тmportantă pОă МarОăьlărОprОгОntaăMТlОsМu. 130 Difuzareaă înă Româniaă iăînă afaraă eiă aă textuluiăluiă Nicolae MilescuălaăînceputurileăsecoluluiăalăXX-lea Importan aăНoМumОntuluТăluТăMТlОsМuăpОntruăunăpublТМăromсnă poatОăПТă laă rсnНulă ОТă ьn ОlОas ă НОoarОМОă aă Пostă traНusăНОă trОТă orТă НОă laă sПсr Тtulă sОМoluluТă ală XIX-lОa.ă PrТmaă traНuМОrОă aă tОбtuluТă ОstОă ьnă romсn .ă Eaă НatОaг ă НТnă 1888ă Тă apar ТnОă luТă GОorgОă SТon.ă Aă Нouaă traНuМОrОă romсnОasМ ă apar ТnОă luТă GrТgora ă ьnă pОrТoaНaă ТntОrbОlТМ ă (1926),ăМuăoărООНТtarОăьnăpОrТoaНaăМОluТăНОăalăНoТlОaăr гboТămonНТală– Тă oănou ătraНuМОrОăaăluТăB rbulОsМuă– ьnăpОrТoaНaăМomunТst (rООНТtat ăьnă 1974).ă AМО tТă ПaМtorТă auă ПonНată ьnă moНă ПТrОsМă rОputa Тaă luТă NТМolaОă MТlОsМuă Мaă ună МlasТМă ală lТtОraturТТă na ТonalО.ă Faptulă nuă МontraгТМОă Мuă nТmТМă ОvТНОntaă anvОrgur ă ТntОrna Тonal ă aă НoМumОntuluТă ТnТ Тal.ă UltТmОlОăНou ătraНuМОrТăromсnО tТăsОăbaгОaг ăpОăunătОбtărusОsМăalăluТă ArsОnТОvăМarОăaăsОrvТtăpОntruăНТПuгarОaăьnăОnglОг ăaăsМrТОrТТăluТăMТlОsМuă НОsprОă CСТna.ă ÎnaТntО,ă ьnă sОМolulă ală XVII-lОa,ă tОбtОlОă НОă М l torТОă alОă luТă MТlОsМuă (НОsprОă SТbОrТaă Тă CСТna)ă ПusОsОr ă НТПuгatОă ьnă ПranМОг .ă Lingvistulă Тă poОtulăsuОНОгă SparаОnПОlНă aПlasОă НОă ОlОă Тă НОpusОsОăună ОбОmplarăalătОбtuluТărusălaăBТblТotОМaăNa Тonal ăНТnăParТs.ăNuăsОăpoatОă spunОăМ ăMТlОsМuăОstОănОМunosМutăьnăaПaraăRomсnТОТă ТăRusТОТ.ăBaămaТă mult,ă МСТară ьnă Fran aă ОstОă МonsТНОrată НОă EmТlОă PТМot,ă Нe exemplu, ca prТmulă sТnologă romсnă Тă unulă НТnă prТmТТă savan Тă ьnă matОrТО,ă aТă lumТТă occidentale. „LuМr rТlОă mОmorТalТstТМОă alОă luТă NТМolaОă MТlОsМuă auă МТrМulată ьnă numeroase copii-manusМrТs,ă ьnă slavo-rus ,ă Нup ă МarОă s-auă П Мută traНuМОrТăьnălТmbaăgrОaМ .ăUnaăНТnăvОrsТunТlОăgrОМО tТăaăПostărОv гut ă НОă HrТsantă Notaras,ă vТТtoră patrТarСă ală IОrusalТmuluТă Тă НОНТМat ă luТă ConstantТnă BrсnМovОanu:ă ună altă ОбОmplară s-a copiat pentru ConstantТnă StolnТМulă CantaМuгТno,ă unМСТulă НomnТtoruluТ.ă Dup ă oă vОrsТunОăgrОМОasМ ăs-aăП Мută ТăprТmaătraНuМОrОăromсnОasМ ăНОăМ trОă GОorgОăSТonă(BuМurО tТ,ă1888), a urmat alta, a lui M. C.ăGrТgora ,ăьnă Нou ăОНТ ТТă(1926ă Тă1942)‖ă(P МurarТuă2008,ă19). „Înă lТmbaă romсn ,ă not mă Нoară ultТmaă traНuМОrОă НТnă Jurnalul siberian i Descrierea Chinei, datorat ă luТă CornОlТuă B rbulОsМuă Тă publТМatОăьnăМсtОvaărсnНurТ,ăМuăunătОmОТnТМăstuНТuăТntroНuМtТvă(1956,ă 1958ă ТăaltОăОНТ ТТ:ă1974ăНОăpТlН )‖ă(P МurarТuă2008,ă19). ÎnătТmpulăvТО ТТăluТăMТlОsМu,ăluМr rТlОăsalОăНОăМ l torТОăauăПostă НТПuгatОăьnăNorНulăEuropОТăНatorТt ăТntОrvОn ТТlorăluТăSparаnПОlН. „CСТarăНТnătТmpulăvТО ТТăluТăMТlОsМu,ăМОlОăНou ăluМr rТăauăaУunsăs ăПТОă МunosМutОă МСТară Тă ьnă apusulă EuropОТ.ă AМОstă luМruă aă Пostă posТbТlă НatorТt ă НТplomatuluТă ПranМОгă ьnă RusТaă Foвă НОă laă NОuvТllОă Тă 131 iezuitului PhilippОăAvrТl,ăМarОăauăpublТМatăНou ăluМr rТărОПОrТtoarОălaă М l torТaă saă ьnă SТbОrТaă Тă CСТnaă (ParТs,ă 1683,ă rОspОМtТvă 1692).ă Înă 1685,ă ьnv atulă suОНОгă J.ă G.ă SparаОnПОlНă ьlă vТгТtaă pОă MТlОsМuă laă MosМova,ă Тăaăr masăТmprОsТonatăНОăМuno tТn ОlОăsalО,ăМonsТНОrсnНul ună «vТră pОrНoМtus»ă (b rbată prОaă ьn ОlОpt).ă Aă ob Тnută aprobarОaă s ă ПaМ ă oă МopТОă Нup ă tОбtulă rusОsМă ală Descrierea Chinei (manuscris p strată aгТă ьnă BТblТotОМaă Na Тonal ă НТnă ParТs).ă Înă rusО tО,ă pОă lсng ă numeroasele copii-manusМrТs,ă МОlОă Нou ă luМr rТă s-auă tТp rit de Iurii N.ăArsОnТОvăьnă1892ă Тă1896,ăurmatОăНОăaltОăОНТ ТТ.ăÎnălТmbaăОnglОг ă s-au tradus de J. Baddeley, care le-aă publТМată ьnă Нou ă volumОă laă LonНra,ăОnă1919‖ă(P МurarТuă2008,ă19). Concluzii Laă ьntrОbarОaă rОtorТМ ă pus ă НОă GОorgТanaă Lunguă BaНОaă ьnă lucrarea sa din 2013, IНОТă șТă mОtКТНОТă romсnОștТ,ă „ОбТst ă oă traНuМtologТОă romсnОasМ ? ‖,ă МonsТНОr mă М ă sОă poatОă r spunНОă aПТrmatТvă trТmТ сnНă laă NТМolaОă MТlОsМu,ă atсtă НОă pu Тnă МunosМut ă ьnă OММТНОntă Тă maТă alОsă ьnă Fran a.ă OpОraă Тă pОrsonalТtatОaă luТă MТlОsМuă traduМ toră ală Bibliei, compilator de povestiri vechi despre China, МonstТtuТОă П r ă ьnНoТal ă prТmaă Оtap ă aă unОТă rОПlОМ ТТă Тă aă unОТă praМtТМТă traНuМtologТМОă romсnО tТ.ă Înă МОă prТvО tОă Мon Тnutulă НОsМrТptТvă ală М l torТОТăьnăCСТna,ăОlăМonstТtuТОăunulăНТnăprТmОlОăobiective (obiecte?) ТăМuăsТguran ăunaăНТnăprТmОlОărОprОгОnt rТ. 132 Referin eăbibliografice Cazacu, Matei. LřСТstoТrОă Нuă PrТncОă DrКcuХКă Оnă EuropОă cОntrКХОă Оtă orТОntКХОă (БVчmОă sТчcХО).ă PrцsОntatТon,ă цНТtТonă МrТtТquО,ă traНuМtТonă Оtă МommОntaТrО.ă GОnчvО:ă Droг;ă ParТs:ă CСampТonă (EМolОă PratТquОă НОsă HautОsă EtuНОs,ă IVă чmОă sОМtТon,ă HautОsă цtuНОsămцНТцvalОsăОtămoНОrnОs,ă61),ă1988.ă Dumbrav ,ă DanТОla.ă „NТМolaОă MТlОsМuă nuă aă plagТat‖.ă RomсnТКă LiterКr ,ă RОvТstaă aă UnТunТТă SМrТТtorТloră НТnă RomсnТa,ă nr.ă 41,ă 2007. Disponibil online la: Nicolae Milescu nu a plagiat FunНatТaă RomсnТaă LТtОrar .Сtm,ă www.romlit.ro/nicolae_ milescu_nu_a_plagiat. Lungu-Badea, Georgiana. IНОТă șТă mОtКТНОТă trКНuctТvОă romсnОștТă (secolele XVI-XXI).ăTТmТ oara: Editura Eurostampa, 2013. Iorga, Nicolae. ŒuvrОsă ТnцНТtОsă НОă NТcoХКsă MILESCU publТцОsă pară N.Iorgaă [prцПaМОă НОă 18ă pagОsă Оnă ПranхaТs,ă НОsМrТptТonă НОă laă CСТnОă Оtă Нuă „PКвsă НОă BougНКnТŗ (Moldavie) en grec]. BuМarОst:ă AМaНцmТОă RoumaТnО,ă EtuНОsă Оtă RОМСОrМСОsă III,ă Ateliers graphiques „CuХturКăNКțТonКХ ‖,ă1929.ă Picot, Emile. Notice Biographique et Bibliographique sur Nic. Spatar Milescu [copie de „NotТcОă BТogrКpСТquОă Оtă BТЛХТogrКpСТquОă sur Nicolas Spatar Milescu, ambassadeur du Tsar Alexis MТСКУХovТcă Оnă CСТnОŗ par Emile Picot (1844-1918). Paris: Ernest Leroux Editeur, 1883., Printed in Great Britain by Amazon, 2016. Polo, Marco. Le livres des Merveilles. EНТtТonă prцsОntцОă pară JoщllОă Ducos, Pră рă l‘UnТvОrsТtцă MТМСОlă НОă MontaТgnО-Bordeaux3, TraНuМtТonăОtăaНaptatТonăНОăJoщllОăDuМos.ă1чrОăОНТtТon.ăParТs:ă BorНas/SEJER,ă 2005;ă цНТtТonă prцsОntО:ă UnТvОrsă НОsă LОttrОs,ă Paris: Bordas, 2014. Corpus Sp taru-Milescu, Nicolae. C Х torТОă ьnă CСТnКă (1675-1677) Ŕ cu o СКrt ă Ŕ,ă ьnă romсnО tОă Тă Мuă oă prОПa ă НОă ă Em.ă C.ă GrТgora .ăă BuМurО tТ:ăăTТpograПТТlОăRomсnОăUnТtО,ă1926. Sp taru-Milescu, Nicolae. JurnКХă НОă c Х torТОă ьnă CСТnК. Traducere, МuvьntăьnaТntО,ăТnНТМa ТТăbТblТograПТМОăНОăCornОlТuăB rbulОsМu.ă BuМurО ti: Editura Eminescu, 1974. 133 Noti ăbiobibliografic Hélèneă LENZ,ă МОrМОt toră ОmОrТtă laă UnТvОrsТtatОaă НТnă Strasbourg,ăНТrОМtorăalăDОpartamОntuluТăНОăstuНТТăromсnО tТăНТnăМaНrulă aМОlОТa Тă unТvОrsТt Тă (pсn ă ьnă 1ă sОptОmbrТОă 2015),ă МoНТrОМtoră ală programului EA 4376, CuХturОă Оtă HТstoТrОă НКnsă ХřОspКcОă romКn, a ob Тnută tТtlul НОă НoМtoră ьnă 1980,ă Тară ьnă 2004ă aă sus Тnută DoМtoratulă НОă Stat,ă ьnă НomОnТulă lТmbТloră romanТМО.ă EstОă autoarОă aă 65ă НОă artТМolОă tТТn ТПТМО.ă Aă traНusă ьnă lТmbaă ПranМОг ă НТnă 40ă НОă autorТă romсnТă Тă aă publТМată traНuМОrТlОă ьnă maТă multОă rОvТstОă Тă volumОă (8).ă Aă Мoordonat volumul intitulat лcrТrОă КТХХОurs:ă НОuбă MoХНКvТО(s), ap rută ьnă 2013.ă Volumul colectiv Marionnettes roumКТnОs:ă rцtrospОctТvОs,ă prospОctТvОs, НОă aă М ruТă МoorНonarОă s-a ocupat, a fost publicat in iulie 2016, la Presses Universitaires de Strasbourg. 134 DEГVOLT RIăALEăCONCEPTULUIăDEă CULTUREM ÎNăLUCR RILEă TRADUCTOLOGICEăROMÂNE TI ANDAăR DULESCU Universitatea din Craiova, RomсnТa Abstract: The current article proposes an epistemological approach to the concept of cultureme in the Romanian Translation Studies. It is a timely research given the existence of a certain looseness in the definition, usage, and particularly identification of culturemes in various types of oral or written texts. The analysis will offer a review of the definitions of the concept in several fields (computer studies, sociology, communications, cultural studies, translation studies, language teaching, linguistics), of the theories the concept is grounded in, and of the way in which it has been integrated in translation studies research in our country. Keywords: cultureme, cultural allusion, cultism, cultural information, cultural transfer 1. Scurt istoric al culturemului Culturemul, unul dintre conceptele-cheie ale teoriei traducerii, sОăaПl ăьntr-oărОla ТОăНОăstrсns ăНОpОnНОn ăМuătОrmОnulăНОăcuХtur , din МarО,ă НОă altПОl,ă Тă НОrТv .ă CaraМtОrulă НОstulă НОă НТПТМТlă НОă surprТnsă ală ОlОmОntuluТă Мultural,ă rОlatТvТtatОaă statutuluТă s u,ă prОМumă Тă numОroasОlОă НomОnТТ,ă maТă multă sauă maТă pu ТnăapropТatО,ăьnă МarОă ОstОă utТlТгat,ăПaМăНТnăМulturОmăoăno ТunОăalОăМ rОТăНОПТnТ ТТăvarТaг ,ăНarăМarОă МonvОrgă ьnă a-lă asoМТaă Мuă unТtatОaă purt toarОă НОă ТnПorma ТОă Мultural .ă CuvсntăТntratărОlatТvărОМОntăьnălТmbaУОlОăНОăspОМТalТtatОă(ьnăУurulăanТloră 1980),ă Оlă nuă ОstОă МonsОmnată НОă maУorТtatОaă НТМ ТonarОloră gОnОralОă str ТnОă sauă romсnО tТ.ă AstПОl,ă МОlОă ПranМОгО,ă prОМumă LОă Trцsoră НОă ХКă LКnguОă ПrКnхКТsОă ТnПormКtТsц, Larousse, Robert, spaniole (Diccionario de la Real Academia), italiene (Dizionario italiano) sau romсnО tТă (DТcțТonКruХă ОбpХТcКtТvă КХă ХТmЛТТă romсnО,ă 2009)ă nuă ьlă mОn ТonОaг .ă TОrmОnulă ПТgurОaг ,ă totu Т,ă ьnă MКrОХОă НТcțТonКră НОă 135 neologisme al lui Marcu din 20001.ă Înă НТМ ТonarОlОă romсnО tТă НОă specialitate, el aparОăьnă2003,ăьnă MТcăНТc ТonКrăНОătОrmОnТăutТХТгК ТăТnă tОorТК,ăprКctТcКășТăНТНКctТcКătrКНucОrТТăal Georgianei Lungu-BaНОaă Тă ьnă ОНТ Тaă rОv гut ă Тă aН ugТt ă НТnă 2008ă aă DТc ТonКruХuТă contОбtuКХă НОă termeni traductologici (coordonator – MarТaă ОnМСОa). DО Тăpсn ьnăprОгОntăТăs-au dedicat numeroase studii, termenul МontТnu ă s ă ПТОă polТvalОntă Тă НОstulă НОă ambТguu,ă Тară МrТtОrТТlОă НОă МlasТПТМarОă ТămОМanТsmОlОăsalОăНОătransПОrăНТntr-oălТmb ăьntr-alta sunt ьnМ ă НОpartОă НОă aă ob ТnОă aНОгТunОaă unanТm ă aă spОМТalТ tТloră НТn НТvОrsОlОăsПОrОăНОăaМtТvТtatОăМarОăopОrОaг ăМuăno ТunОaăНОă„МulturОm‖:ă lТngvТ tТ,ă traНuМtologТ,ă soМТologТ,ă НТНaМtТМТОnТ,ă ТnПormatТМТОnТă ОtМ.ă DОă altПОl,ă utТlТгarОaă luТă ьnă НomОnТТă МonОбОă prОМumă МТbОrnОtТМaă (MolОsă 1967, 154, apud Lungu-Badea 2004, 71), studТТlОăМulturalОă ТăНТНaМtТМaă lТmbТlorăstr ТnОă(Poвatosă1971,ă1976,ă1983,ă1994,ăBlanМoăSantosă ТăНОă laă FuОntОă MartТnОгă 1998,ă МТta Тă НОă Mo oМă 2015,ă 24),ă stuНТТă interculturale (Oksaar 1998, apud Lungu-Badea 2003, 2004, 2009b), stuНТТă soМТologТМОă romсnО tТă (BОnkô,ă 1989ă Тă EvsООvă 1999),ă Нară maТă alОsătraНuМtologТМОă(NТНaăȚăRaвburnă1981,ăVОrmООră1983,ăVОrmООră Тă Witte 1990, Nord 1997, Bassnett & Lefevere 1995, Sandrini 1997, 1999, 2002, Cordonnier 1995, 2002, Alvaraz & Africa-Vidal 1996, Chesterman 1997, 2000, Bensimon 1998, Ballard 2003), a dus la aparТ Тaă unoră tОrmОnТă МОă НОmonstrОaг ă МaraМtОrulă ОtОroМlТtă ală ПОnomОnuluТ,ăНТПТМultatОaăНОăaărОunТăМaraМtОrТstТМТlОăsalОăьntr-oăНОПТnТ ТОă unТМ ,ăprОМumă ТăНТПОrТtОlОăungСТurТăНТnăМarОăproblОmatТМaăМulturaluluТă poate fi aborНat .ăDОăaТМТă ТăОгТtarОaăНОăorНТnătОrmТnologТМăpОăМarОăoă rОmarМ mălaăНТvОr ТătОorОtТМТОnТăsauăpraМtТМТОnТăaТătraНuМtologТОТ,ăМarОă folosesc fie denumirea de cultureme, fie de ОХОmОntОă purt toКrОă НОă ТnПormКțТОăcuХturКХ , de rОПОrОnțТăcuХturКХТ, de elemente culturale sau de unТt țТăcuăspОcТПТcăcuХturКХ.ă 2. Principaleleădomeniiădeăapari ieăaătermenuluiă RО ТnОmăМТnМТăНomОnТТăprТnМТpalОăьnăМarОătОrmОnulăОstОăПolosТt,ă ampluăНТsМutatОă ТăОбОmplТПТМatОăНОăLungu-Badea (2004, 27-35), care ОvТНОn Тaг ă nuă numaТă ьntrОp trunНОrОaă planurТlor,ă МТă Тă oă anumТt ă МТrМularТtatОă aă НОПТnТ ТТlor,ă ПТОМarОă trТmТ сnНă laă МОlОlaltОă НomОnТТ,ă П r ă ьns ăaăНОlТmТtaăМсmpulăОбaМtăalăculturemului sau a-ТăprОМТгaătr s turТlОă pertinente. EstОă НОПТnТtă Мaă ПТТnНă МОaă maТă mТМ ă unТtatОă aă unuТă ПОnomОnă sauă Пaptă НОă Мultur ,ăОlОmОntăМomunăalăunorăПormО,ăstruМturТ,ăgОnurТăНОăМultur . 1 136 2.1. Înă plan lingvistic culturemele sunt unТt țТ lingvistice simple sau complexe (МuvТntО,ăsТntagmО,ăПraгОologТsmО,ăОnun urТăОtМ.)ă cОărОПХОct ărОКХТt țТăsocТКХОășТăcuХturКХОăspОcТПТcОăunОТăcomunТt țТăsКuă unui popor Тă МarОă rТНТМ ă problОmОă НОă transПОră НТntr-oă lТmb ă ьnă alta.ă Enun urТă Мaă Embrassons-nous, Follvile2 se apropie foarte mult de aluгТТlОă МulturalО,ă МООaă МОă nОă ПaМОă s ă nОă punОmă ьntrОbarОaă НaМ ă ьntrОă МОlОă Нou ă no ТunТă sОă poatОă ПaМОă oă НОmarМarОă Мlar ă sauă nu.ă OsМТla Тaă ьntrОă МОТă НoТă tОrmОnТă oă rОmarМ mă Тă laă Collчsă (2006,ă 168)3, care remarca ьnМ rМ turaăМultural ăaăМulturОmОlor,ăaăМuvТntОlorăМОăМon ТnăМonota ТТăНОă tТpă soМТoМultural,ă rОПОrТn Оă lТtОrarО,ă ТstorТМОă sauă polТtТМО,ă ОvОnТmОntО,ă Оmo ТТ,ă МсntОМО,ă ьntr-ună Мuvсntă aă tОrmОnТloră МarОă ОvoМ ă ТmplТМТtă oă rОalТtatОă Мultural ă Тă МarОă potă s ă ПТОă ТnМlu Тă ьnă Мategoria expresiilor idiomatice sau stereotipe. PОntruă al Тă МОrМОt torТ,ă НТntrОă МarОă ьlă mОn Тon mă pОă BorОlă (2004,ă 68),ă МulturОmulă ОstОă asoМТată bОСavТorОmuluТ,ă Мaă „ПОnomОnă Мulturală unТvОrsal‖,ă ТНОntТПТМabТlă ьnă plană vОrbal,ă nonverbal sau ОбtravОrbal.ă Înă aМОast ă МatОgorТОă BorОlă ТntroНuМОă rТtualurТlОă НОă polТtО О4,ă ПormalТгatОăьnă МaНrulă bОСavТorОmuluТă vОrbal,ă НОoarОМОă tТpulă НОă Пormul ă utТlТгat ă НОă loМutoră ьТă НОгv luТОă apartОnОn aă Мultural .ă ConПormă НОПТnТ ТОТă luТă BorОl,ă МonsТНОr mă М ă oă Пormul ă rТtualТгat ă НОă salutăprОМumăromсnОsМulăs rutămсnКă(traН.ălТt.ă„УОăvousăbaТsОălaămaТn‖;ă trad. echiv. bonjour) este culturem, НОoarОМОă ПaМОă rОПОrТn ă laă ună МomportamОntă soМТală spОМТПТМă sОМoluluТă trОМut,ă Пormulaă rОspОМtТv ă Lungu-BaНОaă ьlă ОМСТvalОaг ă Мuă ОбprОsТaă nolens-volens sau cu adaptarea – explicitare Vrei, nu vrei, bea Grigore aghiКsm ă (2004,ă 135)ă Тă arat ă М ă decodarea acestor cultureme presupune un bagaj cognitiv apreciabil din partОaă traНuМ toruluТ,ă МarОătrОbuТОăs ăoПОrОăoăsolu ТОă ТnspТrat ă НОătraНuМОrОăaă tОrmОnТlor,ă Мuă atсtă maТă НТПТМТl ă Мuă Мсtă aМtualТг rТlОă sОmnТПТМan Тloră suntă greu НОă rОalТгată ьnă traНuМОrО,ă tОrmОnТТă ПТТnНă НОă multОă orТă НОsuО Тă sauă lОga Тă НОă oă anumit context (de exemplu, Iarna nu-i ca vara,ă ОбprОsТaă МОlОbr ă prТnă МarОă ПostulăprТmarăală CapТtalОТ,ăTraТanăB sОsМu,ăsОăНОгvТnov ОaăpОntruăМ ăora ulă r mсnОaă paralТгată Нup prТmaă М НОrОă masТv ă НОă г paН ),ă МarОă sОă pТОrНОă Мuă tТmpul,ăМСТară ТăpОntruănatТvТТăunОТălТmbТ. 3 ÎnăorТgТnal:ă„CОsămotsăрăМСargОăМulturОllОăpartagцОăouăcuХturчmОs – М‘Оst-рdire des mots renfermant des connotations de type socioculturel, des rцПцrОnМОsă lТttцraТrОs,ă СТstorТquОsă ouă polТtТquОs,ă НОsă цvцnОmОnts,ă НОsă цmotТons,ăНОsăМСansons,ăbrОП,ătousălОsătОrmОsăquТăцvoquОntăТmplТМТtОmОntăunОă rцalТtцă МulturОllОă – peuvent шtrОă ТnМlusă Нansă lОsă ОбprОssТonsă ТНТomatТquОsă ouă stцrцotвpцОs‖. 4 „[…]ă plusă prцМТsцmОntă pară unОă ПormulОă lТnguТstТquОă rТtualТsцОă НОă manТчrОă НТППцrОntОă Оnă ПonМtТonă НОă l‘appartОnanМОă МulturОllОă НОă МОluТă quТă laă proНuТt‖ă (Borel 2004, 68). 2 137 nОmaТПТТnНă utТlТгat ă ьnă rОla ТТlОă ТntОrpОrsonalОă aМtualОă НОМсtă pОntruă aă marМaă ună rОspОМtă proПunНă Пa ă НОă oă pОrsoan ă НОă sОбă ПОmТnТn.ă Т,ă ьnă orТМОă Мaг,ă Пormulaă nuă vaă maТă ТmplТМaă Тă gОstulă НОă aă s rutaă mсnaă pОrsoanОТ,ă a aă Мumă oă ТmpunОaă МoНulă bunОloră manТОrОă alОă soМТОt ТТă tТmpurТloră trОМutО.ă DТПТМultatОaă rОН rТТ contextului cultural pe care aМОstОă ПormulОă rТtualТгatОă oă ТmplТМ ă ОstОă Мuă atсtă maТă ОvТНОnt ă Мuă Мсt,ă МСТară ТăьntrОălТmbТăМuăaМОlОa ТăorТgТnТ,ăОМСТvalОn ОlОăНОătraНuМОrОăsuntă maТămultăsauămaТăpu ТnăaproбТmatТvО.ăDОăОбОmplu,ăpОntruăПormulaăs ТăПТОăНОăЛТnО (traН.ălТt.ă„qu‘ТlătОăsoТtăНОăbТОn‖;ătraН.ăОМСТv.ă de rien, je vous en prie),ă pОă МarОă loМutorТТă romсnТă oă aНrОsОaг ă laă sПсr Тtulă unОТă mese (de obicei oferite), celelalte limbi romanice nu dispun de acte rОaМtТvОă sТmТlarОă sauă МorОsponНОntО,ă aМОast ă urarОă ПТТnНă spОМТПТМ ă culturii noastre. 2.2. În didacticaă limbiloră str ine, culturemul este destul de apropТatăНОăaММОp ТТlОăpОăМarОătОrmОnulălОăarОăьnăplanălТngvТstТМ,ăОlăПТТnНă КsocТКtă cuvТntОХoră purt toКrОă НОă ТnПormКțТОă cuХturКХ ,ă rОcunoscut ă șТă ьmp rt șТt ăНО nativii unei limbi5.ăPОntruăBlonНОl,ăCollчsă ТăМol.ă(1998)ă МarОăauăstuНТatăspa ТulăПranМoПonăНТnătrОТă rТăНТПОrТtОă– Belgia, Canada (гonaăQuцbОМ)ă ТăFran aă–, statutul de culturem este conferit nu numai Мonota ТТlorăsoМТoМulturalО,ărОПОrТn ОlorăpolТtТМО, literare sau istorice, ci Тă rТtualurТloră proprТТă ПranМoПonТlor,ă МarОă Тnă НОă oă anumТt ă gОnОra ТО,ă rОgТunОă sauă ar ă ПranМoПon ,ă laă ПОlă Мaă Тă tr s turТlОă МulturalОă alОă unuТă Мuvсnt,ăОбprОsТТăsauăprovОrbăМОăМonstТtuТОăoămarМ ăaăunuТăanumТtănТvОlă НОălТmb .ă În spa ТulăСТspanТМ,ăPoвatosăutТlТгОaг ăьnМ ăНТnă1971ătОrmОnulă de culturem,ăьnăluМr rТlОăНОăНТНaМtТМ ăaălТmbТlorăstr ТnО,ăМuărОПОrТrОălaă МomunТМarОaănonvОrbal ă(apud Blanco Santos 1998), modelul propus НОă Оlă ПТТnНă „ПlОбТbТlă Тă aНaptabТlă pОntruă oă analТг ă sТstОmatТМ ă Тă progrОsТv ă aă unОТă МulturТ‖ă (BlanМoă Santosă 1998,ă apud Mo oМă 2015,ă 126). Pentru Poyatos (1971, 23), tОrmОnulăНОsОmnОaг ă„orТМОăpor ТunОă sОmnТПТМatТv ă НОă aМtТvТtatОăsauă non-aМtТvТtatОă Мultural ă pОrМОput ă prТnă ТntОrmОНТulăunorăsОmnОăsОnsТbТlОă ТăТntОlТgТbТlОăМuăvaloarОăsТmbolТМ ă Тă susМОptТbТl ăs ăПТОăНТvТгat ăьnăunТt ТămaТămТМТăsauăamalgamat ăьnăaltОlОă mai mari6‖.ă Elă stabТlО tОă МТnМТă ОtapОă НОă analТг ă alОă МulturОmuluТă Тă anumО:ă (1)ă МulturОmОă НОă baг ă (rОгultată ală ТntОraМ ТunТТă НТntrОă organТsmОă ТămОНТulălorăНОăvТa ,ăПunНamОntalОăьnăМulturТlОăavansatО);ă (2)ă МulturОmОă prТmarОă (МuprТnНă МaraМtОrТstТМТlОă МomportamОntalОă Тă „[…]ăМulturОăpartagцОăavОМăl‘ТmmОnsОămaУorТtцăНОsănatТПs‖ă(BlonНОl,ăCollчsă ТăМol.ă1998,ă4). 6 (BlonНОl,ăCollчsă ТăМol.ă1998,ă4). 5 138 ambientale ale unei culturi, sub forma unor modele comportamentale ТătОmОăМulturalО);ă(3)ăМulturОmОăsОМunНarОă(МuprТnНăanumТtОăsМОnarii alОă unОТă МulturТă НatО,ă НОă Пaptă oă analТг ă НОtalТat ă aă МulturОmОloră primare7);ă (4)ă МulturОmОă tОr ТarОă ТntОrТoarОă Тă (5)ă ОбtОrТoarОă (pОrmТtă МlasТПТМarОaă МulturОmОloră prТmarОă ьnă sТstОmОă sОnгorТalО,ă prОМumă МОlă vТгual,ă aМustТМ,ă olПaМtТv,ă taМtТlă Тă kТnОstОгТМ8). Aceste etape sunt prОluatОă НОă al Тă spОМТalТ tТ,ă prОМumă BlanМoă Santosă (1998)ă Тă НОă laă FuОntОsăMartТnОгă(1998),ăМompara ТaăОlОmОntОlorăМulturalОăП МсnНu-se МuăНТПОrТtОăМulturТămaТăьnНОp rtatОă(magСТar ,ăУaponОг ),ăПaptăМОăpoatОă ridica anumite probleme de ьn ОlОgОrОă ТăНОăМomunТМarО.ă 2.3. Înă plan social, culturemul ca unТtКtОă purt toКrОă НОă ТnПormКțТОă socТКХ ă trimite la un fenomen social specific, comparabil sauă ТНОntТМă Мuă altul,ă Нară МarОă apar ТnОă unОТă МulturТă НТПОrТtО.ă TraНuМtologТТă gОrmanТă VОrmООră Тă WТttОă (1990,ă 136)ă МonsТНОr ă М ă anumТ Тă traНuМ torТă opună ьnă moНă voluntară ună ПОnomОnă soМТo-cultural altuТaă asОm n tor,ă pОă baгaă anumТtoră punМtОă МomunО,ă ОlОă ьns ă ПТТnНă НТПОrТtОă subă aspОМtulă ПrОМvОn ОТă lor,ă Мсtă Тă subă aspОМtulă МomunТt Тloră МarОălОăПolosОsМă ТăМarО lОăМonПОr ăstatutulăНОăМulturОm.ăDОăaltПОl,ătОorТaă loră О uОaг ă atunМТă МсnНă ОstОă pus ăьnă praМtТМ ă toМmaТăpОntruă Пaptulă М ă nu totdeauna caracterul de unicitate a unui obiect este evident. De ОбОmplu,ă МОТă НoТă atrТbuТОă lТngurТТă statutulă НОă МulturОm,ă ьnă vТrtutea ПaptuluТă М ă prТntrОă МaraМtОrТstТМТlОă salОă sОă num r ă posТbТlТtatОaă НОă aă oă ПolosТăatсtăpОntruăaăМonsumaălТМСТНО,ăМсtă ТăsolТНО,ăpОăМсnНăПurМulТ aăarОă oăПolosТrОălТmТtat ăНОănaturaătТpuluТăНОăСran ăpОăМarОăoăputОmăМonsumaă cu ea – Тă anumОă numaТă solТН .ă Dup ă ОТ,ă ьnă МulturТlОă orТОntalО,ă МorОsponНОntulăМulturalăalăПurМulТ ОТăarăПТăbО Тga ОlО,ăМarОăauăaМОla Тărolă НОă aă ПolosТă laă МonsumarОaă substan Оloră solТНО.ă Înă Мaгulă МОloră Нou ă МulturТăьnНОp rtatОă – oММТНОntal ă Тă orТОntal ă – ПurМulТ aă Тă bО Т oarОlОă prОгТnt , ьntr-aНОv r,ăoăpartТМularТtatОăМultural ,ăНarăьnăМaНrulăМulturТloră oММТНОntalОă (ПranМОг ,ă ТtalТan ,ă spanТol ,ă romсn ,ă ОnglОг ,ă gОrman ă Din categoria culturemelor interioare, PoвatosămОn ТonОaг ăloМuТn a,ă Мoala,ă bТsОrТМa,ăloМulăНОămunМ ăsauăbarul,ăТarăНТntrОăМОlОăОбtОrТoarО,ăpТa a,ăstaНТonul,ă parcul sau plaja. 8 Înă tОгaă saă НОă НoМtorat,ă Mo oМă (2015,ă 129)ă arat ă Мumă potă ПТă aplТМatОă toatОă aМОstОă МlasТПТМ rТă ьnă НomОnТulă traНuМtologТОТă Тă ală praМtТМТТă traНuМОrТТ.ă AstПОl,ă Мulturaă vТгual -urban -ambТОntal -ТntОrТoar ă Мatalan ă ОstОă rОПlОМtat ă ьnă romanul PТКțКă DТКmКntuХuТ НОă MОrМчă RoНorОНaă prТnă НОsМrТОrОaă loМuТn Оlor,ă ьnă tТmpă МОă Мulturaă vТгual -urban -ambТОntal -ОбtОrТoar ă ОstОă prОгОnt ă ьnă aМОla Тă romană ьnă НОsМrТОrОaă str гТlor,ă aă pТО ОТă Мuă proНusОă alТmОntarО,ă aă tarabОlorăplТnОăМuăНТПОrТ Т pО tТă ТăsМoТМТ,ătОrmТnologТaăspОМТПТМ ăutТlТгat ăПТТnНă aМООa ТăьnăьntrОgulăroman. 7 139 ОtМ.)ă Оă maТă НТПТМТlă НОă aММОptată Мaă ПurМulТ aă Тă lТnguraă s ă МonstТtuТОă cultureme! DaМ ă МulturОmulă ОstОă ună ПОnomОnă soМТal МarО,ă Нup ă p rОarОaă luТăVОrmООră ТăWТttОă(1990),ăarОăoărОlОvan ăМultural ăspОМТПТМ ,ăatunМТă aМОast ărОlОvan ăНОpТnНОăНОămoНulăНОăaprОМТОrОăaăМОluТăМarОăМompar ă ПОnomОnОlОă ТăНОăorТгontulăs uăНОăa tОptarО,ăНТПОrОn ОlОăputсnНăsurvОnТă atсtă ьnă plană МognТtТv,ă Мсtă Тă Оmo Тonal,ă sauă МСТară ьnă ambОlОă sТmultan.ă A aă Мumă arat ă Тă Lungu-Badea (2004, 31-33) punctul lor de vedere ОstОă МontОstabТlă НТnă Мauгaă ПaptuluТă М ă aМОstОă МrТtОrТТă (rОlОvan aă Мultural ,ă spОМТПТМТtatОa,ă ПrОМvОn aă НОă ПolosТrОă aă unuТă tОrmОn,ă perspectiva ТНТoМultural 9),ăьnăПunМ ТОăНОăМarОăVОrmООră ТăWТttОăaМorН ă unui fenomen/termen statutul de culturem nu sunt acceptate sau ьmp rt ТtОă НОă to Тă mОmbrТТă unОТă МomunТt Тă lТngvТstТМО.ă CООaă МОă ОstОă ьns ă rОlОvantă pОntruă tОorТaă loră ОstОă obsОrva Тaă pОrtТnОnt ă М ă prin traНuМОrОă unОlОă МulturОmОă НТspar,ă pОă МсnНă altОă ПОnomОnОă potă НОvОnТă МulturОmОă(VОrmООră ТăWТttОă1990,ă140-141)ă ТăМ ăsТngurulăМarОăpoatОă НОМТНОă НaМ ă moНТПТМ ă sauă nuă statutulă МulturОmuluТă (prТnă rОМrОarОă sauă gomarОă total )ă ОstОă НoarătraНuМ torul,ăьnă vТrtutОaă НorТn ОТă НОă aă rОПaМОă atmosПОraă Мultural ă Тă spТrТtual ă spОМТПТМОă unОТă ОpoМТă sauă aă unuТă scriitor. 2.4. Înăplan cultural, culturemele sunt elemente specifice unei culturi date. ElОă sОă rОПОr ă laă vТa aă matОrТal ă Тă spТrТtual ă МОă МaraМtОrТгОaг ă oă МomunТtatОă Тă sОă matОrТalТгОaг ă ьnă МuvТntОă МarОă НОnumОsМă НТПОrТtОă ПОlurТă НОă mсnМarО,ă obТОМtОă vОstТmОntarО,ă unТt Тă НОă m sur ,ăПunМ ТТăaНmТnТstratТvОăОtМ.ă Înă МontОбtulă traНuМОrТТ,ă ОlОă suntă rОsТm ТtОă Мaă ПТТnНă str ТnОă НОă cultura limbii- Тnt ,ă manТПОst ă oă anumТt ă rОгТstОn ă ьnă traНuМОrО,ă МarОă sМoatОăьnăОvТНОn ăТnsuПТМТОn aăunuТăНТalogăМulturalăьntrОălТmbТlОăaПlatОă ьnă МontaМt.ă CorНonnТОră (1995,ă 56;ă 182-183)ă aПТrmaă М ă НaМ ă traНuМ torulăМunoa tОăПoartОăbТnОălТmba- Тnt ,ăОlănuămaТăarОăНОloМ/sauă ПoartОăpu ТnătОnНТn aăНОăaăПaМОăapОlălaăОбplТМa ТТ,ălaănotОăНОăsubsolăsauă laă paraПraгОă pОntruă aă ОбplТМaă anumТ Тă tОrmОnТ,ă Тară ьnă ПОlulă aМОstaă tОnsТunТlОă НТnă traНuМОrОă suntă multă maТă rarОă atunМТă МсnНă sОă ьnМОarМ ă „НomОstТМТrОa‖10 sОnsurТlorăunorăМuvТntО.ăAparТ ТaăгonОlorăНОătОnsТunТă SpОМТПТМulăМulturalăalăПТОМ rОТăМomunТt ТălТngvТstТМО. Termenul de domesticire aă Пostă ПolosТtă prТmaă Нat ă НОă NТОtгsМСО,ă МarОă sОă rОПОr ă laă traНuМОrТlОă unoră tОбtОă grОМО tТă НОă М trОă МunosМu Тă poО Тă latТnТă НТnă Romaă antТМ .ă EТă auă naturalТгată tОбtОlО,ă prТnă suprТmarОaă antroponТmОloră Тă toponТmОloră grОМО tТă Тă ьnloМuТrОaă loră Мuă МОlОă latТnО tТ.ă DОă asОmОnОa,ă toatОă 9 10 140 ьntrОă lТmbТlОă aПlatОă ьnă МontaМtă ОstОă ОvТНОn Тat ă Тă НОă BuгОlТnă (2004,ă 733),ă МarОă rОmarМ ă toМmaТă nОМОsТtatОaă НОă aă opОraă transПorm rТ,ă mОtТsagО,ă СТbrТНТг rТă pОntruă aă ьnl turaă barТОrОlОă МulturalОă НТntrОă lТmbТă diferite11.ăTranspunОrОaăТmplТМТtuluТăМultural,ăaПlatăьntr-oărОla ТОăstrсns ă Мuă rОМОptarОaă Тă lТгТbТlТtatОaă unОТă opОrОă traНusО,ă МonstТtuТОă unaă НТnă prТnМТpalОlОă provoМ rТă alОă traНuМОrТТ.ă Cumă orТМОă lТmb ă ОstОă Оmana Тaă unОТăМomunТt ТălТngvТstТМОăspОМТПТМОă ТărОПlОМtarОaăunОТăМТvТlТгa ТТăbТnОă НОПТnТtОă ьnă tТmpă Тă ьnă spa Тu,ă Оaă vaă МuprТnНОă ьnă moНă nОМОsară anumТtОă ОlОmОntОă absolută spОМТПТМОă aМОstОТă МomunТt Т,ă МarОă oă partТМularТгОaг ă ТăoăНТstТng.ă DОă altПОl,ă ПТОМarОă lТmb ă НОМupОaг ă ьnă moНă НТПОrТtă rОalТtatОaă ОбtralТngvТstТМ ,ăНОăaМООaăОstОănОМОsarăМaătraНuМ torulăs ăУoace rolul de mОНТatoră ьntrОă МulturТ,ă pОntruă aă rОНuМОă НТПОrОn ОlОă НТntrОă НТПОrТtОlОă lТmbТăМulturТă ТăpОntruăaăaУutaălaăьn ОlОgОrОaă ТăaММОptarОaăМОluТlalt,ăМuă totă МОă ТnОă НОă spОМТПТМulă s uă Мulturală (МrОНТn О,ă ТНОologТТ,ă traНТ ТТ,ă obiceiuri etc.). Practic, „НomОstТМТnН‖ă МulturОmОlО,ă traНuМ torulă lОă ТntroНuМОăьnălТmbaă ТăМultura- Тnt ,ăНОăМОlОămaТămultОăorТăsubăПorm ăНОă ьmprumută sauă НОă rОport,ă traНuМОrОaă НОvОnТnНă ună ПОlă НОă spa Тuă НОă sМСТmbă Мultural,ă ьnă МarОă asТst mă laă oă МonПruntarОă ьntrОă МonМОp ТТlОă traНuМ torului cu fiecare dintre limbile culturi12 (Cordonnier 2002, 43) НТnăМarОăsauăsprОăМarОăsОăОПОМtuОaг ătraНuМОrОa.ă 2.5. Înă plană comunica ională culturemul (sau culturema la BОnkôă1989ă ТăEvsООv,ă1985)ăsОăpoatОăНОПТnТăМaă unТtКtОăКăТnПormКțТОТă culturale, termenul referindu-sОă laă „rОгultatulă provoМată НОă ună aМtă Мulturală НТnă momОntulă ТmpaМtuluТă Мuă ună rОМОptoră (Мuă ТmplТМa ТТă numОroasО,ă maТă alОsă ьnă pОrТoaНaă urm toarО,ă numТt ă postТnПorma ТО‖ă (BОnkôă 1985,ă 5).ă Dup ă p rОrОaă luТă BОnkôă 1989ă (apud Lungu-Badea 2004, 34),ă МulturОmaă sОă МonturОaг ă Мaă rОгultată ală ТmpaМtuluТă НТntrОă ТnНТvТНă Тă mОsaУulă transmТsă НОă autoră prТnă ТntОrmОНТulă tОбtuluТă tТp rТt.ă PrОгОn aă culturemului poatОă ПТă sОsТгat ă НОă subТОМtul-receptor prin rОПОrТn ОlОă МulturalОă auă Пostă substТtuТtОă Мuă rОПОrТn Оă proprТТă Мulturii romane (GuТНчrОă2010,ă98). 11 „ToutОătraНuМtТonăОstăplusăqu‘unОăopцratТonăНОătransПОrtăОntrОăНОuбălanguОsМulturОsăopposцОsăОtăцtrangчrОsăl‘unОăрăl‘autrО,ăОllОăТmplТquОăОnămшmОătОmpsă unăproМОssusăНОătransПormatТon,ăunОăpratТquОăНОămцtТssagОăОtăН‘СвbrТНТtц,ăunОă гonОă НОă tОnsТon,ă ună ТnstrumОntă НОă МonstruМtТonă Н‘ТНОntТtцsă МollОМtТvОs‖ă (Buzelin 2004, 733). 12 TraНuМОrОaăНОvТnОăastПОlăunăspa ТuăНОăsМСТmbăьntrОăНТПОrТtОăМulturТ,ăьnăМarОă sОăМonПrunt ă„lОsăМonМОptТonsăНuătraНuМtОurăОtăМОllОsăНОăМСaМunОăНОsăМultures ОnăprцsОnМО…‖ă(CorНonnТОră2002,ă43). 141 intermediul ideilor, al sensului, al atmosferei, al grupurilor de cuvinte, alăМonstruМ ТТlorălogТМО,ăalăНОsМrТОrТТăunorăsОntТmОntОăsauăsТtua ТТăОtМ.ă Evseev (1985, 16, apud Lungu-BaНОaă2004,ă35),ăМomplОtОaг ă ТНООaăluТăBОnkôărОПОrТtoarОălaăunТtatОaăТnПorma ТОТăМulturalО,ăМarО,ăНup ă p rОrОaă sa,ă „trОbuТОă s ă aТb ă Мaracteristicile unui semn universal, НОtОМtabТlăьnăorТМОătТpăНОămОsaУăМultural‖,ăorТМarОăarăПТănaturaălТmbaУuluТă (oral ,ă gОstual ,ă plastТМ ă muгТМal ).ă Elă МonМluгТonОaг ă asupraă nОМОsТt ТТăutТlТг rТТăМulturОmuluТăьnăsoМТologТaăМulturТТăpОntruăstuНТОrОaă „ТntОgr rТТă Тă optТmТг rТТă ОlОmОntОloră МulturalОă ьnă МaНrulă ОНuМa ТОТă pОrmanОntО‖ă(EvsООvă1985,ă16).ă AmbТТă МОrМОt torТă sus Тnă М ă ară trОbuТă pornТtă НОă laă arСОtТpurТă pОntruă ТnvОntarТОrОaă МorОМt ă aă МulturОmОlor,ă pОntruă М ă ОlОă rОПlОМt ă МulturaătraНТ Тonal ,ăunНОăunТvОrsulăumanăОstОăorganТгatăьnăПunМ ТОăНОă anumТtОă МrОНТn О,ă rТtualurТ,ă obТМОТurТ,ă mТturТ.ă NumaТă Нup ă oă analТг ă atОnt ă aă sОmnОloră sau,ă maТă prОМТs,ă aă ТnvarТantОloră sОmnОloră МulturalОă НТnăТntОrТorulăunОТăМТvТlТгa ТТăsОăpoatОăaУungОălaăoăьn ОlОgОrОăМorОМt ăaă tuturorăМoНurТlorăМulturalО,ăМarОărОПОr ălaăaМООa ТărОalТtatОă„МСТarăНaМ ă ПolosОsМă mТУloaМОă НТПОrТtОă НОă rОНarОă Тă vТгОaг ă ПТОМarОă obТОМtОlОă rОalТt ТТăsubăunăanumТtăungСТăНОăvОНОrО‖ă(EvsООvă1985,ă23). 3. Culturemul înălucr rileătraductologiceăromâne ti 3.1. ÎnăRomсnТa,ătОrmОnulăьnМОpОăs ăПТОăvОСТМulatăьnăНomОnТulă traНuМtologТМă НatorТt ă luМr rТloră publТМatОă laă Universitatea de Vest dină Timi oara.ă Elă aă Пostă П Мută МunosМută ьnă spОМТală prТnă publТМa ТТlОă Georgianei Lungu-Badea – prТnă aparТ Тa,ă ьnă 2004,ă aă М r ТТă Teoria culturemelor, teoria traducerii,ăbaгat ăpОătОгaăsaăНОăНoМtorat.ăLuМrarОaă aă Пostă prОМОНat ă НОă MТcă НТc ТonКră НОă tОrmОnТă utТХТгК Тă ьnă tОorТК,ă prКctТcКă șТă НТНКctТcКă trКНucОrТТ (2003),ă rОpublТМată ьnă 2008ă Тă 2012ă Нup ărОvТгuТrОaă ТăaНaugarОaăaltorătОrmОnТ.ăProblema culturemelor este prОгОnt ă Тăьntr-o serie de articole de-ale sale, dintre care nu amintim НОМсtăLКăproЛХцmКtТquОăНuătrКnsПОrtăcuХturОХă(2003), La traduction de ХřцcКrtă cuХturОХă (2007), RОmКrquОsă sură ХОă concОptă НОă cuХturчmОă (2009), TrКНuТrОă ХОsă «ă ОППОtsă Н'цvocКtТonă »ă НОsă cuХturчmОsă :ă unОă aporie? (2010). PОntruăautoarО,ăМulturОmulăОstОăьnăprТmulărсnНăunăaМtăМultural,ă НОă aМООaă Оlă nuă poatОă ПТă ТНОntТПТМată НОМсtă НaМ ă traНuМ torulă arОă Мuno tТn ОăМulturalОăprОalabТlОăsauăsОnsТbТlТtatОăaНОМvat ălaăПОnomОnОle МulturalОăНТnălТmbТlОăsurs ă Тă Тnt .ăAМОstОăМalТt ТăьlăaУut ălaărОpОrarОaă ОlОmОntОlorăpurt toarОăНОăТnПorma ТОăМultural ă ТăьТăpОrmТtăsОgmОntarОaă ТăНТПОrОn ТОrОaătОбtuluТăьnăunТt ТăНОătraНuМОrОă ТăunТt ТăНОăМultur ,ăНară Тăьn ОlОgОrОaăprОМТs ăaăsОmnТПТМa ТОТă(Lungu-Badea 2004, 122). Pentru МОrМОt toarО,ă МulturОmulă ОstОă „unТtatОaă mТnТmal ă purt toarОă НОă 142 ТnПorma ТОă Мultural ă МarОă nuă sОă НОsМompunОă ьnă vОНОrОaă pОrМОpОrТТă sОnsuluТă Тă rОalТг rТТă traНuМОrТТ,ă ьntruМсtă aМОast ă opОra ТОă ară pОrturbaă receptarea corОМt ă aă sОnsuluТă НОă М trОă НОstТnatară (МТtТtor,ă traНuМ toră ОtМ.)ă Т,ă prТnă urmarО,ă ară proНuМОă altОrarОaă ТntОn ТОТă autoruluТ‖ă (35).ă DОПТnТ Тaă sТntОtТМ ă aă МonМОptuluТ,ă nОrОНuМtТbТl ă ХКă cuvсnt,ă coХocК ТО,ă sТntКgm ,ă Оnun şТă МarОă МuprТnНОă „МontОбtulă globală ală ьnМСОg rТТă sОnsuluТ‖ă(168),ăьТăoПОr ăautoarОТăposТbТlТtatОaăНОăaăpropunОăoăgrТl ăНОă МlasТПТМarОă aă МulturОmОloră şТă oă НТПОrОn ТОrОă НОă altОă МonМОptОă ьnruНТtО,ă prОМumăaluгТТlО/Мonota ТТlОăМulturalО,ăМultТsmОlО,ănОologТsmОlОăОtМ.ă Dator mă luТă Lungu-Badea nu numai prezentarea, definirea, trОМОrОaă ьnă rОvТst ă aă arТОТă sОmantТМОă aă tОrmОnuluТ,ă prОМumă Тă aă НomОnТТloră ьnă МarОă Оlă ОstОă ПolosТt,ă Мuă rОПОrТrОă ОбaМt ă laă МОТă МarОă l-au promovatăsubăНТvОrsОlОăНОnumТrТ,ăМТă ТăНОlТmТtarОaăМonМОptuluТăНОăaltОă unТt Тă ПunМ ТonalОă prОcum conotКțТК,ă КХuгТК,ă nОoХogТsmuХă sau traductemul. DОă asОmОnОa,ă МlasТПТМarОaă ТntОrОsant ă pОă МarОă oă ПaМОă МulturОmОlorăьnăПunМ ТОăНОăpatruăМrТtОrТТă(Пormal,ăПunМ Тonal,ăНup ătТpulă НОătОбtăьnăМarОăsОănasМă ТăНup ăspa ТulălТngvТstТМăНОăaparТ ТО)13 constituie ună punМtă НОă plОМarОă pОntruă to Тă МОТă МarО,ă ьntr-un fel sau altul, au МontrТbuТtă laă aproПunНarОaă tОorТОТă salОă Тă laă НОгvolt rТlОă ultОrТoarОă alОă conceptului. 3.2. La Universitatea din Craiova, problema culturemelor se aбОaг ăpОătТpulăНОăНТПТМult ТăpОăМarОătraНuМ torulălОăarОăНОăьnПruntată Тă pОă rОгТstОn aă transpunОrТТă loră ьnă alt ă lТmb ,ă luМrarОaă LОsă cuХturчmОsă roumains: proЛХчmОă spцcТКuбă НОă trКНuctТon (2010)ă vОnТnНă s ă completeze studiile lui Lungu-BaНОa.ă AstПОl,ă R НulОsМuă sОă oprО tОă asupraă mОМanТsmОloră pОă МarОă sОă baгОaг ă transПОrulă ОlОmОntОloră МulturalОăьnăМaНrulătraНuМОrТТ,ăluМrarОaăПoМalТгсnНu-sОăpОăraportulălТmb ă – gсnНТrО,ămaТăprОМТsăpОărОla ТТlОăНТntrОăsОmnulălТngvТstТМă ТărОalТtatОaă pe carОăaМОstaăoărОПlОМt ,ăopОra ТaăНОăНОnumТrОă ТăНОărОПОrТn ăoМupсnНă ьnă МaНrulă analТгОТă ună loМă Тmportant,ă toМmaТă pОntruă aă ОvТНОn Тaă НТПОrОn ОlОăНОăorНТnăМonМОptualăНТntrОălТmbТlОăaПlatОăьnăМontaМt.ăAНОpt ă aătОorТОТăluТăSaussurО,ăautoarОaăavansОaг ăТНООaăМ ăТnПorma ТaăМultural ă vТnОă ьnă МomplОtarОaă valorТТă sОmnuluТă lТngvТstТМ,ă ьnă anumТtОă lТmbТă nООбТstсnНă rОalТtatОaă ОбtralТngvТstТМ ă asoМТat ă sОmnuluТă sauă МСТară Dup ă prТmulă МrТtОrТu,ă autoarОaă НТstТngОă ьntrОă МulturОmОlОă sТmplОă Тă МОlОă МomplОбО,ă ПormatОă НТnă unТt Тă ПraгОologТМО;ă Нup ă МОlă НО-al doilea criteriu, МlasТПТМ ă МulturОmОlОă ьnă ТstorТМОă Тă aМtualО;ă Нup ă МОlă НО-al treilea criteriu, opunОăМulturОmОlОălТtОrarОă(spОМТПТМОăpoОгТОТă ТăproгОТ)ăМОlorănОlТtОrarО;ăНup ă al patrulОaăМrТtОrТu,ăПaМОăНОosОbТrОaăьntrОăМulturОmОlОăautoСtonОă ТăМОlОăstr ТnОă (2004, 219). 13 143 conceptul la care se face referire. Tocmai de aceea elementele МulturalОă suntă rОгТstОntОă ьnă traНuМОrОă sau chiar intraductibile. BОnsТmonă (1998,ă 11)ă МonsТНОraă М ă plaУОlОă НОă ТntraНuМtТbТlТtatОă lТngvТstТМ ăsuntă ОбaМtă МОlОăНОă natur ăМultural ,ă Пaptă МОă oă ьnНrОpt О tОă pОă МОrМОt toarОă s ă sОă oprОasМ ă toМmaТă asupraă ОlОmОntОloră НТnă Мulturaă romсn ă МarОă trТmТtă laă oă МТvТlТгa ТОă spОМТПТМ ,ă laă obТОМtОă НТnă vТa aă matОrТal ă Тă spТrТtual ,ă laă apОlatТvОă ruralО,ă laă m rМТă alОă vТolОn ОТă vОrbalОă ТălaăstruМturТăparОmТologТОăspОМТПТМОăpoporuluТănostru.ă Folosindu-sОă НОă stratОgТТlОă Тă НОă proМОНООlОă НОă traНuМОrОă НТnă luМr rТlОă luТă Ballard, Cordonnier, Wecksten, Lungu-Badea sau CoНlОanu,ă R НulОsМuă trОМОă ьnă rОvТst ă solu ТТlОă aПlatОă laă ьnНОmсnaă traНuМ toruluТăpОntruăaătransПОraăьnМ rМ turaăМultural ăaăunОТăstruМturТă din limba-surs ă ьnă lТmba- Тnt ,ă mОn ТonсnНă Тă moНТПТМ rТlО,ă transПorm rТlО,ăНТstorsТunТlОăsauăМСТarăpТОrНОrТlОăsuПОrТtОăНОăТnПorma Тaă Мultural ă ьnă tТmpulă transПОruluТă ьntr-oă alt ă lТmb .ă ToatОă aМОstОă ОМСТvalОn ОăsauăaНapt rТăalОăОlОmОntОlorăМulturalОă Тn,ăpОăНО-o parte, de graНulăНОăapropТОrОăНТntrОălТmbТ,ăНОăМсtăНОăprТmТtoarОăОste limba- Тnt ,ă Мсtă Тă НОă abТlТtatОaă traНuМ toruluТă НОă aă ПolosТă stratОgТaă НОă traНuМОrОă aНОМvat ,ăНОăaăПТăunăaНОv ratămОНТatorăьntrОăМОlОăНou ălТmbТăМulturТ.ă UnТvОrsТtarТТă МraТovОnТă auă prОгОntată МomunТМ rТă laă НТПОrТtОă МoloМvТТăНТnă ar ă(P nМulОsМu,ă DifficuХtцsăНОătrКНuctТonăНКnsăХКăprosОă НОăMТСКТХăEmТnОscu:ăХОăcontОăПКntКstТquОăF tăFrumosănцăНřunОălarme, BuМurО tТă 2004)ă sauă НТnă str Тn tatОă (DТnМ ,ă TrКНuctТonă Оtă ЛКrrТчrОsă socio-culturelles,ăPОМsă2004ă ТăDТnМ ,ăR НulОsМu,ăConstructТonăНřunОă compцtОncОă ТntОrculturelle: le cas des structures culturellement connotцОs, Paris 2010), axate pe problemele de traducere ridicate de transПОrulăМulturОmОlorăьnălТmbaăПranМОг ă ТăpОăМompОtОn ОlОănОМОsarОă traНuМ toruluТă ьnă vОНОrОaă rОМОpt rТТă Мсtă maТă ОбaМtОă aă sОnsuluТă loră ьn limba- Тnt . 3.3. Conceptul de culturem este dezvoltat la Universitatea Ovidius dină Constan a ьnă spОМТală prТnă luМr rТlОă luТă CoНlОanu,ă МarОă publТМ ă ьnă anulă 2004ă rОгultatОlОă tОгОТă salОă НОă НoМtorat,ă subă tТtlulă Implications socio-culturelles dans l'acte traductif: l'adaptation. AutoarОaă ПaМОă oă analТг ă mТnu Тoas ,ă atсtă sОmantТМ , Мсtă Тă lОбТМal ă Тă morfo-sТntaМtТМ ,ăaăunorăstruМturТăromсnО tТăМОăaparăьnăsМrТОrТlОălТtОrarОă din secolele XIX-XX,ă sМo сnНă ьnă ОvТНОn ă atсtă partТМularТt ТlОă loră pОntruă natТvТТăromсnТă МontОmporanТă(Пaptulă М ă multОăsuntăМonsТНОratОă НОsuОtО,ă nОmaТП МсnНă rОПОrТrОă laă rОalТt ТlОă aМtualОă – ьmp r ТrОă administrativ-tОrТtorТal ăaă rТТ,ăunТt ТăНОăm sur ,ăПunМ ТТă ТăНОmnТt Т,ă monОНО,ă obТОМtОă vОstТmОntarОă Тă НОă ТntОrТor,ă obТМОТurТă Тă s rb torТă rОlТgТoarОăОtМ.),ăМсtă ТăНТПТМultatОaăНОăaălОărОНaăprТntr-un echivalent sau НОă aă lОă aНapta,ă pОntruă aă lОă ПaМОă maТă u oră НОă ьn ОlОsă pОntruă natТvulă 144 ПranМoПon.ă StuНТТlОă salОă nuă sОă oprОsМă aТМТ,ă МТă МontТnu ă Мuă oă sОrТОă НОă artТМolОă publТМatОă ьnă rОvТstОă НОă prОstТgТu,ă prОМumă Тă Мuă МomunТМ rТă tТТn ТПТМОăsus ТnutОăьnăМaНrulăunorăМongrОsОăsauăМonПОrТn Оăna ТonalОă Тă ТntОrna ТonalОă (L'КНКptКtТon:ă НТППТcuХtцsă НОă НцХТmТtКtТon d'un concept 2002, Allusions socio-cuХturОХХОsă Оtă proЛХчmОsă НОă trКНuctТon 2008, Scaunul Domnesc ou НОă ХКă poХвsцmТОă НТvОrgОntОă Оtă НОsă ТmpХТcКtТonsă traductives 2015). 3.4. AМОla ТăТntОrОsăpОntruătransПОrulăОlОmОntОlorăpurt toarОăНОă ТnПorma ТОăМultural ăoărОg sТmă ТăьnăstuНТТlОăuniversitarilorăie eni, ca de exemplu Cuciuc, CorrОsponНКncОsă Оtă цquТvКХОncОsă dans la trКНuctТonă ТntОrХТnguКХОă НОsă cuХturчmОsă НОsă tОбtОsă ХТttцrКТrОsă folkloriques 2010, TrКНuctТonă cuХturОХХО:ă trКnsПОrtă НОă cuХturчmОs 2011, LКă proУОctТonă НОă ХКă НuКХТtцă ХТnguТstТco-cuХturОХХОă НКnsă ХřКctОă auto-trКНuctТПăНОăХřКutОurăНОăХКăНТКsporК, 2012. 3.5. RОmarМ mă Пaptulă М ă toatОă aМОstОă stuНТТă auă avută ună ОМouă НОosОbТtăьnătraНuМtologТaăromсnОasМ ,ăТnПluОn сnНătсn raăgОnОra ТОăНОă МОrМОt torТă ТăНОăНoМtoranгТ,ăМarОăaăalОsăs ămОarg ăpОăНrumulăУalonatăНОă unТvОrsТtarТăМonsaМra Тă Тăs ăaplТМО,ăunОorТăМСТarăs ă ТăОбtТnН ăaММОp ТТlОă termenului culturemului. Amă НorТă s ă mОn Тon mă МсtОvaă tОгОă НОă НoМtoratăМarО,ăПТОăьnătotalТtatО,ăПТОăpar Тal,ăauămОrsăpОăaМОast ăНТrОМ ТО,ă Тă anume: - DТanaă Mo oМ,ă TrКНucОrОК,ă Хocă НОă ьntсХnТrОă Кă cuХturТХoră șТă ХТmЛТХoră cКtКХКn ă șТă romсn .ă Studiul de caz: culturemul14, 2015, sus Тnut ălaăUnТvОrsТtatОaăНОăVОstăНТnăTТmТ oara,ătОг ăМonНus ăНОăproП.ă univ. dr. Georgiana Lungu-Badea; - Maria-Cristina Hetriuc, LОă proЛХчmОă НОă ХКă composКntОă muХtТcuХturОХХОă НКnsă ХřœuvrОă НОă PКnКТtă IstrКtТ:ă trКНuctТon,ă autotrКНuctТon,ă rццcrТturО15,ă tОг ă sus Тnut ă ьnă 2015ă laă UnТvОrsТtatОaă Toat ă partОaă aă Нouaă aă tОгОТă ОstОă НОНТМat ă traНuМОrТТă МulturОmuluТ Тă ospТtalТt ТТă lТmbТТă romсnОă Мaă lТmb - Тnt .ă StuНТulă sОă aбОaг ă pОă transПОrulă toponТmОloră ТăantroponТmОlor,ăalăПlorОТă ТăПaunОТăspОМТПТМămОНТtОranООnО,ăpОă traНТ ТТ,ă obТМОТurТ,ă aМtТvТt Тă soМТo-МulturalО,ă pОrsonalТt Тă МatalanО,ă m rМТă НОă produse, vestimenta ТО,ă s rb torТ,ă apОlatТvО,ă proПОsТТ,ă monОНО,ă ОбprОsТТă ТНТomatТМО,ă ТntОrУОМ ТТ,ă luМrarОaă avсnНă НrОptă Мorpusă romanОlОă PТКțКă Diamantului НОă MОrМчă RoНorОНa,ă DОpКrtО,ă ьnă гКrОКă КХЛКstr ă a scriitorei CarmОăRТОraă ТăVocile lui Pamano alăluТăJaumОăCabrц. 15 AutoarОaă prОгТnt ă ьnă МaНrulă prТmuluТă МapТtolă ТntТtulată La composante muХtТcuХturОХХОă НОă ХřœuvrОă НОă PКnКТtă IstrКtТ (2015, 13-78) aspecte legate de traНТ ТТăorТОntalО,ăbalМanТМОă ТăotomanО,ărОПlОМtatОăьnălОбТМulăПolosТtăНОăIstratТ,ă pОă МarОă НОă obТМОТă ьlă transПОr ă prТnă rОportă ьnă ПranМОг ă sauă prТnă paraПraгОă explicative, rar prin note de subsol. 14 145 tОПană МОlă MarОă НТnă SuМОavaă Тă МonНus ă НОă proП.ă unТv.ă Нr.ă Mugura ă Constantinescu; - Petronela Munteanu, TrКНuctТonăОtăКНКptКtТonăНОăХřœuvrОăНОă Victor Hugo. La dimension culturelle16,ă tОг ă sus Тnut ă totă laă UnТvОrsТtatОaă„ tОПanăМОlăMarО‖ăНТnăSuМОava,ăsubăьnНrumarОaăНoamnОТă proП.ăunТv.ăНr.ăMugura ăConstantТnОsМu;ă - Ana Coiug, AnНrцă BКТХХonă Оnă roumКТn:ă unОă ХОcturОă traductologique17,ă 2010,ă sus Тnut ă laă UnТvОrsТtatОaă BabОs-Bolyai din Cluj Napoca, elaborat ăsubăМonНuМОrОaăproП.ăunТv.ăНr.ăRoНТМaăPop; - Flavius Florea, LКă trКНuctТonă commОă ТntОrprцtКtТon:ă KКаКЛКtКă Оnă ПrКnхКТs18,ă 2008,ă sus Тnut ă laă UnТvОrsТtatОaă НТnă BuМurО tТ,ătОг ăМonНus ăНОăproП.ăunТv.ăНr.ăDolorОsăToma. 3.6. Nuă putОmă ьnМСОТaă sМurtaă noastr ă trОМОrОă ьnă rОvТst ă aă МОrМОt rТloră romсnО tТă asupraă culturemului П r ă aă amТntТă Нou ă stuНТТă ТmportantО,ă Тă anumОă artТМolulă luТă CruНuă (2011),ă CuХturОmuХă cКă șТă rОprОгОntКrОă pОrТХТngvТstТc ă ьnă КctuХă trКНucОrТТ.ă EбОmpХТПТcКrОă pОă ună roman al Aglajei Veteranyi (UnivОrsТtatОaăНТnăSТbТu)ă ТăalăluТăBОrМОa,ă The powerless translator: an argument based on legal culturemes (UnТvОrsТtatОaăНТnăTТmТşoara),ăМarОăatОst ăПaptulăМ ătОrmОnТТăpurt torТă НОă ТnПorma ТОă Мultural ă sОă rОg sОsМă praМtТМă ьnă toatОă НomОnТТlОă НОă aМtТvТtatОă ТăМ ăОТănuăaparănumaТăьnăsПОraălТtОraruluТ.ă Capitolul V, intitulat LКătrКНuctТonăНОsărцПцrОntsăcuХturОХsăОtăХОsămКrquОsă culturelles dans les romans Notre Dame de Paris et LОsă MТsцrablОsă (129175),ă sОă oМup ă НОă transПОrul antroponimelor, toponimelor, apelativelor, sistemului socio-polТtТМă НТnă ОpoМaă luТă Hugo,ă prОМumă Тă aă НТПОrТtОloră monОНОă МarОăМТrМulauăьnăaМОlătТmp. 17 Partea a doua a tezei, subcapitolul 3.2. CuХturОmuХă șТă ТntОrprОtКrОКă acestuia,ă МonstТtuТОă oă analТг ă suММТnt ă aă МonМОptuluТ.ă Înă МapТtolulă rОгОrvată problОmОloră lОбТМalОă rТНТМatОă НОă traНuМОrОaă ьnă romсn ă aă luТă BaТllonă НoМtoranНa,ăМarОăОstОăьnăaМОla ТătТmpă ТăoăПoartОăbun ătraНuМ toarО,ăsОăoprО tОă asupraă numОlorăproprТТă ТăaărОПОrТn ОlorăМulturalО,ăanalТгсnНăprobleme legate НОă voМabularulă rОlТgТos,ă НОă spТtalulă anТloră ‘20,ă НОă НТПТМultatОaă НОă aă transПОraă soМТolОМtОlОă ТăМuvТntОlОăМonotatОăМultural. 18 Înă МaНrulă CapТtoluluТă 4,ă EstОtТcКă УКponОг ă ьnă opОrОХОă ХuТă KКаКЛКtКă trКnspus ă ьnă ПrКncОг ,ă FlorОaă analТгОaг ă rОПОrОn ТТă МulturalТă МarОă Тnă НОă МОrОmonТalulăМОaТuluТ,ăalăartОТăgr НТnТТ,ăТkОbanОТ,ăУoМuluТăНОă go ТăОvТНОn Тaг ă moНТПТМ rТlОă pОă МarОă traНuМ torulă lОă ПaМОă ьnă traНuМОrО:ă suprТmarОa/gomarea unoră МulturОmОă pОntruă МonПortulă МТtТtoruluТ,ă НТmТnuarОaă num ruluТă sauă amсnarea folosirii unor МulturОmОă transПОratОă ьnă lТmba- Тnt ă subă Пorm ă НОă rОport,ă ьnloМuТrОaă prТnă folosirea de echivalente cu semantism mai mult sau maТăpu Тnălarg,ăНОПormarОaăsОnsurТlorăunorăОlОmОntОăМonotatОăМultural.ă 16 146 ÎnălocădeăconcluzieăamăНorТăs ărОmarМ măvarТОtatОaăstuНТТloră МarОăauăПostăМonsaМratОătОrmОnuluТ,ăОПorturТlОăМОrМОt torТlorăromсnТăНОă aăg sТăНomОnТТăvarТatОăьnăМarОătОrmОnulăОstОăПolosТt,ăНОăaăpropunОăgrТlОă de lectur ătraНuМtologТМ ăpОntruăstabТlТrОaăМaraМtОruluТăНОăcultureme al unoră МuvТntОă purt toarОă НОă ТnПorma ТОă Мultural ,ă НОă aă lОă МlasТПТМaă ьnă ПunМ ТОă НОă МrТtОrТТă prОМТsă stabТlТtОă Т,ă МОlă maТă Тmportant,ă НОă aă analТгaă solu ТТlОă propusОă НОă traНuМ torТă pОntruă ОМСТvalarОa/aНaptarОaă loră ьnă limba- Тnt ,ă mОn ТonсnНă lТmТtОlОă traНuМОrТТ,ă pТОrНОrТlОă stТlТstТМosОmantТМО,ămoНТПТМ rТlОă ТăamОnaУ rТlОăМarОăsОăТmpunăunОorТăpОntruăМaă sОnsulăs ăpoat ăПТăьn ОlОsăНОăМТtТtorТТăstr ТnТ.ă Referin eăbibliografice Alvarez, Roman, Vidal, Carmen-Africa (eds.). Translation, Power, Subversion. Clevedon: Multilingual Matters Ltd., 1996. Ballard, Michel. VОrsus:ă LКă vОrsТonă rцПХцcСТО.ă RОpцrКgОsă Оtă pКrКmчtrОs.ăParis: Ophrys, 2003. Bassnett-Macguire, Susan. Translation Studies. London: Methuen, 1980. Bassnett-MaМguТrО,ă Susan,ă LОПОvОrО,ă AnНrц.ă Translation, History, Culture. A sourcebook. London: Routledge, 1990. BОnkô,ă Otto.ă „CulturОmaă sauă НОsprОă ТraНТa ТТlОă mОsaУuluТă rОМОptat‖.ă CuХturǎ,ă moНОХ,ă ОНucК ТОă pОrmКnОntǎ.ă AspОctОă Кctuale ale ОНucК ТОТă pОrmКnОntО.ă TТmТ oara:ă TТpograПТaă UnТvОrsТt ТТă НОă Vest, 1985: 5-14. BОnkô,ă Otto.ă „CulturОma.ă PunМtă ПТnal?‖.ă EХОmОntОă НОă tОorТКă şТă prКctТcКă ТnПormК ТОТă şТă comunТcǎrТТ.ă TТmТ oara:ă TТpograПТaă UnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă1989:ă184-196. Bensimon, Paul.ă „PrцsОntatТon‖.ă Palimpsestes. Traduire la culture, 1998, nr. 11: 9-14.ă Paulă BОnsТmonă Тă DТНТОră CoupaвОă (rОs.).ă Paris: Presses de la Nouvelle Sorbonne. BОrМОa,ăRaluМa.ă„TСОăpoаОrlОssătranslator:ăanăargumОntăbasОНăonălОgală МulturОmОs‖.ă In:ă SТmonОă Glanert (ed.). Comparative Law Ŕ Engaging translation. London: Routledge, 2014: 140-156. Berman, Antoine. LřцprОuvОăНОăХřцtrКngОr.ăCuХturОăОtătrКНuctТonăНКnsă ХřAХХОmКgnОăromКntТquО. Paris: Gallimard, 1984. Blanco Santos, Maria-Cristina. „LaăМomunТМaМТяnăвăsuărОlaМТяnăМonălaă Мultura‖.ă In:ă MarТaă CОstОroă ManМОraă (ОН.).ă Estudios de comunТcКcТяnnoă vОrЛКХ. AlМalпă НОă HОnarОs: Editorial Edinumen, 1998: 17-36. 147 BlonНОl,ăAlaТn,ăCollчs,ăLuМăОtăМol.ăQue voulez-vousăНТrО?ăCompцtОncОă cuХturОХХОăОtăstrКtцgТОsăНТНКctТquОs. Bruxelles: Duculot, 1998. BorОl,ă StцpanО.ă Parler Bi(e)lingue Ŕ Parler Biennois: Une approche СoХТstТquОă Нuă ЛТХТnguТsmОă рă BТОХ-Bienne,ă 2004,ă MцmoТrОă НОă licence en linguistique sous la direction de Laurent Gajo. Disponibil online la: https://doc.rero.ch/record/5478/files/ 1_mem_BorelS.pdf (AММОsatăьnăla data de 2 iulie 2015). BuгОlТn,ă HцlчnО.ă „Laă traНuМtologТО,ă l‘ОtСnograpСТОă Оtă laă proНuМtТonă НОsă МonnaТssanМОs‖.ă Meta, 2004, nr. 4, vol. 49: 729-746. AnНrц Clasă (НТr.),ă Montrцal:ă LОsă PrОssОsă НОă lțUnТvОrsТtцă НОă Montrцal.ă DТsponТbТlă onlТnОă la: https://www.erudit.org/revue/ meta/2004/v49/n4/009778ar.pdf (AММОsatăьnăla data de 2 iulie 2015). Chesterman, Andrew. Memes of Translation. The spread of ideas in translation theory. Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins Publishing Company, 2016. Disponibil online la: https://books.google.ro/books?id=4UqYCwAAQBAJ&printse c=frontcover&dq=Memes+of+Translation&hl=ro&sa=X&ved =0ahUKEwjwotSg9bjOAhUJBcAKHZNQCGcQ6AEIHzAA# v=onepage&q=Memes%20of%20Translation&f=false (AММОsatăьnăla data de 2 iulie 2015). CoНlОanu,ă MТoara.ă „L‘aНaptatТon:ă НТППТМultцsă НОă НцlТmТtatТonă Н‘ună МonМОpt‖.ă Annals of Philology, 2002, vol. XIII: 57-67. Aida Todi (МoorН.).ăConstan a:ăOvТНТusăUnТvОrsТtвăPrОss. Codleanu, Mioara. Implications socio-cuХtrОХХОsăНКnsăХřКctОătrКНuctТП:ă LřКНКptКtТon.ăConstan a:ăOvТНТusăUnТvОrsТtвăPrОss,ă2004.ă CoНlОanu,ă MТoara.ă „AllusТonsă soМТo-МulturОllОsă Оtă problчmОsă НОă traНuМtТon‖.ăSignОs,ăНТscours,ăsocТцtцs, 2008, Nr. 1. Disponibil online la: http://www.revue-signes.info/document.php?id=372 (AММОsatăьnăla data de 2 iulie 2015). CoНlОanu,ăMТoara.ă„Scaunul Domnesc ouăНОălaăpolвsцmТОăНТvОrgОntОă ОtăНОsăТmplТМatТonsătraНuМtТvОs‖.ăDТvОrsТtцăОtăТНОntТtцăcuХturОХХОă en Europe, 2015, Nr. 2, tome 12: 63-74,ă BuМurО tТ:ă MuгОulă Na Тonală ală LТtОraturТТă RomсnО.ă DТsponТbТlă onlТnОă la:ă file:///D:/Downloads/DICE%2012_2_Full%20text%20(oct).p df (AММОsatăьnăla data de 2 iulie 2015). Coiug, Ana. AnНrцăBКТХХon en roumain. Une lecture traductologique. TОг ă НОă НoМtorat,ă МoorН.ă proП.ă unТv.ă Нr.ă RoНТМaă Pop.ă CluУNapoМa:ăUnТvОrsТtatОaăBabО -Bolyai, 2010. Collчs,ă LuМ.ă „DТНaМtТquОă НОă laă lТttцraturОă Оtă НТvОrsТtцă МulturОllО‖.ă Ină LuМă Collчsă Оtă Мoll.,ă Espaces francophones. DТvОrsТtцă linguistique et culturelle, Fernelmont: E. M. E., 2006: 163-176. 148 Cordonnier, Jean-Louis. Traduction et culture. Paris: Hatier-Didier, 1995. Cordonnier, Jean-LouТs.ă„AspОМtsăМulturОlsăНОălaătraНuМtТon:ăquОlquОsă notТonsă Мlц‖.ă Meta, 2002, Nr. 1, vol. 47: 38-50.ă AnНrцă Clasă (НТr.).ă Montrцal: LОsă PrОssОsă НОă lțUnТvОrsТtцă НОă Montrцal.ă Disponibil online la: https://www.erudit.org/revue/meta/2002/ v47/n1/007990ar.pdf (AММОsatăьnăla data de 2 iulie 2015). CruНu,ă MТСaТ.ă „Dasă KulturОmă alsă pОrТlТnguТstТsМСОă VorstОllungă Тmă оbОrsОtгungsakt.ă Amă BОТspТОlă ОТnОsă Romansă vonă AglaУaă VОtОranвТ‖.ă GОrmКnТstТscСОă BОТtrтgОă 2011, No. 29: 210-228. Maria Sass. Sibiu: Colectivul de Germanistica al DSAAG al FalМult ТТă НО LТtОrОă Тă ArtОă НТnă МaНrulă UnТvОrs ТТă „LuМТană Blaga‖.ă Disponibil online la: http://reviste.ulbsibiu.ro/ gb/GB29/Crudu_210-224.pdf (AММОsată ьnă la data de 2 iulie 2015). CuМТuМ,ă NТna.ă „Correspondances et цquТvalОnМОsă Нansă laă traНuМtТonă ТntОrlТngualОă НОsă МulturСчmОsă НОsă tОбtОsă lТttцraТrОsă ПolklorТquОs‖.ăIn: La France et les Roumains depuis 150 ans Ŕ relations politiques et culturelles. IaşТ:ăEНТtТonsăUnТvОrsТtaТrОsă Alexandru Ioan Cuza, 2010: 331-341. Cuciuc,ă NТna.ă „TraНuМtТonă МulturОllО:ă transПОrtă НОă МulturчmОs‖.ă La linguistique, 2011, Nr. 2, vol. 47: 137-150. Colloque de Corfu. Paris: Presses Universitiares de France. Disponibil online la: file:///D:/Downloads/LING_472_0137%20(1).pdf (AММОsată ьnă la data de 2 iulie 2015). EvsООv,ă Ivan.ă „ProТОМtulă unОТă grТlОă valorТМОă aă tОбtuluТă lОМturat‖.ă In: OttoăBОnkôă ТăМol.ă(ОН.).ăCuХtur ,ămoНОХ,ăОНucК ТОăpОrmКnОnt .ă AspОctОă КctuКХОă КХОă ОНucК ТОТă pОrmКnОntО.ă TТmТşoara:ă TТpograПТaăUnТvОrsТt ТТăНТnăTТmТşoara,ă1985:ă15-32. Evseev, Ivan. EncТcХopОНТКă sОmnОХoră şi simbolurilor culturale. TТmТşoara:ăAmarМorН,ă1999. Flavius, Florea. LКă trКНuctТonă commОă ТntОrprцtКtТon:ă KКаКЛКtКă Оnă ПrКnхКТs.ă TОг ă НОă НoМtorat,ă МoorН.ă ProП.ă UnТv.ă Dr.ă DolorОsă Toma.ă BuМurО tТ:ă UnТvОrsТtatОaă НТnă BuМurО tТ,ă 2008.ă Disponibil online la: https://drive.google.com/drive/folders/ 0B1lbTPRgrzGqNVpJVm9Na1BiWjA (Accesată ьnă la data de 2 iulie 2015). GuТНчrО,ă MatСТОu.ă IntroНuctТonă рă ХКă trКНuctoХogТО. Penser la trКНuctТon:ăСТОr,ăКuУourНřСuТ,ăНОmКТnă(2-ОăцНТtТon).ăBruбОllОs:ă De Boeck, 2010. Hetriuc, Maria-Cristina. TrКНuctТon,ă КutotrКНuctТon,ă rццcrТturОă НОă l'oeuvre de Panait Istrati. La composante multiculturelle. Col. 149 Studia Doctoralia. Francophonie – Traductologie. Suceava: EНТturaăUnТvОrsТt ТТă tОПanăМОlăMarО,ă2015.ă Lungu-Badea, Georgiana. MТcăНТc ТonКrăНОătОrmОnТăutТХТгК ТăьnătОorТК,ă prКctТcКă șТă НТНКctТcКă trКНucОrТТ. TТmТ oara:ă EНТturaă UnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2003. Lungu-Badea, Georgiana. Teoria culturemelor, teoria traducerii. TТmТşoara:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2004.ă Mo oМ,ă DТanaă FlorТna.ă TrКНucОrОК,ă Хocă НОă ьntсХnТrОă Кă cuХturТХoră șТă ХТmЛТХorăcКtКХКn ășТăromсn . Studiu de caz: culturemul.ăTОг ă de doctorat, coord. prof. univ. dr. Georgiana Lungu-Badea. TТmТ oara:ăUnТvОrsТtatОaăНТnăTТmТ oara,ă2015. Muntean, Petronela. TrКНuctТonă Оtă КНКptКtТonă НОă ХřoОuvrОă НОă VТctoră Hugo. La dimension culturelle. Col. Studia Doctoralia, Francophonie – TraНuМtologТО.ăSuМОava:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТă tОПanăМОlăMarО,ă2015. Nida, Eugene, Reyburn, William. Meaning Across Cultures: A Study on Bible Translating. New York: Orbis, 1981. Oksaar,ă Els.ă „KulturОmtСОorТО.ă EТnă BОТtragă гură SpraМСvОrаenНungsМСung‖.ă Kommission beim Verlag Vandenhoeck & Ruprecht. Gottingen: Joachim Jungius-Gesellschaft der Wissenchaften, 1988. Poвatos,ă FОrnanНo.ă „SТstОmasă МomunТМatТvosă НОă unaă Мultur‖.ă Yelmo, Nr. 1, 1971: 23-27. Poвatos,ă FОrnanНo.ă „AnalвsТsă oПă aă МulturО through its culturemes: tСОorвă anНă mОtСoН‖.ă In:ă WТllТamă CСarlОsă MМCormaМkă Тă Stephan Wurm (eds.). Language and Man. Anthropological Issues. Hague: Mouton, 1976: 313-322. R НulОsМu,ă AnНa.ă LОsă cuХturчmОsă roumКТns:ă proЛХчmОsă spцcТКuбă НОă traduction. Craiova: Editura Universitaria, 2010. Sandrini, Peter. „MОСrspraМСТgОăFaМСkommunТkatТon:ăWТssОnsă – und KulturtransПОră Тmă ГОТtaltОră НОră GlobalТsТОrung‖.ă In:ă Гвbatoа,ă Lew N. (ed.). Translation zwischen Theorie und Praxis. Frankfurt am Mein: Peter Lang, 2002: 395–410. ОnМСОa,ă MarТaă (МoorН.).ă DТc ТonКră contОбtuКХă НОă tОrmОnТă traductologici (ПrКncОг -romсn ).ă TТmТşoara:ă EНТturaă UnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2008. VОgaă НОă laă FuОntОă MartТnОг,ă MarТa.ă „CommunМaМТяnă noă vОrbal:ă algunas diferencias culturales entre Hungria y Espana‖. EstuНТosăНОăcomunТcКcТяnănoăvОrЛКХ, 1998: 37-52. Ana Maria Cestero Mancera (ed.). Madrid: Editorial Edinumen. VОrmООr,ă Hans.ă „TranslatТonă TСОorвă anНă LТngusТtТМs‖.ă In:ă PaulТă Roinila, Ritva Orfanos and Sonja Tirkkonen-Condit (eds.). 150 NтФöФoСtТКăФттnтmТsОnătutФТmuФsОstК. Joensuu: University of Joensuu, 1983: 1-10. VОrmООr,ăHans,ăWТttО,ăHОТНrun.ă„Eбkursă3ăKulturОmО‖.ă Text context. Beiheft 3, Morgen Sie Zistrosen, 1990: 135-145, Heidelberg: Julius Groos. Dic ionare DТccТonКrТoă НОă ХКă ХОnguКă ОspКюoХК. Disponibil online la: www.rae.es/recursos/diccionarios/drae (AММОsatăьnăla data de 2 iulie 2015). DТctТonnКТrОă НОă ПrКnхКТsă LКroussО. Disponibil online la: www.larousse.fr (AММОsatăьnăla data de 2 iulie 2015). Dictionnaire Le Robert. Disponibil online la: www.lerobert.com (AММОsatăьnăla data de 2 iulie 2015). DТc ТonКruХă ОбpХТcКtТv КХă ХТmЛТТă romсnО. Disponibil online la: https://dexonline.ro/ (AММОsatăьnăla data de 2 iulie 2015). Dizionario italiano. Disponibil online la: www.grandidizionari.it/ Dizionario_Italiano.aspx (AММОsatăьnăla data de 2 iulie 2015). LОă Trцsoră НОă ХКă ХКnguОă ПrКnхКТsОă ТnПormКtТsц. Disponibil online la: http://atilf.atilf.fr (AММОsatăьnăla data de 2 iulie 2015). Noti ăbiobibliografic Anda R dulescuă este profesor la Facultatea de Litere a UnТvОrТt ТТă НТnă CraТova.ă PrОН ă МursurТă НОă sТntaбaă lТmbТТă ПranМОгОă МontОmporanОă(МonstТtuОn ТТăНОăПraг ),ăНОătОorТaă ТăpraМtТМaătraНuМОrТТă Тă de interculturalitate. Centrele sale de interes sunt gramatica МontrastТv ,ă traНuМОrОaă Тă soМТolТngТvТstТМa.ă EstОă autoarОaă aă 9ă М r Т,ă aă pОstОăoăsut ăНОăartТМolОăpublТМatОăьnărОvТstОăna ТonalОă ТăТntОrna ТonalОă НОăspОМТalТtatО.ăAăpartТМТpatălaă46ăНОăМoloМvТТăТntОrna ТonalОăьnă ar ă Тă pОstОă СotarО.ă FaМОă partОă НТnă МomТtОtulă tТТn Тfic al revistelor Translationes (TТmТşoara),ă Argotica (Craiova), Colocvium (Craiova) Тă НТnă МomТtОtulă НОă rОНaМ ТОă ală AnnКХОsă Нuă DцpКrtОmОntă НОsă LКnguОsă MoНОrnОsăAppХТquцОsă(Craiova). Din 2014 este director al Annales des LКnguОsă Оtă НОsă LТttцrКturОsă RomКnОs (Craiova). Este membru permanent al axei de cercetare Textes et cultures la Universitatea din Artois. 151 CONCEPTULăDEă„CULTUREM‖ăÎNă TRADUCTOLOGIAăROMÂNEASC ăŞIă SPANIOL .ăSIMILITUDINIăŞIă DISCREPAN E DianaăMO OC Universitatea BabОş-Bolyai din Cluj-Napoca, RomсnТa Abstract: Different approaches in translation studies have been applied to cultural terms. In the Hispanic space, Molina proposes an analysis of norms which operated on the target text and also on the generated changes and relationship of equivalence between TT and ST. In the Romanian context, Lungu-Badea has an outstanding contribution to the definition, theorizing and analysisof cultural terms. The Romanian researcher defines the concept and determines its features by using binary oppositions. She proposes a classification of culturemes through the comparative-cultural method and finds solutions to problems derived from them by analysing the intention-situation in translation. First of all, this paper offers an overview of the conceptualization of the term in the two spaces, and, secondly, it sets out to establish the similarities and/or differences between them. Keywords: cultureme, cultural transfer, cultural equivalence 1. Introducere ConМОptăПunМ ТonalăьnătОorТaăşТăpraМtТМaătraНuМОrТТ,ăМulturОmulă (numОă proprТТ,ă rОПОrТn Оă МulturalО,ă ТstorТМО,ă gОograПТМО,ă lТvrОştТă ОtМ.)ă este considerat a fi pТatr ă НОă ьnМОrМarОă pОntruă traНuМ tor,ă laă lТmТtaă traНuМtТbТlТt ТТă(Lungu Badea 2004). Termenul de culturem este un termen relativ nou creat, care nuăaăp trunsăьnМ ăьnăМОlОămaТăТmportantОăНТМ ТonarОăalОăunorălТmbТăМaă spaniola (Diccionario de la Real Academia) sau franceza (Larousse). DОă asОmОnОa,ă nuă ОstОă ьnrОgТstrată ьnă DТc ТonКruХă ОбpХТcКtТvă КХă ХТmЛТТă 152 romсnО1;ăьlăg sТm,ătotuşТ,ăьnăMКrОХОăНТc ТonКrăНОănОoХogТsmО, de Florin MarМuă(2000),ăunНОăОstОăНОПТnТtăМaăПТТnНă„МОaămaТămТМ ăunТtatОăaăunuТă ПОnomОnă sauă Пaptă НОă Мultur ,ă ОlОmОntă Мomună unoră ПormО,ă struМturТ,ă gОnurТăНОăМultur ă(Нup ăsОmantОm)‖. Conceptul estОă utТlТгată ьnă МсtОvaă НomОnТТă МonОбО:ă stuНТТă МulturalОă şТă НТНaМtТМaă lТmbТloră str ТnОă (Poвatosă 1971,ă 1976,ă 1983,ă 1994,ă BlanМoă Santosă şТă VОgaă НОă laă FuОntОă Martìnez, 1998), studii МonsaМratОă ТntОrМulturalТt ТТă (Oksaară 1988,ă apud Lungu Badea 2003, 2004,ă 2009b),ă soМТologТaă romсnОasМ ă (BОnkôă 1985,ă EvsООvă 1985)ă şТă traНuМtologТО,ă ьnă spОМТală ьnă aborНarОaă НТПОrОn Оloră МulturalОă şТă aă transПОruluТă Мultural,ă aşaă Мumă rОТОsОă НТnă stuНТТlОă ОПОМtuatОă НОă H.ă VОrmООră (1983),ă H.ă VОrmООră şТă H.ă WТttО (1990), C. Nord (1997), P. Sandrini (1999, 2002), A. Chesterman (1997, 2000)2 etc. Înăspa ТulăСТspanТМ,ăНup ăМОătОrmОnulăНОăculturem (culturema, sp.)ă aă Пostă utТlТгată pОntruă prТmaă oar ă ьnă НТНaМtТМaă lТmbТloră str ТnО,ă НОă Poвatosă(1971,ă1976,ă1983,ă1994),ăьnătraНuМtologТО,ăaăП МutăobТОМtulăНОă stuНТuă ală maТă multoră МОrМОt torТ:ă HurtaНoă AlbТră (2001/2004),ă MolТnaă (2001, 2006), Luque Nadal (2009), RodrìguОгăAbОllaă(2009),ăVОrМСОră GarМìa (2011)ă ОtМ.ă MОn Тon mă М ă nОă vomă rОПОrТă ьnă МontТnuarОă Мuă prОМ НОrОălaăstuНТТlОăМОrМОt toarОТăLuМìaăMolТnaă(2001,ă2006),ăНarăşТălaă МonМОptОăşТăМrТtОrТТăНОПТnТtОăНОăAmparoăHurtaНoăAlbТră(2004). OăМontrТbu ТОărОmarМabТl ălaăНОПТnТrОa,ătОorОtТгarОaăМonМОptuluТă şТă analТгaă traНuМОrТТă МulturОmОloră ьТă rОvТnОă spa ТuluТă traНuМtologТМă romсnОsМ,ă gra ТО,ă maТă Мuă sОam ,ă moНОluluТă Оlaborată НОă МОrМОt toarОaă Lungu Badea (1999/2001, 2002, 2003, 2004, 2009a, 2009b, 2011, 2012),ăМarОăьşТăМОntrОaг ăoăТmportant ăpartОăaăaМtТvТt ТТătraНuМtologТМОă pОă aМОast ă no ТunО3.ă PlОМсnНă НОă laă tОorТТlОă traНuМtologТМОă contОmporanО,ă НОă laă sОmТotТМaă traНuМОrТТ,ă ОstОtТМaă rОМОpt rТТă şТă НОă laă stuНТulă МomparatТvă ală aМОstОТa,ă Lunguă BaНОaă МonstruТОştОă oă tОorТОă traНuМtologТМ ă argumОntat ă ştТТn ТПТМ,ă pОă МarОă oă НОnumОştОă tОorТaă EНТ ТaăaăII-a,ărОv гut ăşТăaН ugТt ,ăEНТturaăUnТvОrsăEnМТМlopОНТМăGolН,ă2009. PrОlu mă aТМТă parМursulă rОalТгată НОă Lunguă BaНОa (2004, 2009b). Potrivit МОrМОt toarОТ,ă МulturОmulă ОstОă utТlТгat,ă НОă asОmОnОa,ă ьnă lТtОratur ,ă sОmТotТМaă rus , lТngvТstТМ ,ăПОnomОnologТО,ăsОmТotТМaăНramaturgТМ ,ăНrОptăМomparatăОtМ.,ă НОsОmnсnНă ПaptОă МulturalОă spОМТПТМОă aМОstoră НomОnТТă (Lunguă BaНОaă 2003,ă 2009b, 20). 3 CОrМОtarОaă sОă baгОaг ă pОă tОгaă НoМtoral ă ТntТtulat ă LОă rôХОă Нuă contОбtОă extralinguistique dans la trКНuctТonăНОsăcuХturчmОs sus Тnut ălaăUnТvОrsТtatОaă НОăVОst,ăьnă2003,ăprОМumăşТă pОăstuНТТlОăprОmОrg toarОăaМОstОТaă(1999,ă2001,ă 2002),ăşТăНОгvoltat ăьnăluМr rТlОăНТnă2004,ă2009b,ă2011a,ă2011b,ă2012М. 1 2 153 comparativ-МulturalТst ă aă traНuМОrТТ,ă pОă baгaă stuНТТloră НОsМrТptТvОă şТă ОvaluatТvОăalОăunorăПaptОăМonМrОtО,ăşТăanumОătraНuМОrОaăМulturОmОlor. Înă traНuМtologТaă romсnОasМ ,ă МulturОmulă aă Пostă aborНat,ă НОă asОmОnОa,ă НОă AnНaă R НulОsМuă (LОsă cuХturчmОsă roumКТns:ă proЛХчmОsă spцcТКuбă НОă trКНuctТon,ă 2010),ă МarО,ă plОМсnНă НОă la analiza traducerii МulturОmОlorăromсnОştТăьnăПranМОг ,ăsublТnТaг ăНТПТМultatОaăНОărОНarОăaă aМОstora,ă maТă alОsă МсnНă ОlОă sОă ьnМruМТşОaг ă Мuă aluгТaă Мultural ă şТă Мonota Тa.ă RОmarМ m,ă НОă asОmОnОa,ă Пaptulă М ă rОvТstaă Translationes a НОНТМată prТmulă s uă num ră (2009) traducerii culturemului, mai exact, НТПТМult ТТă НОă traНuМОrОă aă ПaptuluТă Мulturală şТă ТntОrПОrОn Оloră ТntОrМulturalОă rОгultatОă НТnă МontaМtОlОă МulturalО.ă Not m,ă pОă lсng ă stuНТulă sОmnată НОă Lunguă BaНОaă („RОmarquОsă sură lОă МonМОptă НОă МulturчmО‖,ă2009b),ălaă МarОănОăvomărОПОrТăьnăМontТnuarО,ăМontrТbu ТТlОă traНuМtologТloră AnНaă R НulОsМuă („ParцmТОsă roumaТnОsă ПormцОsă рă partТră Н‘ună nomă НОă pОuplО – quОllОă stratцgТОă НОă traНuМtТon?‖,ă 2009),ă AlТnaăPОlОaă(„AnalвsОăНОsăpОrsonnagОsăНОăМontОsăМommОăМulturчmОsă Оtă unТtцsă НО traНuМtТon‖,ă 2009),ă Ioanaă B l МОsМuă şТă BОrnНă StОПanТnkă („GцrОrălОsăМulturчmОsăОnătraНuМtТon‖,ă2009). 2.ă No iuneaă deă „culturem”.ă Aspecteă terminologiceă şiă defini ii Înă spa Тulă СТspanТМ,ă aşaă Мumă antТМТpamă maТă sus,ă tОrmОnulă НОă culturem (culturema,ăьnălТmbaăspanТol )ăОstОăutТlТгatăpОntruăprТmaăoar ă de Fernando Poyatos4 ьnă НomОnТulă НТНaМtТМТТă lТmbТloră str ТnО,ă maТă prОМТs,ă ală МomunТМ rТТă nОvОrbalО.ă AstПОl,ă Нup ă МОă ПolosОştОă tОrmОnulă НОУaă ьnă luМr rТlОă НТnă 1971ă (apud BlanМoă Santosă 1998),ă 1976ă şТă 1983ă (apud Poyatos 1994),ă ьnă subМapТtolulă „ParaăОlă anпlТsТsă sТstОmпtТМoăНОă unaă Мultura:ă Оlă moНОloăТntОrНТsМТplТnară НОălosă МulturОmas‖ă (1994,ă 3742),ă Оlă propunОă ună moНОl,ă ПlОбТbТlă şТă aНaptabТl,ă pОntruă oă analТг ă sТstОmatТМ ă şТă progrОsТv ă aă unОТă МulturТă pОă baгaă unТt ТТă pОă Мare o НОnumОştОăculturema şТăpОăМarОăoăНОПТnОştОăastПОl: „orТМОă por ТunОă sОmnТПТМatТv ă НОă aМtТvТtatОă sauă non-activitate Мultural ă pОrМОput ă prТnă ТntОrmОНТulă unoră sОmnОă sОnsТbТlОă şТă Ne-am oprit la definirea conceptul de „culturem‖ la Poвatos,ă Нată ПТТnНă şТă ПaptulăМ ăaМОstaăaăПostăОбtrОmăНОăpu ТnăvalorТПТМatăьnăНomОnТulătraНuМtologТМ,ă МСТară НaМ ă ьnă analТгaă noastr ă МomparatТv ă nОă vomă rОПОrТă maТă pu Тnă laă abordarea sa. Ulterior, teoria culturemelor propus ăНОăPoвatosăaăstatălaăbaгaă altor stuНТТ,ăьnăaМОlaşТăНomОnТu,ăьntrОăМarОălОă mОn Тon măpОăМОlОăsОmnatОă НОă BlanМoăSantosă(1998)ăşТăVОgaăНОălaăFuОntОsăMartìnОгă(1998). 4 154 ТntОlТgТbТlОăМuăvaloarОăsТmbolТМ ăşТăsusМОptТbТl ăaăПТăНТvТгat ăьnăunТt Тă maТămТМТăsauăamalgamat ăьnăaltОlОămaТămarТ‖ 5 (37-38). DОМlТnсnНu-şТă prОПОrТn aă totă pОntruă tОrmОnulă НОă culturema, MolТnaă(2001,ă2006)ăМonsТНОr ăpОrtТnОnt ărОМurgОrОaălaăsuПТбulă„ema‖ă (ОМСТvalОntăalăluТă„Оm‖),ăutТlТгatăьnălТngvТstТМ ,ăНarăşТălaăМomoНТtatОaăşi МlarТtatОaă ПolosТrТТă unuТă sТngură Мuvсntă spОМТalТгată ьnă raportă Мuă oă sТntagm ă (МuvТntО/ОlОmОntО/m rМТă МulturalОă ОtМ.).ă DОă asОmОnОa,ă ьşТă motТvОaг ă alОgОrОaă prТnă Пaptulă М ă ьşТă baгОaг ă НОПТnТ Тaă pОă МОaă aă luТă NorН,ăМonsТНОrсnНăМulturОmulă„unăОlОmОntăvОrbalăsau paraverbal care arОă oă ьnМ rМ tur ă Мultural ă spОМТПТМ ă ьntr-oă Мultur ă şТă МarО,ă ПТТnНă transПОrat ăьnăalt ăМultur ,ăpoatОăprovoМaăunătransПОrănulăsauăНТПОrТtăНОă cel original‖6 (Molina 2001, 91). DОПТnТ Тaă ОstОă rОluat ă şТă par Тală nuan at ăьnăluМrarОaăНТnă2006: „ьn ОlОgОmăprТnăМulturОmăunăОlОmОntăvОrbalăsauăparavОrbalăМarОăarОă oă ьnМ rМ tur ă Мultural ă spОМТПТМ ă ьntr-oă Мultur ă şТă МarОă ТntrсnНă ьnă МontaМtăМuăoăalt ăМultur ăprТnătraНuМОrО,ăpoatОăprovoМaăoăproblОm ăНОă natur ăМultural ăьntrОătОбtul-surs ăşТătОбtul- Тnt ‖7 (Molina 2006, 79). Înă НОmОrsulă s u,ă Lunguă BaНОaă (1999/2001,ă 2003,ă 2004,ă 2009b,ă2012),ăНup ărОПОrТrОaălaăaММОp ТaătОrmОnuluТăьnăНТПОrТtОlОătОorТТă МarОă ьlă utТlТгОaг ă (tОorТaă МulturОmuluТ,ă aă transПОruluТă Мultural,ă soМТologТО,ă traНuМtologТО),ă prОгТnt ă maТă ьntсТă ПormarОaă şТă НОПТnТ Тaă tОrmОnuluТ,ăpОntruăaăТНОntТПТМaăьnăМontТnuarОăМonМОptulăНОă„МulturОm‖ă prТnă opoгТ ТТlОă bТnarОă pОă МarОă lОă stabТlОştОă ьntrОă aМОstă МonМОptă şТă altОă МonМОptОăПunМ ТonalОăьnălТngvТstТМ ,ăstТlТstТМ ăsauătraНuМtologТО.ă Not mă Мaă oă prТm ă НТsМrОpan ă ьntrОă aborН rТlОă МomparatОă ПaptulăМ ăьnă tТmpă МОă MolТnaă (2001,ă 2006)ă sОă lТmТtОaг ă ьnăaă stabТlТă ună „CualquТОră porМТяnă sТgnТПТМatТvaă НОă aМtТvТНaНă oă no-actividad cultural pОrМТbТНaă aă travцsă НОă sТgnosă sОnsТblОsă Оă ТntОlТgТblОsă Мonă valoră sТmbяlТМoă вă susceptible de ser dividida en unidades menores o amalgamada en otras maвorОs‖ă(Poвatosă1971,ă23;ă1994,ă37-38).ăMОn Тon măМ ătraНuМОrОaătuturoră МТtatОlorăНТnăprОгОntulăartТМolănОăapar ТnО. 6 „unăОlОmОntoăvОrbalăoăparavОrbalăquОăposООăunaăМargaăМulturalăОspОМìПТМaăОnă una cultura y que al ser transferido a otra cultura, puede provocar una transferencia nula o distintaăalăorТgТnal‖ă(MolТnaă2001,ă91).ă 7 „ОntОnНОmosăporăМulturОmaăunăОlОmОntoăvОrbalăoăparavОrbalăquОăposООăunaă МargaăМulturalăОspОМìПТМaă ОnăunaăМulturaă вăquОăalăОntrarăОnăМontaМtoăМonăotraă Мulturaă aă travцsă НОă laă traНuММТяn,ă puОНОă provoМară ună problОmaă НОă ìndole МulturalăОntrОălosătОбtosăorТgОnăвămОta‖ă(MolТnaă2006,ă76). 5 155 parМursăstrТМtătraНuМtologТМăalăМonМОptuluТăНОă„МulturОm‖ă(NТНaă1945,ă Margotă1979,ăVlaСovăşТăFlorТnă1970,ăVОrmООră1983,ăNОаmarkă1988,ă Nord 1994,ă Katană 1999ă ОtМ.),ă ьnă parМursulă tОorОtТМă НТaМronТМă şТă sТnМronТМă ьntrОprТnsă НОă Lunguă BaНОa,ă ОstОă pus ă pОntruă prТmaă oar ă ьnă lОg tur ăutТlТгarОaătОrmОnuluТăьnăНomОnТulăМТbОrnОtТМă(MolОsă1967),ăală ТntОrМulturalТt ТТă(Oksaară1988),ăsoМТologТМă(BОnkôăşТăEvsООv 1986)ăşТă alătraНuМtologТОТă(transПОrulăМultural)ă(VОrmООră1983,ăVОrmООrăşТăWТttОă 1990,ăA.ăCСОstОrmană1997,ă2000),ăprОМumăşТăНОПТnТrОaăМonМОptuluТăНОă „МulturОm‖ăprТnăopoгТ ТОăМuăМОlОlaltОăМonМОptОălТngvТstТМОăamТntТtО. TОrmОnulă aă Пostă МrОată Нup ă moНОlulă tОrmenilor fonem, morfem, lexem,ă şТă НОsОmnОaг ă numОă proprТТ,ă rОПОrТn Оă МulturalО,ă ТstorТМО,ă gОograПТМО,ă lТvrОştТă ОtМ.ă (Lunguă BaНОaă 2004).ă ConМОptul,ă ПunМ ТonalăьnătОorТa,ăpraМtТМa,ăНТНaМtТМaăşТăМrТtТМaătraНuМОrТТ,ăОstОăНОПТnТtă de Lungu Badea ca fiind: „unТtatОaă mТnТmal ă purt toarОă НОă ТnПorma ТОă Мultural ă МarОă nuă sОă poatОă НОsМompunОă ьnă vОНОrОaă pОrМОpОrТТă sОnsuluТă şТă rОalТг rТТă traНuМОrТТ,ă ьntruМсtă aМОast ă opОra ТОă ară pОrturbaărОМОptarОaăМorОМt ă aă sОnsuluТă НОă М trОă НОstТnatară (МТtТtor,ă traНuМ toră ОtМ.)ă şТ, prin urmare, arăproНuМОăaltОrarОaăТntОn ТОТăautoruluТ‖ă(2004,ă35). IНОntТПТМarОaă МulturОmuluТă sОă baгОaг ă pОă НТПОrОn ТОrОaă prТnă opoгТ ТТăbТnarОăНОăaltОăno ТunТăМuăМarОăs-arăputОaăМonПunНa.ăÎnăprТmulă rсnН,ăLunguăBaНОaă(2009b)ăНТstТngОăьntrОăМonota ТОăşТăМulturem, prima rОprОгОntсnНă sОnsulă ПТgurată şТă МontОбtuală ală unОТă lОбТТă sТmplОă orТă МompusО,ă ьnă tТmpă МОă МulturОmulă ОstОă oă lОбТОă sТmpl ,ă Мompus ă sauă oă ОбprОsТОă lОбТМalТгat ă МarОă ПunМ ТonОaг ă Мaă unТtatОă sОmantТМ ,ă aă М rОТă rОpОrarОă НОpТnНОă НОă „(rО)МunoaştОrОaă Мontextului extralingvistic de orТgТnО‖8 (34).ă DОă aТМТă rОгult ă şТă МaraМtОrulă rОlatТvă ală statutuluТă НОă culturem, sarcina de a-l identifica revenindu-i cititorului-surs ă şТ,ă rОspОМtТv,ă traНuМ toruluТ,ă МarО,ă laă rсnНulă s u,ă arОă sarМТnaă s -i asigure destinataruluТărОМОptarОaăT . ApropТatО,ă aluгТaă Мultural ă şТă МulturОmul,ă НТПОr ă totuşТă prТnă Пaptulă М ă „aluгТaă ОstО,ă prТnă НОПТnТ ТОă ТnНТrОМt ă (BolognОă 1991,ă 6-7): un Мuvсnt,ă oă Пraг ă МОă ОvoМ ă oă pОrsoan /ună luМruă П r ă aă o/ьlă НОsОmnaă (МП.ă Petit Larousse), spre deosebire dОă МulturОmă МarОă o/ьlă НОsОmnОaг ‖9 „(rО)МonnaТssanМОă Нuă МontОбtОă ОбtralТnguТstТquОă Н‘orТgТnО‖ă (Lunguă BaНОaă 2009b, 34). 9 „[l‘]ăallusТonăОst,ăparăНцПТnТtТonăТnНТrОМtОă(BolognОă1991,ă6-7): un mot, une pСrasОăцvoquantăunОăpОrsonnО/МСosОăsansălaăНцsТgnОră(МП.ăPetit Larousse),ăрălaă НТППцrОnМОăНuăМulturчmОăquТălaăНцsТgnО‖ă(LunguăBaНОaă2009b,ă46). 8 156 (Lunguă BaНОaă 2009b,ă 46).ă Oă alt ă НТПОrОn ТОrОă ПunНamОntal ă pОă МarОă oă sОmnalОaг ăLunguăBaНОaăьntrОăМОlОăНou ăno ТunТăОstОăМОaărОПОrТtoarОălaă raportulăpОăМarОăПТОМarОăьlăarОăМuăloМutorul:ăaluгТaăsОărОПОr ălaăoăМultur ă prОsupusă Мomun ă ьntrОă ТntОrloМutorТ,ă Тară МulturОmulă МrООaг ă oă МomplТМТtatОăьntrОăloМutorТ,ăpОăbaгaăunorăТnПorma ТТăМulturalО,ăТstorТМОăsauă actuale, care pot fi sau nu cunoscute. Înă Мaгulă МОlОТă НОă aă trОТaă opoгТ ТТă bТnarО,ă ьntrОă МulturОmă şТă nОologТsm,ă НaМ ă МОlă НТnă urm ă aМopОr ă oă laМun ă lТngvТstТМ ă ьnă L ă (ьmprumuturТă sauă МrОa ТТă ТntОrnОă nОМОsarО)ă sauă ОstОă oă manТПОstarОă НОă pОНantОrТО,ă potrТvТtă luТă Lunguă BaНОaă (2009b),ă prТmulă rОprОгТnt ă „oă МaraМtОrТstТМ ă aă МomunТМ rТТă МarОă sОă manТПОst ă ьnă aМtulă traНuМОrТТă ьnă momОntulă transПОruluТă praМtТМТloră monoМulturalОă şТă aă ПaptОloră МulturalОă ale limbii-surs ăsprОălТmba- Тnt ‖10 (52). NТМТă МonМОptОlОă НОă „МultТsm‖ă şТă „МulturОm‖ă nuă sОă suprapun,ă МultТsmulăПТТnНăutТlТгatăatсtăpОntruăaăНОsОmnaăunăьmprumutăsavant,ăМсtă şТă pОntruă manТПОstarОaă unuТă stТlă lТtОrară prО Тos,ă aПОМtată (aşa-numitul gongorТsm),ă ьnă tТmpă МОă МulturОmulă ОstОă spОМТПТМă МulturТТ-surs ,ă spОМТПТМТtatОă МarОă nuă ОstОă nОap rată rОpОrabТl ă ьnă Мultura- Тnt ,ă Тară valoarОaă НОă Пaptă Мulturală ОstОă atrТbuТt ă НОă МontОбtulă ОбtralТngvТstic (Lunguă BaНОaă 2009b).ă Înă sПсrşТt,ă НТnă ultТmaă opoгТ ТОă (traНuМtОmă vsă МulturОm),ărО ТnОmăМ ,ăpotrТvТtăМОrМОt toarОТăromсnО,ătraНuМtОmulăОstОă oă unТtatОă НОă luМru,ă НОă ОМСТvalОn ,ă МarОă ПunМ ТonОaг ă Нoară ьnă МaНrulă procesului traductiv; spre deosebire de acesta, culturemul este reperabil formal independent de actul de traducere. ÎnăМООaăМОăprТvОştОăpunМtОlОăНОăМonvОrgОn ăsauăНОăНТvОrgОn ă ьntrОă МОlОă Нou ă aborН rТă traНuМtologТМО,ă rОmarМ mă М ,ă ьnă tТmpă МОă aspectele terminologice permit observarea unei prime similitudini – şТă anumО,ă ьnă ambОlОă spa ТТă lТngvТstТМОă sОă optОaг ă pОntruă tОrmОnulă НОă culturem (culturema, sp.) –,ă ьnă НОПТnТrОaă МonМОptuluТă ОбТst ă ьns ă şТă НТsМrОpan О.ăDaМ ăambОlОătОorТТăprОМТгОaг ăПaptulăМ ăОstОăspОМТПТМăunОТă МulturТ,ăПТОă НОУaă ьnă НОПТnТ ТОă (laăMolТna),ăПТОă atunМТăМсnНă suntăstabТlТtОă МaraМtОrТstТМТlОă МulturОmuluТă (laă Lunguă BaНОa),ă ьntrОă МarОă monoМulturalТtatОa,ă laă МarОă nОă rОПОrТmă maТă Уos,ă ьnă МonМОptualТгarОaă no ТunТТănot măoăprТm ăНТvОrgОn :ăьnătТmpăМОăLunguăBaНОaă(2004)ăoă НОПТnОştОăМaăПТТnНăoăunТtatОămТnТmal ăНОăsОnsăpurt toarОăНОăТnПorma ТОă Мultural ,ăpОntruăPoвatosă(1994)ăОstОăoăpor ТunОăНТvТгat ăьnăunТt ТămaТă mТМТăsauăamalgamat ăьnăaltОlОămaТămarТ. „unОă МaraМtцrТstТquОă НОă laă МommunТМatТonă quТă sОă manТПОstОă Нansă l‘aМtОă НОă traduction lors du transfert des pratiques monoculturelles et des faits culturels НОălaălanguОăsourМОăvОrsălaălanguОăМТblО‖ă(LunguăBaНОaă2009b,ă52). 10 157 CОlămaТăОvТНОntăpunМtăНОăНТvОrgОn ăpОăМarОăьlăТНОntТПТМ măьns ă ьntrОă МОlОă Нou ă МonМОptualТг rТ sОă rОПОr ă laă НОpОnНОn aă vs autonomia МulturОmuluТăПa ăНОătraНuМОrО.ăÎnăНОПТnТ ТТlОăsalО,ăMolТnaă(2001,ă2006)ă aПТrm ăНОУaăНОpОnНОn aăМulturОmuluТăНОătransПОrulăМultural,ăantТМТpсnНă МaraМtОrulă НТnamТМă ală aМОstuТa,ă ьnă vrОmОă МОă Lunguă BaНОaă (2004,ă 2009b) distТngОă ьntrОă МaraМtОrТstТМТlОă МarОă НОПТnОsМă statutulă МulturОmuluТ,ă autonomТaă aМОstuТaă Пa ă НОă traНuМОrО.ă RОmarМ mă ьnă aborНarОaă МОrМОt toarОТă Lunguă BaНОaă argumОntarОaă ТНОntТПТМ rТТă şТă НОlТmТt rТТăno ТunТТăprТnăopoгТ ТТlОăbТnarОăОvoМatОămaТăsus,ăНТnăМarОăsОă desprind respectivele caracteristici definitorii ale statutului МulturОmuluТ.ăŞТăanumО,ăОstОăvorbaăНОsprОăoămТМrounТtatО:ă 1)ămonoМultural :ăМulturОmulăОstОăspОМТПТМăunОТăМulturТ,ăьnăМarОă proНuМОăunăanumТtăОПОМt,ăьnăПunМ ТОăНОăsОmnТПТМa ТОăşТăМontОбt,ăМarОănu Оă sОsТгabТlă ьntr-oă alt ă Мultur ,ă Мuă mТМТă ОбМОp ТТ,ă НatoratОă ПaptuluТă М ă potОn Тalulă Мultural,ă motТva Тaă ТstorТМ ă şТă soМТo-Мultural ă poatОă s ă sОă g sОasМ ă unОorТă par Тală (sauă Мuă oă valoarОă Мultural ă НТПОrТt )ă şТă ьnă altОă culturi (Lungu Badea 2009b, 31, 71). RО ТnОm,ă ьnă aМОstă sОns,ă şТă urm toarОaăaПТrma ТО: „DОПТnТtăМaăМОaămaТămТМ ă unТtatОăpurt toarОăНОăТnПorma ТОăМultural ,ă МulturОmulăОstОăНОăasОmОnОaăoărОalТtatОăМultural ăproprТОăunОТăМulturТă МarОă nuă sОă rОg sОştОă ьnă moНă nОМОsară ьntr-oă alt ă Мultur ‖11 (Lungu Badea 2009b, 69). 2)ă ьnă ală НoТlОaă rсnН,ă ОstОă oă mТМrounТtatОă rОlatТv ;ă aМОastaă НОМurgОăНТnăsubТОМtТvТtatОaăОmТ toruluТăşТăaărОМОptoruluТ,ăНТnăbagaУulă МognТtТvă şТă orТгontulă НОă aştОptarОă proprТuă ПТОМ ruТă partТМТpantă laă comunicare (Lungu Badea 2009b, 71). 3) ьnăsПсrşТt,ăьnăalătrОТlОaărсnН,ăОstОăautonom ăПa ăНОătraНuМОrО.ă AМОastaă ОstО,ă aşaă Мumă mОn Тonamă maТă sus,ă МОaă maТă ОvТНОnt ă НТsМrОpan ă ьntrОă МОlОă Нou ă aborН rТă traНuМtologТМО.ă DaМ ă laă MolТnaă (2006)ă МulturОmОlОă sОă manТПОst ă ьn cadrul transferului cultural, motТvсnНu-şТă aПТrma Тaă prТnă ОбОmplОă НОă МulturОmОă МarОă nuă ОбТst ă ьnă aПaraătraНuМОrТТăьntrОăМatalan ăşТăspanТol ;ăpotrТvТtăМОrМОt toarОТăLunguă BaНОaă (2009b,ă 71),ă МulturОmОlОă sОă manТПОst ă şТă ьnă КПКrК procesului traНuМtТv,ă aНuМсnНă Мaă argumОntă Пaptulă М ,ă prТnă traducere, cel mai „DцПТnТă МommОă laă plusă pОtТtОă unТtцă portОusОă Н‘ТnПormatТonă МulturОllО,ă lОă МulturчmОă Оstă aussТă ună МonМОptă tСцorТquОă НцsТgnantă unОă rцalТtцă МulturОllОă proprОă рă unОă МulturО quТă nОă sОă rОtrouvОă pasă nцМОssaТrОmОntă Нansă unОă autrО‖ă (Lungu Badea 2009b, 69). 11 158 aНОsОaă sОă ştОrgОă sОmnТПТМa Тaă МulturОmuluТ,ă sОă pТОrНОă ьnМ rМ turaă Мultural ,ăorТăОaăproНuМОăunăОПОМtăНТПОrТt. CсtăНОsprОăМaraМtОrulărОlatТvăpОăМarОăьlăНТstТngОăLunguăBaНОaăşТă МarОă НОМurgОă НТnă subТОМtТvТtatОaă ОmТ toruluТă şТă aă rОМОptoruluТ,ă ьlă МonsТНОr măsТmТlarăМaraМtОruluТăНТnamТМăpОăМarО-lăМonПОr ăatсtăMolТna,ă Мсtă şТă HurtaНoă AlbТră МulturОmuluТ,ă prТnă Пaptulă М ă ьn ОlОgОrОaă şТă solu ТonarОaă saă НОpТnНОă НОă МontОбtulă sТtua Тonal,ă ьntrОă paramОtrТТă М ruТaăsОănum r ăşТăМОТăНoТăpartТМТpan ТălaăМomunicare. 2. Clasificarea culturemelor MotТvulăpОntruăМarОăОlОmОntОlОăМulturalОăОбТstОntОăьnătОбtОăpotă gОnОraă problОmОă sunt,ă ПТrОsМ,ă НТПОrОn ОlОă МulturalО.ă PrТnă urmarО,ă clasificarea culturemelor s-a impus ca o abordare a tipologiei НТПОrОn ОlorăМulturalОăНТntrОăНТvОrsОlОăМulturТ,ăpropunОrТlОăОбТstОntОăьnă stuНТТlОă НОă traНuМtologТОă ПТТnНă multТplОă şТă gr ТtoarОă Мuă prТvТrОă laă МomplОбТtatОaăopОra ТОТ.ă PОntruă aă analТгaă moНulă ьnă МarОă auă Пostă transpusОă ОlОmОntОlОă МulturalОăьnătraНuМОrТlОăьnăarab ăalОăromanuluТăUn vОКcăНОăsТngur tКtО, de Gabriel Garcìaă MпrquОг,ă şТă rОluсnНă propunОrТlОă traНuМtologТМОă existente – NТНaă (1945),ă Margotă (1979),ă VlaСovă şТă FlorТnă (1970),ă Newmark (1992 [1988], Nord (1994), Katan (1999, 45) –, Molina (2001)ăМlasТПТМ ăНТПОrОn ОlОăМulturalОăьnăpatru categorii: 1. MОНТulă natural:ă Пlor ,ă Пaun ,ă ПОnomОnОă atmosПОrТМО,ă МlТm ,ă pОТsaУОă(naturalОăşТăМrОatО),ătoponТmО.ăInМluНОăНomОnТulă„ОМologТОТ‖ăluТă NТНa,ăsauă„МaНrulănatural‖ăalăluТăNorН. 2. PatrТmonТulă Мultural:ă pОrsonaУОă (rОalОă sauă НОă ПТМ ТunО),ă evenimente ТstorТМО,ă МООaă МОă ТnОă НОă rОlТgТО,ă ПОstТvТt Т,ă МrОНТn Оă popularО,ăПolМlor,ăopОrОăşТămonumОntОăОmblОmatТМО,ăloМurТăМunosМutО,ă nume proprii, ustensile, obiecte, instrumente muzicale, tehnici folosite laă ОбploatarОaă p mсntuluТ,ă pОsМuТtul,ă МСОstТunТă lОgatОă НО urbanism, strategii militare, mijloace de transport etc. Patrimoniul include МomportamОntОlОăМulturalОăМarОăr spunНăПunМ ТОТărОПОrОn ТalОălaăNorН,ă „Мulturaă rОlТgТoas ‖ă şТă „ТstorТa‖ă laă NТНa,ă „Мulturală matОrТal ‖ă laă NОаmark,ă prОМumă şТă realia ПolМlorТМОă şТă mТtologТМОă laă VlaСovă şТă Florin. 3. CulturaăsoМТal :ăpОăНОăoăpartО,ăМonvОn ТТăşТăobТМОТurТăsoМТalОă – moНăНОăaНrОsarОăşТăpolТtО О,ămoНăНОăaămсnМa,ăНОăaăsОăьmbr Мa,ăНОăaă vorbТ;ă obТМОТurТ,ă valorТă moralО,ă saluturТă Мaă gОst,ă НТstan aă ПТгТМ ă НТntrОă ТntОrloМutorТă ОtМ.;ă Тar,ă pОă НОă alt ă partО,ă organТгarОaă soМТal ă – sisteme polТtТМО,ă lОgalО,ă ОНuМatТvО,ă organТгa ТТ,ă mОsОrТТă şТă proПОsТТ,ă monОНО,ă МalОnНarО,ă m surТă ОtМ.ă Eaă МoТnМТНОă Мuă „Мulturaă soМТal ‖ă laă NТНa,ă Мuă 159 „organТгa ТТăşТăobТМОТurТ‖ălaăNОаmarkăşТăМuăМomportamОntОlОăМulturalОă МarОăr spunНăПunМ ТОТăПatТМО,ăОбprОsТvОăşТăapОlatТvОălaăNorН. 4. Culturaă lТngvТstТМ :ă antroponТmО,ă translТtОra ТТ,ă provОrbО,ă гТМ torТ,ă mОtaПorОă gОnОralТгatО,ă asoМТa ТТă sТmbolТМО,ă ТntОrУОМ ТТ,ă blasfemii, insulte etc. Din cele patru subcategorii ale lui Nida, МonМОptulălОăp strОaг ăpО МОlОăПonologТМОăşТălОбТМalО.ă Laă aМОstОă МatОgorТТă autoarОaă ТntroНuМОă şТă ПОnomОnulă ТntОrПОrОn Оloră МulturalО,ă МarОă Мonst ă ьnă НТsПunМ Тaă unuТă МonМОptă ьntrОă МulturТlОă surs ă şТă Тnt ,ă НatăПТТnНă М ă ОstОă asoМТată Мuă Мonota ТТă МulturalОă НТПОrТtОăьnăПТОМarОăНТnăМОlОăНou ălТmbТ-culturi. Pe de o parte este vorba НОsprОăПalşТТăprТОtОnТăМulturalТă(aМОlaşТăМonМОpt,ăМomportamОntăsauăgОstă auă oă Мonota ТОă Мultural ă НТПОrТt ;ă Об.:ă buПnТ aă ьnă Мulturaă oММТНОntal ă sugОrОaг ăьn ОlОpМТunО,ăьnăМulturaăarab ,ăprОvОstТrОărОa,ălaănoТ,ăpoart ă sprОăorТОnt,ăşТăunaăşТăalta,ăПТОăspusăьntrОăparantОгО),ăТarăpОăНОăalt ăpartО,ă НОsprОăМООaăМОănumОştОă„ТngОrТn ОlО‖ăМulturalОă(atunМТăМсnНăьnăTSăapară elemente proprii culturii- Тnt ;ă Об.:ă „Hastaă laă vТsta,ă babв‖,ă НТnă TSă ОnglОг,ă rОНată ьnă spanТol ,ă prТnă tОСnТМaă aНapt rТТ:ă „Saвonara,ă babв‖)ă (Molina 2001, 2006). PОntruă aă asТguraă ПunМ ТonalТtatОaă şТă pОntruă aă lОă ПaМОă maТă opОra ТonalО,ă Lunguă BaНОaă (2004,ă 2009b)ă optОaг ă ьnă МlasТПТМarОaă МulturОmОloră pОntruă МombТna ТТă НОă МrТtОrТТ,ă rО ТnсnНă astПОlă ună МrТtОrТuă formal,ă Мoroborată Мuă unulă ПunМ Тonal.ă DТnă punМtă НОă vОНОrОă Пormal,ă autoarea distinge: 1. Cultureme simple: lexii simple (nume comune sau nume proprii) sau compuse. 2. CulturОmОă МompusО:ă sТntagmОă şТă unТt Тă ПraгОologТМОă МonstТtuТtОă Мaă unТt Тă НОă sОns.ă Lunguă BaНОaă sublТnТaг ă Пaptulă М ă ьnă cazul culturemelor reprezentate de expresii, cuvintele care le compun „ьşТă pТОrНă ТnНТvТНualТtatОaă sОmantТМ ,ă sОmnТПТМa Тaă ОstОă Нat ă НОă mТМrotОбtă МarОă ПunМ ТonОaг ă ьntr-ună МontОбtă şТă Мon ТnОă aНОsОaă oă rОПОrТn ăТntОrtОбtual ‖ă(67). Din punМtă НОă vОНОrОă ПunМ Тonal,ă Lunguă BaНОaă МlasТПТМ ă МulturОmОlОăьn: 1. МulturОmОăТstorТМО,ăМarОăaМtualТгОaг ărОla ТaăНТntrОăОmТ toră şТăОpoМaăsa; 2. cultureme actuale. RОmarМ mă oă МontrТbu ТОă ТnОНТt ,ă şТă anumО,ă Пaptulă М ă ОstОă sТnguraă tОorОtТМТan ă МarОă mОn ТonОaг , МlasТПТМ ă şТă НОsМrТОă ОбprОsТТlОă palТmpsОstăНrОptăМulturОmО.ăAМОstăluМruăОstОăМuăatсtămaТănotabТlăМuăМсtă ТНОntТПТМarОaă aМОstuТă tТpă НОă МulturОmă ОstОă maТă anОvoТoas ă НОМсtă aă МОlorlaltО,ă ьntruМсtă НТПТМult ТlОă НОă ьn ОlОgОrОă sОă amplТПТМ .ă Înă Мaгulă expresiilor palТmpsОst,ă „[p]Оrmut rТlОă sauă rОНТstrТbuТrТlОă ПraгОologТМОă 160 pОrmТtă «subtТlТгarОa»ă ОбprТm rТТă prТnă ОбploatarОaă unoră struМturТă МonsaМratОă ьnă МarОă suntăturnatОă altОă ОlОmОntОălОбТМalО‖ă (Lunguă BaНОaă 2004,ă67).ăDТnăМauгaăaМОstОТă„ьnМastr rТ‖ăьnăПormОăМarОăНОvТnămai greu НОăsОsТгatăНatorТt ărОПОrТn ОlorăМulturalОăpОăМarОălОăprОsupun,ăОбprОsТТlОă astПОlă МrОatОă rТsМ ă s ă nuă ПТОă ТntОgratОă ьnă МontОбtОlОă ОбtralТngvТstТМОă şТă lТngvТstТМОănОМОsarОărОМОpt rТТăМon ТnutuluТ,ăТarăТntОn ТaăautoruluТăs ănuă ПТОărОНat ăьnătransПОrul interlingvistic (Lungu Badea 2004, 67). Înă МОlОă Нou ă moНОlОă НОă analТг ă laă МarОă nОă rОПОrТm,ă g sТmă МrТtОrТТă НОă МlasТПТМarОă НТПОrТtО:ă ьnă tТmpă МОă MolТnaă (2001,ă 2006)ă utТlТгОaг ă ună МrТtОrТuă tОmatТМă (ală tТpologТОТă НТПОrОn Оloră МulturalО),ă Lungu Badea (2004, 2009b)ă optОaг ă pОntruă oă МombТna ТОă НОă МrТtОrТТ,ă rОspОМtТvăunăМrТtОrТuăПormal,ăМoroboratăМuăunulăПunМ Тonal.ăÎmp rt şТmă opТnТaăМОrМОt toarОТăromсnОăpotrТvТtăМ rОТaăМlasТПТМarОaăМulturОmОlorănuă ОstОă ună sМopă ьnă sТnО,ă МТă oă moНalТtatОă НОă aă ПaМТlТtaă ьn ОlОgОrОaă fenomОnuluТă şТ,ă maТă multă НОМсtă atсt,ă НОă aă ПaМТlТtaă rОpОrarОaă aМОstora,ă mОnТt ăs ăasТgurОărОuşТtaătransПОruluТăМultural. 3. Transferulăcultural.ăModeleădeăanaliz Lunguă BaНОaă (2001,ă 2002,ă 2003,ă 2004,ă 2009b)ă sТtuОaг ă МulturОmulă ьnă МОntrulă tОorТОТă pОă МarОă oă ОlaborОaг ,ă şТă pОă МarОă oă НОnumОştОă МomparatТv-МulturalТst .ă AМОast ă pОrspОМtТv ă tОorОtТМ ă arОă Мaă ПunНamОntă МomparatТsmulă şТă tОorТaă ТntОrprОt rТТ,ă sОmТotТМaă luТă UmbОrtoăEМoă(1990,ă1992)ăşТăaăluТăL.ăNannТă(1991,ă1995,ăapud Lungu BaНОaă 2004),ă prОМumă şТă moНОlulă lТtОrar de traducere. Integrarea traНuМОrТТăьnăaМОstăМontОбtăglobalăplОaМ ăНОălaăНТstТnМ ТaăpОăМarОăoăПaМОă EМoăьntrОăОlОmОntОlОănОМОsarОăpОntruăatrТbuТrОaăsОnsuluТ,ăМ roraăLunguă BaНОaălОăg sОştОăМorОsponНОn aăьnăproМОsulătraНuМtТvăastПОl:ă „ТntОntТoă КuctorТs, МorОspunгсnНă ьnă lТmbaУulă traНuМtologТloră conceptului de vouloir-dire, intentio operis,ăaНТМ ă proТОМtulătОбtuluТă ьnsuşТă МarО,ă Мaă НТspoгТtТvă sОmnТПТМant,ă НОsМСТНОă şТă lТmТtОaг ă posТbТlОlОă ТntОrprОt rТ,ă şТă intentio lectoris,ă aă М rОТă manТПОstarОă ОstОă dependent ăНОăbagaУulăМognТtТvăşТăНОăМomplОmОntОlОăМognТtТvОă[…]‖ă (2004, 84). AutoarОaă aНaug ă oă aă patraă ТntОn ТО,ă ТntroНus ă НОă L.ă NannТă (1991, 1995, apud Lungu-BaНОaă 2004),ă МarОă prТmОaг ă ьnă Пa aă МОlorlaltОă trОТ,ă şТă anumО,ă ТntОn Тaă МulturТТ,ă aМОastaă ПТТnНă „matrТМОa,ă sТstОmulă ьnă МarОă ПunМ ТonОaг ă ТntОn ТКă opОrОТ, ТntОn ТКă КutoruХuТ şТă ТntОn ТКă cТtТtoruХuТ‖,ă prОМОНсnНu-lОă ьnă spa Тulă soМТo-Мulturală (81).ă Înă 161 acorНă Мuă aМОast ă aborНarО,ă pОrspОМtТvaă МomparatТv-МulturalТst ă rОlОv ă aМ ТunОaă mОНТuluТă Мulturală asupraă autoruluТă Мaă ОmТ tor,ă aă traНuМ toruluТăМaărОМОptor/ОmТ torăşТăaăМТtТtorТlorăМaărОМОptorТ12. CООaăМОăьТăpОrmТtОătraНuМ toruluТăs ărОгolvОăНТstan aăМultural ă ОstОăМompОtОn aăsaăbТМultural ,ăПaptulăМ ăОstОăună„ТntОrmОНТarăМuăНubl ă apartОnОn ă Мultural ‖ă (Lunguă BaНОaă 2004,ă 86);ă aМОastaă ьТă МonПОr ă МapaМТtatОaă НОă aă Оvaluaă МorОМtă oМurОn ОlО,ă rОpОrсnНă rОПОrТn ОlОă МulturalОă(МulturОmОlО)ăşТărОНсnНu-lОăaНОМvatăьnăT .ăDОăaltПОl,ăautoarОaă sМoatОă ьnă ОvТНОn ă nОМОsТtatОaă МompОtОn ОТă bТlТngvОă şТă bТМulturalОă aă traНuМ toruluТ,ă НТmОnsТunОă ТnНТspОnsabТl ă aă МompОtОn ОТă traНuМtТvО,ă МonНТ ТОă sine qua non pОntruă aМОstă „autoră НОă graНulă НoТ‖13 (receptorОmТ tor)ă ьnă rОalТгarОaă traНuМОrТТ,ă pОntruă ьn ОlОgОrОaă varТОt ТТă МontОбtОloră (lТngvТstТМ,ă ОбtralТngvТstТМ,ă sТtua Тonal,ă МognТtТvă ОtМ.).ă PrТnă urmarО,ă mОНТulă Мultural,ă МontОбtulă ОбtralТngvТstТМă şТă orТгontulă НОă aştОptarОă ală ПТОМ ruТă МТtТtor-traНuМ toră НОtОrmТn ă НОsМТПrarОaă anumТtoră asoМТОrТă ьntrОă МuvТntО,ă rОПОrТn Оă МulturalОă ОtМ.ă Iară aМОstОaă НТnă urm ,ă МulturОmОlО,ă ьТă Тmpună traНuМ toruluТă „s ă rОpОrОгОă lТnТaă НОă НОmarМarОă НТntrОă МТtТtorТТă ОбМluşТă şТă МТtТtorТТă МomplТМТ,ă s ă НОПТnТtТveze harta МunoaştОrТТă şТă Тgnoran ОТă МulturalОă ьnă Мultura- Тnt ,ă s ă aУustОгОă «Тgnoran aăМultural »‖ă(LunguăBaНОaă2004,ă87). Înă aborНarОaă sa,ă МОrМОt toarОaă aМorН ă ună rolă ьnsОmnată contextului extralingvistic14,ă ьnă rОpОrarОa,ă ьn ОlОgОrОaă şТă rОstТtuТrОaă culturemОlor,ă aМОstОaă avсnНă prТnă urmarОă oă natur ă ТstorТМ ,ă Мultural ,ă lТtОrar ăОtМ.ăAutoarОaăьlăНОПТnОştОăМaăПТТnН:ă„ansamblulăОvОnТmОntОlor,ă МoНurТlor,ă raporturТloră soМТalОă ОtМ.ă nОМОsarОă pОntruă ьn ОlОgОrОaă unuТă Оnun ‖ă (Lunguă BaНОaă 2004,ă 92).ă Înă opТnТaă sa,ă МontОбtualizarea este vТtal ăьnătraНuМОrОaăТntОn ТТlor.ăDОăaltПОl,ăparamОtrТТăНup ăМarОăpoatОăПТă analizat contextul – şТă МarОă МonНТ ТonОaг ă НОopotrТv ă proНuМОrОaă şТă receptarea – suntă uşoră НОă МorОlată Мuă ТntОn ТТlОă luТă NannТă (ТntОn ТКă cuХturТТ,ăТntОn ТКăКutoruХuТ, ТntОn ТКăcТtТtoruХuТ,ăТntОn ТКăopОrОТ).ăAМОştТă PОăНОăalt ăpartО,ăМulturaă„orТОntОaг ăşТămoНОlОaг ăТntОrprОtarОaătОбtuluТăНОă traНus,ă sОă ТntОrpunОă ьntrОă subТОМtТvТtatОaă traНuМ toruluТă şТă obТОМtulă traНus‖ă (Lungu-Badea 2004, 82). 13 „DТnМoloă НОă ТntОn Тaă НОă baг ă aă autoruluТă (Ia),ă voră ap rОa,ă voră ПТă ТnМlusОă ТnvoluntarăşТăaltОăТntОn ТТ,ăНОăПaptăsub-ТntОn ТТă«traНuМtorТalО»,ăМarОăarătrОbuТăs ă МoТnМТН ă atсtă Мuă ТntОn Тaă autoruluТ,ă traНuМ torulă ПТТnНă ună autoră sОМunНă (IКř), НarăşТăТntОn ТaăМТtТtoruluТăsurs ,ăaşaăМumăОstОăОlăТmagТnat,ăьnămoНăТНОatТМă(Ics)‖ă (Lungu-Badea 2004, 91). 14 „OrТМОă aborНarОă aă traНuМОrТТ,ă sus ТnОă Lunguă BaНОa,ă ПТОă Оaă НОă natur ă tОorОtТМ ăorТăpraМtТМ ,ăОşuОaг ăМomplОtăьnăМaгulăьnăМarОălТmbaăОstОăТгolat ăНОă realitatea ьnăМarОăsОăvОrbalТгОaг ‖ă(2004,ă92). 12 162 paramОtrТă sunt:ă obТОМtulă (НОsprОă МОă ОstОă vorbaă ьnă mОsaУ),ă ОmТ torulă (МОlă МarОă Оnun ),ă rОМОptorulă (МОlă М ruТaă Тă sОă aНrОsОaг ă mОsaУul)ă şТă vОМtorulă(МonНТ ТТlОăspa ТalОăşТătОmporalОăalОăОnun uluТ).ăLaăaМОştТaă se aНaug ătТpulăНОărОla ТО:ăton,ăМanal,ăНomОnТulăНТsМursuluТ. MaТă multă НОМсtă atсt,ă ьn ОlОgОrОaă МontОбtuluТă globală (ьnă МarОă autoarea include context lingvistic, extralingvistic, cultural, istoria МulturТТ,ă aă unТvОrsuluТă Мulturală şТă artТstТМă ală autoruluТă şТă contextul de aparТ ТОăalăopОrОТ)ăОstОăМОaăМarОăНОtОrmТn ărОuşТtaătraНuМОrТТ. Lunguă BaНОaă (2004,ă 2009b)ă МonМОpОă şТă aplТМ ă ună moНОlă НОă evaluare a traducerii culturemelor, prin raportare la contextul ОбtralТngvТstТМ,ălaăМonНТ ТТlОăНОăproНuМОrОăaăopОrОТăşТăsОnsuluТ,ăНarăşТălaă МonНТ ТТlОăНОărОМОptarОăşТălОМturТlОăpluralОăpОăМarОăorТгonturТăНОăaştОptarОă НТПОrТtОă lОă potă aМtualТгa.ă MОtoНaă НОă ОvaluarОă sОă organТгОaг ă astПОl:ă 1)ă rОpОrarОaă МulturОmОloră ьnă TS;ă 2)ă ОvТНОn ТОrОaă ПormОloră НОă lТmbaУă p stratОăьnăLS;ă3)ăМonstatarОaăНТПТМult ТТăНОărОНarОăьnăT ăaăМulturОmuluТă (nОrОНat,ă par Тală rОНat,ă rОНată ТnМorОМt);ă 4)ă aprОМТОrОaă solu ТТloră pОntruă МarОăoptОaг ătraНuМ torul:ăОбplТМТt rТ,ăМulturОmО,ăomТsТunТ,ăglos rТ,ănotОă НОătraНuМ torăОtМ.ă(2004,ă109,ă2009b,ă65,ă71). Solu ТТlОă de traducere depind de strategia de traducere. La alОgОrОaă aМОstОТa,ă МonvОrgă maТă mul Тă ПaМtorТ:ă ТntОn Тa,ă ПТnalТtatОa,ă НОstТnatarul,ă Нară şТă МonstrсngОrТlОă ОНТtorТalОă sauă МomОrМТalОă orТă gustulă ОpoМТТ/МomunТt ТТă lТngvТstТМo-МulturalОă ьnă МarОă sОă traНuМО.ă MaТ ales, stratОgТaă global ă aă traНuМОrТТă МulturalОă Тaă ьnă МonsТНОrarОă ПТnalТtatОaă TS,ă tТpulăНОătОбtăşТăПТnalТtatОaăT ,ăНОtОrmТnatОăНОăsТtua ТaăНОăМomunТМarОăaă TSăşТăНОărОМОptarОăaătraНuМОrТТ.ăPotrТvТtăМОrМОt toarОТ,ătraНuМ torulăpoatОă opta pentru o strategie comunТМatТv ă (МОntrat ă pОă НОstТnatarulă T ),ă sОmantТМ ă (ПТНОl ă sОnsuluТ),ă lТtОral ă (ПТНОl ă LS,ă ОбotТМ ),ă lТbОr ă (aНaptarО),ă Мultural ă sauă ОruНТt ă (traНuМОrТă МomОntatО,ă ПТlologТМО)ă şТă ТНТomatТМ ă(Пorm ăşТăМon Тnut).ă Înă moНОlulă s u,ă MolТnaă (2001,ă 2006)ă plОaМ de la studiile descriptiv-sistemice (Teoria polisistemului, The Manipulation School) şТăПunМ ТonalТştТ. MoНОlulăНОăanalТг ăpropunОăНou ăp r Т:ăprТmaăПaг ,ăoă analТг ăaăПТОМ ruТătОбt- Тnt ,ăaНТМ ănormele МarОăauăopОratăasupraăluТăşТă trКnsПorm rТХО generate de aceste norme;ă aă Нouaă Пaг ă urm rОştОă rОХК ТКăНОăОcСТvКХОn МarОăsОăstabТlОştОăьntrОăПТОМarОăT ăşТăTSăşТăМarОă ОstОătТpulăaМОstОТăОМСТvalОn О.ă MolТnaă (2001,ă 2006)ă МonПОr ă oă НТmОnsТunОă НТnamТМ ă МulturОmuluТ,ă baгсnНu-sОă pОă Нou ă prОmТsО:ă pОă НОă oă partО,ă şТă pentru autoarОaăspanТol ăМulturОmОlОănuăОбТst ăьnăaПaraăunuТăМontОбt,ăТarăpОăНОă alt ăpartО,ăОlОăaparăьnăМaНrulătransПОruluТăМulturală(ПТТnНăoăМonsОМТn ăaă aМОstuТă transПОr)ă ьntrОă Нou ă МulturТă МonМrОtО.ă PОrspОМtТvaă aМОstОТă dimensiuni dinamice presupune o serТОăНОăПaМtorТăМarОătrОbuТОălua Тăьnă 163 МonsТНОrarО:ăМontОбtulăsТtua Тonal,ălТmbТlОăьnăМontaМt,ăПunМ ТaătОбtual ,ă sМopulăsolu ТОТăaНoptatОăьnătraНuМОrОăОtМ. Hurtado Albir (2004, 614-615),ă laă rсnНulă s u,ă МonsТНОr ă traducerea culturemelor dintr-oăpОrspОМtТv ăПunМ Тonal ăşТăНТnamТМ .ăÎnă aМОstă sОns,ă ьnăopТnТaă autoarОТ,ăПaМtorТТă МОătrОbuТОă avu Тă ьnă vОНОrОă suntă urm torТТ: 1. TТpulă НОă rОla ТОă ьntrОă МОlОă Нou ă МulturТă (НomТnant ă vsă mТnorТtar ,ă parТtatОă aă МОloră Нou ă МulturТ,ă apropТОrОă vsă НОp rtarОă Мultural ,ă МОă НОtОrmТn ă vТгТunОaă pОă МarОă oă arОă oă Мultur ă asupraă МОlОТlaltО,ă prОМumă şТă rОНarОaă МulturОmОlor.ă Laă aМОstă punМt,ă autoarОaă sublТnТaг ăМ ăpotăОбТstaăşТăurm toarОlОăsТtua ТТ:ăТnОМСТvalОn ОăМulturalОă (ТnОбТstОn aă unuТă sОmnă Мulturală ьnă МОalalt ă Мultur ),ă ПalşТă prТОtОnТă culturalТă (gОsturТ,ă МonМОptО,ă МomportamОntОă Мuă Мonota ТТă НТПОrТtО),ă „ТngОrТn О‖ăМulturalОă(ПolosТrОaăьntr-oăМultur ăaăunorăОlОmОntОăprОluatОă dintr-oăalt ăМultur ăşТăaНОsОaăНТstorsТonatО). 2. GОnulătОбtual,ăalОăМ ruТăМaraМtОrТstТМТăМonНТ ТonОaг ăПunМ Тaă culturemului,ăНarăşТăНomОnТulătОбtual.ăPrОгОn aăunuТăМulturОmăьntr-un tОбtălТtОrară(pОntruăaăНaăМuloarОăloМal )ăsauăьntr-un text tehnic (folosit pОntruăaăНОsМrТО),ăpoatОăprОsupunОăoătraНuМОrОăНТПОrТt :ăaМОstaăpoatОăПТă p strat,ă aНaptat,ă suprТmată ОtМ.ă AutoarОaă aНuМОă ОбОmplul substituirii МсntОМuluТă ПranМОгă La Madelon,ă НТnă banНaă НОsОnat ă LОă ПТХsă НřAstцrТб, Мuă ună МсntОМă ьnă spanТol ă sauă Мatalan ,ă ьnă traНuМОrТlОă ьnă lТmbТlОă respective, ceea ce nu s-arăПТăьntсmplat,ăprobabТl,ăНaМ ăarăПТăПostăvorbaă НОsprОăunăroman,ăьntruМсtăarăfi produs o dislocare cu privire la cadrul МulturalăalăpovОştТТ. 3. FunМ Тaă МulturОmuluТă ьnă TS,ă rОlОvan aă saă ьnă raportă Мuă ansamblul textului. 4. Natura culturemului: registrul, noutatea, specificitatea/ universalitatea. 5. CaraМtОrТstТМТlОăНОstТnataruluТ:ămotТva Тa, nivelul cultural. 6. FТnalТtatОaă traНuМОrТТ,ă МarОă НОtОrmТn ă alОgОrОaă mОtoНОТă НОă traducere (cf. Hurtado Albir: traducere interpretativ-МomunТМatТv ,ă aНaptatТv ,ă ПТlologТМ ,ă lТtОral ),ă МarО,ă laă rсnНulă ОТ,ă НОtОrmТn ă op ТunОaă pОntruăoăsolu ТОăНОătraНuМОrОăsauăalta,ăpОntruăoătОСnТМ ăsauăalta. ÎnăopТnТaăМОlorăНou ăautoarОăspanТolО,ăutТlТгarОaăunuТăproМОНОuă ОstОă şТă Оaă ьntotНОaunaă НТnamТМ ă şТă ПunМ Тonal :ă ьnă ПunМ ТОă НОă tТpulă НОă tОбt,ă НОă moНalТtatОaă НОă traНuМОrО,ă НОă ПТnalТtatОaă traНuМОrТТă şТă НОă strategia sau metoda alОas ă (ТntОrprОtatТv-МomunТМatТv ,ă lТbОr ,ă ПТlologТМ ,ă lТtОral ),ă МarОă sОă moНТПТМ ă ьnă ПunМ ТОă НОă МontОбtă şТă НОă finalitatea traducerii (Hurtado Albir 2004). LaănТvОlulămoНОluluТăНОăanalТг ăpropusăНОăПТОМarОăНТntrОăМОlОă Нou ăpОrspОМtТvОătraНuМtologТМО,ăunăprТmăposТbТlăpunМtăНОăьntсlnТrОăară 164 putОaăПТăsТmТlТtuНТnОaăНТntrОănormОlОăpolТsТstОmТМОăpОăМarОăьşТăbaгОaг ă analТгaă MolТnaă (2006)ă şТă ТntОn Тaă МulturТТ,ă rОspОМtТvă МonstrсngОrТlОă ьnă rОМОptarОaă şТă proНuМОrОaă sОnsuluТă laă МarОă sОă rОПОr ă Lunguă BaНОaă (2004): „[М]ultura-surs ăьşТăТmpunОăМonstrсngОrТlОăьnărОМОptarОaăşТăproНuМОrОaă sОnsuluТă(tОorТaăpolТsТstОmТМ ),ăТarătraНuМ toruluТăьТărОvТnОăsarМТnaăНОă aă rОгolva,ă НОă aă НТmТnuaă НТstan arОaă Мultural ă rОspОМtсnНă ьnă aМОlaşТă tТmpăşТăМonstrсngОrТlОălТmbТТ- Тnt ‖ă(82). DistingОmă oă sТmТlТtuНТnОă şТă maТă v НТt ă ьntrОă ПaМtorТТă НОtОrmТnan Тă ьnă alОgОrОaă mОtoНОТă НОă traНuМОrОă (HurtaНoă AlbТră 2004,ă Molina 2001, 2006) – tТpulă НОă rОla ТОă ьntrОă МОlОă Нou ă lТmbТă şТă МulturТ,ă МontОбtulă sТtua Тonal,ă gОnulă tОбtual,ă ПunМ Тaă şТă naturaă МulturОmuluТ, НОstТnatarulăşТăПТnalТtatОaăsauăsМopulăsolu ТОТăaНoptatОăьnătraНuМОrОă–,ăşТă paramОtrТТă Нup ă МarОă ОstОă analТгată МontОбtulă globală pОntruă stabТlТrОaă strategiei traductive (Lungu-BaНОa,ă 2004,ă 2009b):ă ТntОn Тaă МulturТТ,ă ПТnalТtatОaăTS,ătТpulăНОătОбtăşТăПТnalТtatОaăT ,ăНОtОrmТnatОăНОăsТtua ТaăНОă МomunТМarОăaăTSăşТăНОărОМОptarОăaătraНuМОrТТ,ăНarăşТăНОăНОstТnatar. Not mă НТvОrgОn aă tОrmТnologТМ ,ă Нară şТă par Тal ă sТmТlТtuНТnОă МonМОptual ă ьntrОă no ТunТlОă НОă „stratОgТО‖,ă rОspОМtТvă „mОtoН ă НОă traНuМОrО‖.ă AstПОl,ă rОg sТmă laă Lunguă BaНОaă (2003,ă 2008,ă 2012b)ă ьnă definirea termenului strategie oă aММОp ТОă pОă МarОă oă putОmă МonsТНera sТmТlar ăno ТunТТăНОămОtoН laăHurtaНoăAlbТră(2004)ăşТăMolТnaă(2001,ă 2006),ă П r ă aă oă suprapunОă total,ă Нat ă ПТТnНă şТă МomplОбТtatОaă şТă МaraМtОrulămaТănuan atăalăНОПТnТ ТОТăМОrМОt toarОТăromсnМО,ăpОntruăМarОă strategia este: „Ansamblulă proМОНООloră НОă traНuМОrОă ПolosТtОă НОă ună traНuМ toră Мuă sМopulăНОăaătransПОraăьnăL ăsОnsulăunuТăTS,ăНarăşТăatmosПОraăМultural ă ьnăМarОăОstОăproНusăaМОstăsОns,ăastПОlăьnМсtăs ăsusМТtОăМТtТtoruluТ- Тnt ă oărОaМ ТОăsТmТlar ăМОlОТăpОăМarОăoăarОăМТtТtorul-surs .ă[…]ăStratОgТaăНОă traНuМОrОă ОstОă stabТlТt ă НОă traНuМ toră ьnă ПunМ ТОă НОă sМopulă TSă şТă НОă ПТnalТtatОaăprОгumtТv ăatrТbuТt ăT ‖ă(2012b,ă135-136). HurtaНoă AlbТră (2004)ă НОПТnОştОă mОtoНaă НОă traНuМОrО:ă „НОsП şurarОaă unuТă proМОsă traНuМtТvă anumО,ă МarОă sОă supunОă unuТă prТnМТpТuă ьnă ПunМ ТОă НОă obТОМtТvulă urm rТtă НОă traНuМ tor;ă ОstОă vorbaă НОsprОă oă op ТunОă global ă МОă parМurgОă ьntrОgulă tОбt‖ă (54),ăТară alОgОrОaă mОtoНОТă „ОstОă НОtОrmТnat ă НОă МontОбtulă ьnă МarОă sОă ОПОМtuОaг ă traНuМОrОaăşТăНОă ПТnalТtatОaă pОă МarОă oăurm rОştОă aМОasta,ă МarОăpoatОăПТă dТПОrТt ăьnăПunМ ТОăНОăНОstТnatar‖ă(251).ăAutoarОaăНТstТngОăpatruătТpurТă НОă mОtoНОă НОă traНuМОrО:ă ТntОrprОtatТv -МomunТМatТv ă (traНuМОrОaă 165 sОnsuluТ),ă lТtОral ă (transМoНТПТМarОă lТngvТstТМ ),ă lТbОr ă (moНТПТМarОaă МatОgorТТlorăsОmantТМОăşТăМomunТМatТvО)ăşТăПТlologТМ ă(traНuМОrОăОruНТt ă şТăМrТtТМ ). Strategiile de traducere definite de Lungu Badea (2012b) sunt МomparabТlО,ăНarămaТănuan atО:ă1.ăstratОgТОăМomunТМatТv ă(МОntrat ăpОă НОstТnatarulăT ),ă2.ăsОmantТМ ă(ПТНОl ăsОnsuluТ),ă3.ălТtОral ă(ПТНОl ăLS,ă ОбotТМ ),ă 4.ă lТbОr ă (aНaptarО),ă 5.ă Мultural ă sauă ОruНТt ă (traНuМОrТă МomОntatО,ăПТlologТМО),ă6.ăТНТomatТМ ă(Пorm ăşТăМon Тnut). AМООşТă НТvОrgОn ă tОrmТnologТМ ă sОă p strОaг ă şТă ьnă МООaă МОă prТvОştОăproМОНООlОăНОătraНuМОrО,ăМООaăМОăunОorТăТmplТМ ăşТăНТПОrОn Оăьnă definirea МonМОptuluТ.ă VТnaвă şТă DarbОlnОtă (1958)ă suntă prТmТТă МarОă auă definit procedeele tehnice ale traducerii şТă auă propusă oă МlasТПТМarОă aă aМОstora.ă Dup ă aМОast ă prТm ă propunОrО,ă tОrmТnologТМ,ă s-a optat fie pentru procedeu, fie pentru tОСnТc , iar conceptual au avut loc multТplОănuan rТ.ă Atсtă HurtaНoă AlbТr,ă Мсtă şТă MolТnaă optОaг ă pОntruă tОrmОnulă tОСnТc ă НОă trКНucОrО, definit de Hurtado Albir (2004) ca fiind un proМОНОuă „vТгТbТlă ьnă rОгultatulă traНuМОrТТă МarОă sОă utТlТгОaг ă pОntruă ob ТnОrОaăОМСТvalОn ОТăНОătraНuМОrОăa mТМrounТt ТlorătОбtualО‖15 (268). Laă rсnНulă s u,ă MolТnaă (2001)ă НОПТnОştОă tОСnТМaă НОă traНuМОrОă Мaă „proМОНОuă НОă analТг ă şТă МatalogarОă aă ПunМ Тon rТТă ОМСТvalОn ОТă НОă traНuМОrО‖16 (115),ă avсnНă МТnМТă МaraМtОrТstТМТă ПunНamОntalО:ă 1)ă afectarea rezultatului traducОrТТ;ă 2)ă МatalogarОaă ьnă Мompara ТОă Мuă orТgТnalul;ă3)ărОПОrТrОaălaămТМrounТt ТătОбtualО;ă4)ăМaraМtОrulăНТsМursТvă şТăМontОбtual;ăşТă5)ăПunМ ТonalТtatОa.ă ÎnăМООaăМОăprТvОştОătraНuМtologТaăromсnОasМ ,ătОrmОnulăutТlТгată este cel de procedeu de traducere,ă ьnă opТnТaă noastr ă maТă aНОМvată НОПТnТ ТТlor;ă НОă altПОl,ă sОmnal mă Пaptulă М ă HurtaНoă AlbТră şТă MolТnaă definesc tehnica НrОptă „ună proМОНОu…‖(v.ă paragraПă antОrТor).ă Lunguă BaНОaă(2012b)ăНОПТnОştОăproМОНОulăНОătraНuМОrОăМaăНОsОmnсnНă„orТМОă moНalТtatОă ПolosТt ă НОlТbОrată НОă traНuМ toră ьnă momОntulă rОПlОМ ТОТă asupraăTSăşТăalăМ ut rТТăunuТăОМСТvalОnt‖ă(115). Not mă Мaă punМtă МonvОrgОntă ală МОloră Нou ă aborН rТă rolulă ОsОn ТalăşТăНОtОrmТnantăpОntruărОpОrarОaăşТătransПОrulăМulturОmОlorăМarОă ОstОăМonПОrТtăМompОtОn ОТăbТ-МulturalОăşi celei extralingvistice. Explicit ьnăОбpunОrОaăpОăМarОăamăП Мut-o cu privire la perspectiva comparativ- „…vТsТblОăОnăОlărОsultaНoăНОălaătraНuММТяn,ăquОăsОăutТlТгaăparaăМonsОguТrălaă ОquТvalОnМТaătraНuМtora‖ă(HurtaНoăAlbТră2004,ă268). 16 „…proМОНТmТОntoă НОă anпlТsТsă вă МatalogaМТяnă НОlă ПunМТonamТОntoă НОă laă equivalencia traduМtora‖ă(MolТnaă2001,ă115). 15 166 МulturalТst ă aă traНuМОrТТă МulturОmОlor,ă aМОstaă ОstОă ТmplТМТtă rОlТОПată ьnă НОsМrТОrОaă МompОtОn ОТă traНuМtТvОă НОă grupulă PACTE,ă НОă laă UnТvОrsТtatОaăAutonom НТnăBarМОlona,ăaăМ ruТăМОrМОt toarОăprТnМТpal ă este Hurtado Albir. Grupul PACTE (1998, 2000, 2001, apud Hurtado AlbТră2004),ăьnăurmaăМОrМОt rТlorăОmpТrТМo-ОбpОrТmОntalОăьnăНomОnТulă МompОtОn ОТă НОă traНuМОrОă şТă aă НobсnНТrТТă ОТ,ă ТnМluНОă ьntrОă componentele inНТspОnsabТlОănuăНoarăoăsubМompОtОn ăbТlТngv ,ăМТăşТăoă subМompОtОn ăbТМultural ,ăОбtralТngvТstТМ ă(pОălсng ăМОlОăНОătransПОr,ă instrumental-proПОsТonal ,ă psТСoПТгТologТМ ă şТă stratОgТМ ).ă PotrТvТtă luТă HurtaНoă AlbТră (2004,ă 395),ă subМompОtОn aă ОбtralТngvТstТМ ă ТmplТМ ă МunoştТn ОăТmplТМТtОăşТăОбplТМТtОăНОsprОălumОăьnăgОnОralăşТăьnăНomОnТТă spОМТalТгatО,ă şТă anumОă МunoştТn О:ă 1)ă НОsprОă traНuМОrО;ă 2)ă НОsprОă МОlОă Нou ăМulturТ;ă3)ăОnМТМlopОНТМО;ă4)ătОmatТМО. ÎnăsПсrşТt,ăьnăМООaăМОăprТvОştОămoНОlulăНОăОvaluarОăaătraНucerii МulturОmОlor,ă rОmarМ m,ă laă Lungu-BaНОa,ă МomplОбТtatОaă analТгОТă (ьnă patruă ПaгО)ă ьnă ТНОntТПТМarОaă МulturОmОloră ьnă TSă (prТnă МaraМtОrТstТМТlОă statutuluТă aМОstora)ă şТă ОvaluarОaă solu ТТloră ьnă T ,ă argumОntat ă şТă nuan at ,ă МarОnt ă ьnă moНОlulă luТă MolТna,ă МarО sОă oprОştОă laă analТгaă normОlorăşТăaătransПorm rТlorăşТălaărОla ТaăНОăОМСТvalОn . Concluzii AnalТгaă МomparatТv ă aă МОloră Нou ă pОrspОМtТvОă traНuМtologТМОă ьnă МООaă МОă prТvОştОă traНuМОrОaă МulturОmОloră punОă ьnă lumТn ă ОбТstОn aă atсtă aă sТmТlТtuНТnТlor,ă Мсtă şТă aă НТsМrОpan Оlor,ă aă punМtОloră НОă МonvОrgОn ,ăНarăşТăНОăНТvОrgОn ăьntrОăМОlОăНou ăaborН rТ,ăşТăМarОăНauă sОamaă НОă plurТvalОn aă МulturОmuluТ,ă Нară şТă НОă МonМОptualТгarОaă sa,ă ьnă partО,ăНТПОrТt .ăRОmarМ m,ăoăНat ăьnăplus,ăМomplОбТtatОa,ăproПunгТmОaă şТănuan arОaămoНОluluТătОorОtТМ,ăaăanalТгОТăНОăОvaluarО,ăьnătraНuМtologТaă romсnОasМ ,ă aşaă Мumă sОă МonturОaг ă ьnă МОrМОtarОaă GОorgТanОТă Lunguă BaНОa,ă şТă anumОă ьnă aborНarОaă МomparatТv-МulturalТst ă aă traНuМОrТТă culturemelor. Referin eăbibliografice B l МОsМu,ă Ioana,ă StОПanТnk,ă BОrnН.ă „Gцrer les culturчmОsă Оnă traduction‖.ă Translationes, 1, 2009b: 135-147.ă TТmТşoara:ă EНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst. BlanМoăSantos,ăMarìaăCrТstТna.ă„LaăМomunТМaМТяnăвăsuărОlaМТяnăМonălaă Мultura‖.ă In:ă Anaă Marìaă CОstОroă ManМОra.ă Estudios de comunТcКcТяnă noă vОrЛКХ. Madrid: Editorial Edinumen, 1998: 17-36. 167 Diccionario de la Real Academia. Disponibil online la: Сttp://ааа.raО.Оs/rОМursos/ă НТММТonarТos/НraОă (AММОsată ьnă 2ă iulie 2016). Larousse. Disponibil online la: http://www.larousse.fr/dictionnaires/ rОМСОrМСОr?qţă МulturОmОȚlţПranМaТsȚМulturОă (AММОsată ьnă 2ă iulie 2016). Lungu-BaНОa,ă GОorgТana.ă „CulturОmОlОă – ьntrОă Мonota ТТă şТă aluгТТă МulturalО.ă ÎnМОrМarОă НОă НОПТnТrОă aă МonМОptuluТă НОă МulturОm‖.ă AnКХОХОă UnТvОrsТt ТТă НОă VОst НТnă TТmТşoКrК,ă SОrТaă ŞtТТn Оă Filologice, AUT, XXXIX, 2001: 369-383. Lungu-Badea, Georgiana. Teoria culturemelor, teoria traducerii. TТmТşoara:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2004. Lungu-BaНОa,ă GОorgТana.ă „QuОlquОsă quОstТonsă МonМОrnantă laă traНuМtТonă НОsă nomsă proprОs:ă applТМatТonă auă roumaТn‖.ă In:ă Tatiana Miliaressi. La Traduction: philosophie, linguistique et didactique.ă LТllО:ă UnТvОrsТtцă CСarlОsă НОă GaullОă – Lille3, МollОМtТonăUL3ă„TravauбăОtăRОМСОrМСОs‖,ă2009a:ă249-252. Lungu-BaНОa,ă GОorgТana.ă „RОmarquОsă sură lОă МonМОptă НОă МulturчmО‖.ă Translationes, 1, 2009b: 15-78.ă TТmТşoara:ă EНТturaă UnТvОrsТt ТТăНОăVОst. Lungu-BaНОa,ăGОorgТana.ă„LaătraНuМtТonă(Тm)proprОăНОsănomsăproprОsă lТttцraТrОs‖. Translationes, 3, 2011: 65-79. Georgiana LunguBaНОaăşТăAlТnaăPОlОa.ăTТmТşoara:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst. Lungu-BaНОa,ă GОorgТana.ă „TraНuТrОă lОsă «ОППОtsă НțцvoМatТon»ă НОsă МulturчmОs:ăunОăaporТОă?‖.ăIn:ăFlorence Lautel-RТbstОТnăşТăJОanYves Masson. Revue Septet. DОsăMotsăКuбăКctОs.ă„JОКn-RОnцă LКНmТrКХ:ă unОă œuvrОă Оnă mouvОmОntŗ. Perros-GuТrОМ:ăлНТtТonsă Anagrammes, nr. 3, 2012a: 289-308. Lungu Badea, Georgiana. MТcăНТc ТonКrăНОătОrmОnТăutТХТгК ТăьnătОorТК,ă prКctТcКă şТă НТНКctТcКă trКНucОrТТ.ă EНТ Тaă aă III-a, rОv гut ă şТă aН ugТt .ăTТmТşoara:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2012b. LuquОă NaНal,ă LuМìa.ă „Losă МulturОmas,ă ¿unТНaНОsă lТnguìstТМas,ă ТНОolяgТМasă oă МulturalОs?»,ă 2009.ă DТsponТbТlă onlТnОă la:ă elies.rediris.es/Language_Design/ LD11/LD11-05-Lucia.pdf (AММОsatăьn 3 iulie 2014). Marcu, Florin. MКrОХОă НТc ТonКră НОă nОoХogТsmО.ă BuМurОştТ:ă EНТturaă Saeculum, 2000. MolТna,ă LuМìa.ă AnпХТsТsă НОscrТptТvoă НОă ХКă trКНuccТяnă НОă Хosă culturemas.ă TОsТsă НoМtoral.ă BОllatarra:ă UnТvОrsТtată Autѐnomaă de Barcelona, 2001. 168 MolТna,ă LuМìa.ă El otoюoă НОХă pТngüТno.ă AnпХТsТsă НОscrТptТvoă НОă ХКă trКНuccТяnă НОă Хosă cuХturОmКs.ă CastОllяnă НОă laă Plana:ă UnТv.ă Jaime I, 2006. Mo oМ,ăDТana.ăTrКНucОrОК,ăХocăНОăьntсХnТrОăpОntruăХТmЛТХОăşТăcuХturТХОă cКtКХКn ă şТă romсn .ă StuНТuă НОă cКг:ă cuХturОmuХ.ă TОг ă НoМtoral .ăUnТvОrsТtatОaăНОăVОstăНТnăTТmТşoara,ă2015. PОlОa,ăAlТna,ă„AnalвsОăНОsăpОrsonnagОsăНОăМontОsăМommОăМulturчmОsă Оtă unТtцsă НОă traНuМtТon‖.ă Translationes, 1, 2009b: 97-117. TТmТşoara:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst. Poyatos, Fernando. „Elă МulturОma,ă unТНaНă paraă el estudio de una Мultura‖.ăYelmos, 1, 1971: 23-27. Poyatos, Fernando. La comunТcКcТяnă noă vОrЛКХ.ă CuХturК,ă ХОnguКУОă вă convОrsКcТяn.ă MaНrТН:ă EНТМТonОsă Istmo,ă BТblТotОМaă Espaюolaă НОăLТngüìstТМaăвăFТlologìa,ă1994. R НulОsМu,ă AnНa.ă Les culturчmОsă roumКТns:ă proЛХчmОsă spцcТКuбă НОă traduction. Craiova: Editura Universitaria, 2010. RoНrТquОгăAbОlla,ăRosaăMarìa.ă„El hombre de mi vida:ăanпlТsТsăНОălaă traНuММТяnă НОă losă МulturОmasă НОlă пmbТtoă gastronяmТМo‖. In: CarmОnă Navarro,ă Rosaă Marìaă RoНrìquОгă AbОlla,ă FranМОsМaă Dalle Pezze, Renzo Miotti. LКă comunТcКcТяnă ОspОcТКХТгКНК. Bern: Peter Lang AG, Linguistics insights, 2008: 321-339. VОgaă НОă laă FuОntОă MartìnОг,ă Marìa.ă „ComunТМaМТяnă noă vОrbal:ă algunasă НТПОrОnМТasă МulturalОsă ОntrОă Hungrìaă вă Espaюa‖.ă In:ă Anaă Marìaă CОstОroă ManМОra. EstuНТosă НОă comunТcКcТяnă noă verbal. Madrid: Editorial Edinumen, 1998: 37-52. Vinay, Jean-Paul, Darbelnet, Jean, StвХТstТquОăcompКrцОăНuăПrКnхКТsăОtă НОăХřКngХКТs. MцtСoНОăНОătrКНuctТon. Paris: Didier, 1958. Noti ăbiobibliografic DianaăMO OC este asistent universitar la Departamentul de LТmbТă MoНОrnОă AplТМatО,ă UnТvОrsТtatОaă BabОş-Bolyai din ClujNapoМa.ăAăob ТnutăНoМtoratulăьnătraНuМtologТОălaăUnТvОrsТtatОaăНОăVОstă НТnă TТmТşoara,ă Мuă tОгaă TrКНucОrОК,ă Хocă НОă ьntсХnТrОă Кă cuХturТХoră şТă limbilor cКtКХКn ă şТă romсn .ă StuНТuă НОă cКг:ă cuХturОmuХ, sub ьnНrumarОaă ştТТn ТПТМ ă aă proП.ă unТv.ă Нr.ă GОorgТanaă Lunguă BaНОa.ă Aă beneficiat de stagii de cercetare la Sorbonne Nouvelle de Paris, UnТvОrsТtцă LТbrОă НОă BruбОllОs,ă UnТvОrsТtцă НОă GОnчvО,ă UnТvОrsТtată Autѐnomaă Нe Barcelona, Universidad Complutense de Madrid, UnТvОrsТНaНăНОăSantТagoăНОăCompostОla.ăAătraНusăpoОгТОăşТăproг ăНТnă lТtОraturaăspanТol ă(JorgОăManrТquО,ăJavТОrăMarìas)ăşТăМatalan ă(QuТmă Monгo,ăMТquОlăRaвяăFОrrОr). 169 INCURSIUNI ÎNăPALIMPSTINA:ă TRADUCEREA LITERATURII POSTCOLONIALEăÎNăCONTEXTă ROMÂNESC Dana CR CIUN UnТvОrsТtatОaăНОăVОstăTТmТ oara, RomсnТa Abstract: TСТsă papОră sОtsă oută toă ТnvОstТgatОă tСОă ―orТОntalТsТng‖ă potential of the process of translating postcolonial literature, both in general and with specific reference to the Romanian context. The analysis starts from some of the main theoretical positions in the field of postcolonial (translation) studies, and identifies some of the vulnerabilities of these texts. Various translation approaches are discussed in terms of their advantages and disadvantages. In order to avoТНă ―orТОntalТsТng‖ă tСrougСă translatТon,ă tСОă translatoră nООНsă toă bОă familiar with the main theoretical principles of postcolonialism and put together a set of consistent translation strategies, which could ensure the best preservation of the textual hybridity. Keywords: postcolonial studies, Orientalism, hybridity, third place of translation Înă ТunТОă 2015,ă Мuă Нoară trОТă lunТă ьnaТntОă НОă aparТ Тaă ultТmuluТă s uă roman,ă Salmană RusСНТОă aă trТmТsă ună ОmaТlă ОНТtorТloră Тă traНuМ torТloră s ТăНТnăьntrОagaălumОăМuăoăМОrТn ăПoartОăМlar ărОПОrТtoarОălaăunătОrmОnă ОsОn Тală НТnă aМОstă tОбt.ă DoТă КnТ,ă optă ХunТă șТă Нou гОcТă șТă optă НОă nopțТă (2015)ăОstОărОsМrТОrОaărusСНТОan ăaăПaТmoaselor OămТОășТăunКăНОănopțТă ТăМrО tОăНТnăsсmburОlОănaratТvăalăluptОТăНТntrОăt rсmulăoamОnТloră ТăМОlă ală НУТnnТlor.ă DУТnnТТă suntă МrОaturТă magТМОă Тă МaprТМТoasО,ă Мuă aparТ ТТă ПrОМvОntОăьnătraНТ ТaăorТОntal .ăOrtograПТaăМuvсntuluТăvarТaг ăьnăОnglОг ă (ОбТst atсtă Пormaă djinn,ă Мсtă Тă varТantaă anglТМТгat ă НОă genie),ă Тară ьnă romсnО tО,ă МonПormă DEX-ului, s-aă stabТlТгată varТantaă „НУТnn‖,ă ОбТstсnН,ăНОăasОmОnОa,ă ТăvarТantaăarСaТМ ăgin.ăToМmaТăaМОstaăОstОăьns ă termenul care face subiectul mesajului trimis de Rushdie ьnă s pt mсnТlОă prОmОrg toarОă publТМ rТТă romanuluТ,ă ьnă МarОă romanМТОrulă 170 МОrОă ОбprОsă ОvТtarОaă ortograПТОrТТă Мuă „Н‖,ă pОă МarОă oă МonsТНОr ă orТОntalТгant . TОrmОnulăПolosТtăНОăRusСНТО,ă„orТОntalТгant‖,ăПaМОătrТmТtОrОălaă Orientalism, luМrarОaă ПunНamОntal ă aă luТă Edward Said din 1978, a М rОТă tОг ă prТnМТpal ă sus ТnОă М ă rОprОгОntarОaă oММТНОntal ă asupraă OrТОntuluТ,ă ьnă toatОă ПormОlОă salО,ă ТnМlusТvă НТsМursulă tТТn ТПТМ,ă ОstОă asОrvТt ă mОМanТsmuluТă ТmpОrТal.ă Caă urmarО,ă OrТОntulă ОstОă МonПТgurată Мaăună„OtСОr‖,ăună„altul‖ăТnПОrТor,ăОПОmТnat,ăОбotТМ,ăТra Тonal,ăprТmТtТvă ТăьnapoТatăьnăМunoa tОrО,ăТnМapabТlăНОăa- Тăьn ОlОgОăТntОrОsОlОă ТăНОăa- Тă croi propriul destin. Conform lui Said, o astfel de reprezentare are ca sМopă atсtă asОrvТrОaă „МОluТlalt‖,ă Мсtă Тă МontТnuaă rОТtОrarОă aă poгТ ТОТă НОă supОrТorТtatОă НО ТnutОă НОă Мulturaă oММТНОntal .ă IntОrvОn Тaă luТă RusСНТОă sublТnТaг ă Пaptulă М ă nuă Нoară НТsМursulă МrТtТМo-aМaНОmТМă Тă lТtОrară arОă potОn Тală orТОntalТгant,ă aНТМ ă НОă pОrpОtuarОă aă stОrОotТpurТlorăМОă rОlОg ă Мulturaă orТОntal ă ьntr-o perpetu ă poгТ ТОă НОă ТnПОrТorТtatОă Тă altОrТtatОă nОgatТv ,ăМТă ТăpraМtТМaătraНuМОrТТ.ă ArtТМolulă НОă Пa ă ь Тă propunОă s ă НОsМСТН ă НТsМu Тaă asupraă aМОstuТă potОn Тală „orТОntalТгant‖ă ьnă МontОбtulă traНuМОrТТă tОбtОloră postМolonТalОă ьnă lТmbaă romсn .ă Ună prТmă pasă ОsОn Тal este acela de a ОбamТnaă raporturТlОă НТntrОă lТtОraturaă postМolonТal ă Тă aМtulă traНuМОrТТ,ă raporturТă ТnvОstТgatОă rОМОntă НОă МсtОvaă numОă НОă marМ ă alОă traНuМtologТОТ.ă MultОă НТntrОă ОlОă sОă rОg sОsМă utТlă rОunТtОă ьnă volumul Postcolonial Translation. Theoryand Practice (1999) editat de Susan BasnОttă Тă HarТsСă TrТvОНТ,ă prОМumă Тă ьnă Changing the Terms. Translation in the Postcolonial Era, editat de Sherry Simon and Paul St-PТОrrОă(2000).ăTrОbuТО,ăНОăasОmОnОa,ăТНОntТПТМatОă ТăНОПТnТtОăМсtОvaă НТnătr s turТlОăprТnМТpalО alОătОбtuluТăНОănatur ăpostМolonТal ,ătr s turТă МarОăpotărОprОгОntaăНТПТМult Тă ТăvulnОrabТlТt ТătraНuМtТvОăьnăМОăprТvО tОă potОn Тalulă „orТОntalТгant‖ă ală traНuМОrТТă НОă МarОă vorbОamă maТă sus.ă OНat ă НОlТmТtată tОrТtorТulă tОorОtТМ,ă m ă voТă МonМОntraă pОă pТa aă romсnОasМ ăНОătraНuМОrТ,ăьnăМarОătОбtОlОăautorТlorăМОăpotăПТăМataloga ТăМaă postМolonТalТă rОprОгТnt ă oă ponНОrОă Тmportant ă ьnă ultТmОlОă Нou ă НОМОnТТ.ăPОntruăaălТmТtaăНОmОrsulă Тăa-lăПaМОămaТăМoОrОnt,ăm ăvoТărОПОrТă la texte provenind din subcontinentul indian, care vor fi abordate prin prТsmaătr s turТlorăТНОntТПТМatОăьnăprОalabТl.ă ÎntrОbarОaă НОă baг ă НОă laă МarОă pornО tОă ТntОrvОn Тaă НОă Пa ă vТгОaг ă posТbТlОlОă sМОnarТТă ьnă МarОă s-ară putОaă ьnМaНraă traНuМОrОaă tОбtuluТă postМolonТală ьntr-ună spa Тuă МarО,ă НО Тă sОă aПl ă ьnă aПaraă ОМua ТОТă postМolonТalОă traНТ ТonalО,ă arО,ă НatorТt ă ТstorТОТă salОă atсtă maТă ьnНОp rtatОă (vorbТm,ă ьnă ПonН,ă НОă ună spa Тuă МarОă s-aă aПlată ьnă НТПОrТtОă contexte imperiale de-aă lungulă tТmpuluТ),ă Мсtă Тă maТă rОМОntОă (МomunТsmul)ă МaraМtОrТstТМТă asОm n toarО.ă Oă posТbТl ă tОг ă МarОă sОă 171 МonturОaг ăОstОăМ ,ăьnăabsОn aăunОТărОПlОМ ТТătraНuМtologТМОăМoОrОntОăьnă prТvТn aăaМОstuТătТpăНОătОбtă(МarОăМonstТtuТОăunăМaгăspОМТalăНОăНТПТМultatОă Мultural ),ă traНuМ torulă romсnă НОvТnОă vulnОrabТlă ьnă Пa aă tОnta ТОТă ( Тă pericolului) НОă aă orТОntalТгa.ă Caă urmarО,ă ară ПТă bОnОПТМ ă oă maТă bun ă Мon tТОntТгarОă aă МaraМtОrТstТМТloră spОМТПТМОă aМОstОТă lТtОraturТă Тă oă НОгvoltarОă aă МomponОntОТă traНuМtologТМОă rОlОvantО,ă prОМumă Тă oă МonturarОăaăunorăТpotОгОătraНuМtТvОăМarОăs ăorТОntОгОătraНuМ torТТăьntr-o oarОМarОă m sur ă Тă s ă ьТă aУutОă ьnă ОПortulă НОă aă rОгТstaă tОnta ТОТă НОă aă „naturalТгa‖ătОбtul-surs ,ăНОăa-l aduce prea aproape de cititor. Altfel se rТsМ ăoăpОrpОtuarОăaămОМanТsmОlorăМulturalОăСОgОmonТМОăьntr-oăМultur ă МarО,ă НatorТt ă ТstorТОТă salО,ă ară trОbuТă s ă ПТОă sОnsТbТl ă laă ТОrarСТТlОă НОă putere. 1. Textul postcolonial ca traducere DaМ ă Susană BassnОttă Тă AnНrОă LОПОvОrОă vorbОauă ьnă 1990ă НОsprОă „МotТturaă Мultural ‖ă ьnă traНuМtologТО,ă Boă PОttОrssonă (1999)ă vorbО tОă НОsprОă oă „МotТtur ă postМolonТal ‖,ă МarОă arОă loМă oНat ă Мuă num rulă НТnă МОă ьnă МОă maТă marОă НОă tОбtОă provОnТnНă НТnă spa Тulă postcolonТal,ă ună spa Тuă МarО,ă МonПormă НОПТnТ ТОТă oПОrТtОă НОă AsСМroПt,ă GrТППТtСsă ТăTТППТnăьnăThe Empire Writes Back (2002, 2), cuprinde toate МulturТlОă aПОМtatОă НОă ТmpОrТalТsmă НТnă momОntulă МolonТг rТТă Тă pсn ă ьnă гТlОlОă noastrО.ă AМОstă momОntă НОă МotТtur ă nОМОsТt ,ă Нup ă p rОrОaă luТă PОttОrsson,ă atсtă oă nou ă tОorТОă (МОaă postМolonТal ă МlasТМ ă p rсnНu-i-se ТnaНОМvat ăНatorТt ăaПТnТt ТТăprОaămarТăМuătОorТaăpoststruМturalТst ),ăМсtă Т,ă maТă alОs,ă oă aplОМarОă maТă ьnНОaproapОă asupraă praМtТМТТă ьnă vОНОrОaă Мontur rТТă unoră normОă МarОă s ă НОp ОasМ ă staНТulă НОsМrТptТvă Тă s ă sОă МonstТtuТОăьnăТpotОгОăpusОălaăНТspoгТ ТaătraНuМ torТlorăsprОăutТlТгarО.ă Înă „IntroНuМОrОa‖ă loră laă Postcolonial Translation: Theoryand Practice,ă BassnОttă Тă TrТvОНТă sus Тnă М ă „aă vorbТă НОă traНuМОrОă postМolonТal ă ОstОă aproapОă oă tautologТО‖ă (1999,ă 12),ă НОoarОМОă ьntr-o pОrТoaН ă ьnă МarОă sОă valorТгОaг ă НТsloМa ТТlОă НОă totă ПОlul,ă tОrmОnulă НОă „traНuМОrОă parОă s ă ПТă ьnМСТsă МОrМul‖,ă rОvОnТnНă laă sОnsulă ТnТ Тală НОă ruptur ă spa Тal ă (12-13),ă sОnsă pОă МarОă ьlă mОn ТonОaг ,ă НОă altПОl,ă Тă RusСНТОă ьnă ОsОulă s uă „ImagТnarвă HomОlanНs‖ă МсnНă spunОă „аОă arОă translatОНă mОn‖1 [1992,ă 17].ă HomТă BСabСaă ОvТНОn Тaг ă Тă Оlă aМОla Тă aspОМtă МсnНă vorbО tОă НОsprОă ТНОntТПТМarОaă unОТă СТbrТНТt Тă CСТară traНuМОrОaă aМОstoră МсtОvaă МuvТntОă rОprОгТnt ă ună bună ОбОmpluă НОă problОm ătraНuМtТv ăМuăsubstratăpostМolonТal.ăPОntruăaăp straăОМoulăОtТmologТМă НТnă„translatО‖ăpОăМarО,ăОvТНОnt,ă RusСНТОămТгОaг ,ăvarТantaă„traНu Т‖ănuăОstОă ceaămaТăaНОМvat ăьnăromсn ă ТăОstОăНОăprОПОratăătОrmОnulă„transla Т‖. 1 172 „transna ТonalОă Тă transla ТonalО‖ă (1994,ă 5),ă prОМumă Тă НОsprО ПОlulă ьnă МarОăoăsОam ăНОăsМrТТtorТăpostМolonТalТ,ăprТntrОăМarОă ТăSalmanăRusСНТО,ă ь Тă valТНОaг ă statutulă postМolonТală prТnă Пaptulă М ă proНuМă oă opОr ă МarОă transМОnНОă granТ ОlОă ПТгТМО/polТtТМО,ă Мuă altОă МuvТntОă oă opОr ă transna Тonal ,ă Тă МarОă ОstОă НОУaă „translat ‖,ă sМrТs ă ьnă ОnglОг ,ă Нară oă ОnglОг ă МОă nuă maТă apar ТnОă МolonТгatoruluТ.ă Înă „PostМolonТală аrТtТngă anНă lТtОrarвă translatТon‖,ă МapТtolulă МarОă НОsМСТНОă volumulă ОНТtată НОă BassnОttă Тă TrТvОНТ,ă MarТaă TвmoМгkoă МonstruТО tОă Тă Оaă argumОntulă literaturii postcolonТalОăМaătraНuМОrО,ăavсnНăgrТУ ăьns ăs ăsОăНОlТmТtОгОă НОă oă aborНarОă „mОtaПorТМ ‖ă Тă v гсnНă ьnă traНuМОrОaă lТtОrar ă ună ПОnomОnă „analog sМrТТturТТă postМolonТalО‖ă (1999,ă 20,ă sublТnТОrОă ьnă orТgТnal).ă CСТară НaМ ,ă sprОă НОosОbТrОă НОă traНuМ torТ,ă sМrТТtorТТă postМolonТalТănuătranspunăunătОбt,ăМТăoăМultur ăМarОătrОbuТОăьn ОlОas ăМaă „lТmb ,ăsТstОmăМognТtТv,ălТtОratur ă(...),ăМultur ămatОrТal ,ăsТstem social ТăМaНruălОgal‖ă(20),ăМОlОăНou ăproМОsОăМonvОrgătoМmaТăьnăьnМОrМarОaăНОă mОНТОrОăМultural . Înă ambОlОă tТpurТă НОă tОбtă potă ПТă ТНОntТПТМatОă tr s turТă asОm n toarО,ă НОă laă pОrturb rТă lОбТМalОă (ОlОmОntОă НОă voМabulară Мuă ьnМ rМ tur ăМultural ăМОănuăОstОă ТmОНТatăaММОsТbТl ăМТtТtoruluТ)ăpсn ălaă struМturТăgramatТМalОăНОvТantОăМОărОПlОМt ă ТăОlОăaspОМtОăalОăМulturТТăНОă orТgТnОă pОă МarОă traНuМ torul,ă rОspОМtТvă sМrТТtorulă postМolonТal,ă trОbuТОă s ălОărОНОa.ăCaăurmarО,ăatсtătraНuМ torul,ăМсtă ТăsМrТТtorulăpostМolonial sОăv НănОvoТ Тăs ărОМurg ălaăoăsОrТОăНОăstratОgТТăprТnăМarОăs ăПaМТlТtОгОă МomunТМarОa.ăDОПТnТrОaă ТăsОlОМtarОaăaМОstorăstratОgТТăНОpТnН,ăьnămarОă m sur ,ă НОă poгТ ТonarОaă traНuМ toruluТ/sМrТТtoruluТă vТгavТă НОă МulturТlОă pОăМarОălОărОprОгТnt ă ТăНОămОМanТsmele de putere cu care acestea sunt asoМТatО.ă TвmoМгkoă sus ТnОă М ,ă ьnă aМОast ă ьnМОrМarО,ă atсtă ьnă Мaгulă traНuМОrТloră lТtОrarО,ă Мсtă Тă ală lТtОraturТТă postМolonТalО,ă ОsОn Тal ă ОstОă „ТntОrprОtarОa‖,ă obТОМtТvТtatОaă ПТТnНă „ТmposТbТl ‖ă (23).ă EstОă Тmportantă de re ТnutăaМОstăaspОМtăНОoarОМОătoatОăНОmОrsurТlОăМarОăsОăьnМaНrОaг ăьnă paraНТgmaă postМolonТal ,ă ПТОă М ă vorbТmă НОă proНuМОrОaă tОбtОlor,ă НОă traНuМОrОaă loră sauă НОă МonturarОaă unОТă rОПlОМ ТТă traНuМtologТМОă asupraă acesteia, trebuie percepute ca dinamice, fluide, difТМТlăНОăМlasТПТМatăьnă tОrmОnТăabsolu Т.ă „A aăМumă nuăpoatОă ОбТstaăoătraНuМОrОăПТnal ,ănuăpoatОă ОбТstaănТМТă oă ТntОrprОtarОă ПТnal ă aă unОТă МulturТă prТntr-oă moНalТtatОă lТtОrar .ă Nuă ОбТst ăunăultТmăМuvсnt‖ă(TвmoМгkoă1999,ă23-24). 2.ăTextulăpostcolonialăînătraducere Aă vОНОaă lТtОraturaă postМolonТal ă ca traducere mi se pare un prТmă pasă ОsОn Тală ьnă ьnМОrМarОaă НОă aă ьn ОlОgОă aМОast ă lТtОratur ă ьnă 173 traНuМОrО.ă A aă Мumă arat ă BassnОttă Тă TrТvОНТă ьnă „IntroНuМОrОa‖ă lor,ă aМОstă tТpă НОă tОбtă МontТnu ă s ă nОă parvТn ă prТnă ТntОrmediul limbilor СОgОmonТМО,ă ОnglОгaă ьnă prТnМТpal,ă МООaă МО,ă ОvТНОnt,ă rТНТМ ă problОmaă pОrpОtu rТТămОМanТsmuluТăМolonТalăprОМumă Тăaă„rОla ТОТăasТmОtrТМОăНОă putОrО‖ă НТntrОă lТmbТlОă „vОrnaМularО‖ă Тă ОnglОг ă (1999,ă 13).ă Atсtă practica traducerii acestui tip de textО,ăМсtă ТătОorОtТгarОaăsaătrОbuТОăs ă sОă baгОгОă pОă oă Мon tТОntТгarОă aă aМОstoră mОМanТsmОă Тă rОla ТТ.ă AМОast ă Мon tТОntТгarОă prОsupunО,ă laă rсnНulă s u,ă oă ПamТlТarТгarОă Мuă tr s turТlОă definitorii ale acestui tip de text. Dezvoltarea studiilor postcoloniale din ultimele trei decenii a НusălaăoăНТvОrsТtatОăНОăьnМОrМ rТăНОăНОПТnТrОă ТăТntОrprОtarОăaăМulturТloră postМolonТalОă Тă aă tОбtОlorăproНusОă НОă aМОstОa.ă AvОmă laă НТspoгТ ТОă ună Мorpusăbogat,ăМarОăТnМluНОăatсtăaborН rТătОorОtТМОăabstraМtО,ăМОăvТгОaг ă О aПoНaУОlОă socio-polТtТМОă ьnă ansamblulă loră (pОă lсng ă EНаarНă SaТН,ă mОn ТonatămaТăНОvrОmО,ătrОbuТОăamТntТ ТăBТllăAsСМroПt,ăG.ăC.ăSpТvak,ă HomТăBСabСa),ăМсtă ТăТnvОstТga ТТămaТăaplТМatОălaănТvОlălТtОrară ТăьnăМОă prТvО tОătraНuМОrОaăaМОstuТătТpăНОătОбtălТtОrar.ăÎnăaМОast ultТm ăprТvТn ă trОbuТОăamТntТ ТăG.ăN.ăDОvв,ăAnТaăLoomba,ăSuУТtăMukСОrУОО,ăTОsaУаТă NТranУanaă ОtМ.ă Înă sМopulă analТгОТă НОă Пa ,ă voТă sМoatОă ьnă ОvТНОn ă Нoară МсtОvaă НТntrОă tr s turТlОă lТtОraturТТă postМolonТalО,ă МОlОă pОă МarОă lОă consider a fi mai importante din punct de vedere al unei mai bune Мon tТОntТг rТăaăproblОmОlorăМОăpotăap rОaăьnăproМОsulăНОătraНuМОrО. TОбtulă lТtОrară postМolonТală sОă prОгТnt ă Мaă ună palimpsest, cu straturТă МulturalОă Тă lТngvТstТМОă НТПОrТtО,ă МОă sОă МonstТtuТО,ă a aă Мumă sugОramă maТă sus,ă ьnă urma unor procese de traducere intra- Тă ТntОrМultural .ă SОă ьmplОtОsМă astПОlă НТПОrТtОă aspОМtОă alОă МТvТlТгa ТТloră ТnНТgОnОă Мuă aspОМtОă МОă Тnă НОă МТvТlТгa Тaă МolonТгatoarО.ă Atсtă tОбturaă straturТlorăТnНТvТНualО,ăМсtă ТăПОlulăьnăМarОăaМОstОaăsuntăsuprapusОă ТnăНО ТntОn ТТlОăПТОМ ruТăsМrТТtor. Ună astПОlă НОă proНusă ОstОă ОsОn ТalmОntОă hibrid Тă sОă sТtuОaг ,ă atсtă prТnă orТgТnО,ă Мсtă Тă prТnă traТОМtorТОă ultОrТoar ,ă ьntr-un al treilea spКțТu alănОgoМТОrТlorăМontТnuОăНТntrОăНТПОrТ ТТăagОn ТăТmplТМa ТăьnăaМОstОă complexe rela ТТ.ă PrТnМТpalulă tОorОtТМТană ală СТbrТНТt ТТă postМolonТalОă r mсnОă HomТă BСabСa,ă МarО,ă ьnă The Location of Culture (1994)ă ьnă prТnМТpal,ă ОбplorОaг ă НТПОrТtОlОă Пa ОtОă alОă МonМОptuluТ.ă SТmplТПТМсnНă ьntr-oăoarОМarОăm sur ,ătrОbuТОăs ăvОНОmăьnăСТbrТНТtatОăoăьmplОtire de ОlОmОntОă oММТНОntalОă Тă orТОntalО,ă МarОă ьnМОpОă НТnă momОntulă МolonТг rТТă ТăМontТnu ăpОătotăparМursulăs u,ăbaăМСТară ТăНup ăМuМОrТrОaă ТnНОpОnНОn ОТăНОăМ trОăПostОlОăМolonТТ.ăEstОăunăПОnomОnăНТnamТМ,ăМarОă МonturОaг ă ună ală trОТlОaă spa Тuă ală traПТМuluТă dintre culturile implicate, spa Тuă ьnă МarОă Тauă na tОrОă noТă ТНОntТt Тă Тă ПormОă НОă rОprОгОntarО.ă Înă vТгТunОaăluТăBСabСa,ăСТbrТНТtatОaăьТăaПОМtОaг ăatсtăpОăМolonТгatorТ,ăМсtă Тă 174 pОăМОТăМolonТгa Т,ăatсtăpОăМОТăМarОăНО ТnăputОrОa,ăМсtă ТăpОăМОТăoprТma Т,ă Тă transМОnНОă НТМotomТТlОă МolonТalОă stanНarН,ă Мumă ară ПТă sТnО/МОl lalt,ă supОrТor/ТnПОrТor,ă aМas /ОбТlă ОtМ.ă Caă urmarО,ă arОă potОn Тalulă НОă aă submТnaă mОМanТsmulă МlasТМă ală putОrТТă Тă НОă aă НОМonstruТă ьnă aМОstă ПОlă СОgОmonТaăМultural ăoММТНОntal . Ca expresie a acestui proМОsăНТnamТМ,ălТtОraturaăpostМolonТal ă trОbuТОă v гut ă Тă Оaă Мaă ună proНusă ПluТН,ă МarО,ă ьnă МonsОМТn ,ă nuă rОprОгТnt ă ună punМtă НОă pornТrОă stabТlă ьnă МООaă МОă prТvО tОă traНuМОrОa.ă ParaНoбal,ă amă putОaă spunОă МСТară М ă tОбtulă postМolonТală НОvТnОă maТă stabil numai prТnă traНuМОrО,ă НО Т,ă ОvТНОnt,ă aМОast ă stabТlТгarОă ьТă poatОă aПОМtaătr s turТlОăНОПТnТtorТТ.ă DaМ ă ьnă МОlОă НТnă urm ă HomТă BСabСaă valorТгОaг ă poгТtТvă СТbrТНТtatОaă ТăМОlăНО-alătrОТlОaăspa Тuă– toМmaТăНatorТt ăpotОn ТaluluТăloră subversiv –,ă poгТ Тaă sМrТТtoruluТ postМolonТală r mсnОă unaă ТnМОrt ă Тă vulnОrabТl .ă Caă ОntТtatОă НОМТгТonal ,ă aМОstaă sОă ОбpunОă МrТtТМТloră НТnă ambОlОăНТrОМ ТТ,ăatсtăМОaăaăspa ТuluТăМolonТгatăНТnăМarОăprovТnО,ăprОМumă Тă МОaă aă spa ТuluТă МolonТгator,ă М ruТaă ТmplТМТtă Тă sОă aНrОsОaг .ă Înă ьnМОrМarОa lorăНОăaărОНaăМontОбtulăНТnăМarОăprovТn,ăsМrТТtorТТăsОlОМtОaг ă ТăsТmplТПТМ ,ăprТvТlОgТaг ă ТămargТnalТгОaг ,ăМrОсnНăunătОбtăМarОăvaăПТ,ă ТnОvТtabТl,ă maТă „sТmplu‖ă НОМсtă МontОбtul.ă DТnă punМtă НОă vОНОrОă lТngvТstТМ,ă МСТară НОМТгТaă НОă aă sМrТОă ьnă ОnglОг ă ьТă ПaМОă pe scriitorii postcoloniali Тntaă unoră aМuгa ТТă НОă ТnautОntТМТtatО.ă PОă НОă alt ă partО,ă ПОlulă unОorТă ТrОvОrОn Тosă ьnă МarОă ь Тă prОгТnt ă Мulturaă autoСton ă poatОă provoМaă Тă Оlă rОaМ ТТă ОбtrОmО.ă Salmană RusСНТОă oПОr ă ОбОmplulă unuТă scriitor care a fost supus ambeloră tТpurТă НОă МrТtТМТ,ă ьnă Мaгulă s uă aМuгa ТТlОă НОă blasПОmТОă МulmТnсnН,ă Нup ă Мumă bТnОă sОă tТО,ă Мuă pronun arОaăunОТăfat wace i-aăНОturnatăatсtăМrОa Тa,ăМсtă ТăbТograПТa.ă PornТnНă НОă laă prОmТsaă „palТmpsОstТМ ‖ă ТnvoМat ă maТă sus,ă textul-surs ă trОbuТОă v гută Мaă ună nod tensionat de decizii, iar moНalТt ТlОă ьnă МarОă auă Пostă sОlОМtatОă Тă aranУatОă straturТlОă НОгv luТОă ТntОn ТТlОăautoruluТăьnăraportăМuăМontОбtulăСТbrТНăьnă ТăНТnăМarОăМrООaг .ă AМОstОă ТntОn ТТ,ă rОПlОМtatОă ьnă НОМТгТТlОă luatО,ă ară putОaă ПТă grupatОă provizoriu Нup ă Мumă urmОaг :ă rОгТstОn ă ьnă Пa aă СОgОmonТОТă lТngvТstТМОă Тă МulturalОă aă МolonТгatoruluТ;ă submТnarОă aă aМОstОТă СОgОmonТТ;ărОstruМturarО/transmutarОăaăМОntrОlorăНОăputОrО;ă ТăoПОnsТv ă dinspre margine spre centru2. Strategiile utilizate sunt dinamice, chiar 2 The Empire Writes Back, titlul volumului fundamental de studii postМolonТalОă ОНТtată НОă AsСМroПt,ă GrТППТtСsă Тă TТППТnă (2002)ă ОstОă НОă Пaptă ună ОМouăalăunuТăartТМolăsМrТsăНОăRusСНТОăьnă1982ă ТăТntТtulată„TСОăEmpТrОăWrТtОsă 175 НaМ ă sОă poatОă ТНОntТПТМaă ună sОtă rОlatТvă lТmТtată НОă stratОgТТă rОМurОntО.ă VarТa ТТlОă НОpТnНă НОă ТntОn ТТlОă НОă momОntă alОă autoruluТă Тă НОă МomponОntaă pОă МarОă НorО tОă s ă oă prТvТlОgТОгО,ă putсnНă luaă ТnМlusТvă Пormaă unoră stratОgТТă traНuМtТvОă (prТnă МarОă sОă МrООaг ă un text ce pare deja tradus). Acest tip de text-surs ăНОУaătraНusăprОгТnt ăНТПТМult ТăНТnătoatОă punМtОlОăНОăvОНОrО,ăТarămОtoНОlОălaăМarОăpoatОărОМurgОătraНuМ torulăsОă arat ălaăПОlăНОăНТnamТМОăМaă ТăМОlОăalОăautoruluТ.ăComplТМataăТnПorma ТОă Мultural ă (ТmplТМТtă polТtТМ /ТНОologТМ )ă ОstОă МoНТПТМat ă ьntr-o varietate de moduri la diferite niveluri ale textului, cele mai vizibile fiind НОvТa ТТlОăНОălaănТvОlălОбТМal,ăgramatТМală ТăpragmatТМ,ăНОvТa ТТăМОănuăsОă stabТlТгОaг ăьns ,ănuăНОvТnăНОvТa ТТătТpТМОănТМТăm Мar ьnăМaгulăautorТloră rОspОМtТvТă (ьnă sОnsulă М ă aМО tТaă ь Тă moНТПТМ ă tОСnТМТlОă НОă laă ună tОбtă laă altul).ăÎnăМТuНaăvarТОt ТТăНОăstratОgТТălaăМarОăpoatОărОМurgОătraНuМ torul,ă ОstОăТmpОratТvăМaăaМОstaăs ărОгТstОătОnta ТОТăНОă„naturalТгarО‖ăaătОбtuluТsurs ,ă НОă aservire a acestuia culturii- Тnt ,ă Тă s ă aНoptОă oă poгТ ТОă НОă protОУarОă aă stranТОt ТТă Тă СТbrТНТt ТТă tОбtuluТă postМolonТal.ă Înă Мaгulă aМОstoră tОбtО,ă argumОntulă luТă AntoТnОă BОrmană rОПОrТtoră laă „l‘цprОuvОă НОăl‘цtrangОr‖ăь ТărОНovОНО tОărОlОvan a,ănuăМaăunăОбОrМТ ТuăОlТtТst,ăМТăМaă oă ьnМОrМarОă НОă p strarОă aă ТntОn ТТloră motТvatОă polТtТМă Тă ТНОologТМă alОă textului-surs .ă AМОla Тă ьnНОmnă laă p strarОaă altОrТt ТТ,ă laă aММОptarОaă „МОluТlalt‖,ă ьlă ПaМОă Тă IrчnОă KrТstОvaă (2010,ă 152),ă Тară MТМСaОlaă WolПă plОНОaг ă laă rсnНulă ОТă pОntruă oă sТtuarОă Тă aă traНuМ toruluТă ьntr-un al „trОТlОaăspa Тu‖,ăНОăunНОăs ăpraМtТМОă„stratОgТТăТntОrvОn ТonТstО‖ă(2000,ă 130).ă SarМТnaă traНuМ toruluТă НОvТnОă astПОlă aМООaă НОă aă „ОбМluНОă monolТngvТsmul‖ă Тă НОă a-Тă ПaМТlТtaă Тă МТtТtoruluТă aММОsulă laă aМОast ă СТbrТНТtatОă Тă aМОstă spa Тuă „ьntrО‖/„Тn-bОtаООn‖,ă unНОă„s ă ПТОă sТmultană МapabТlă НОă lОМtur ă Тă traНuМОrО,ă unНОă traНuМОrОă НОvТnОă oă partОă ТntОgrant ăaăОбpОrТОn ОТăНОălОМtur ‖ă(MОСrОгă1999,ă122). 3.ă„Subcondimentulăindian”3 înăasezon riăromâne ti Spre deosebirОăНОăaltОăspa ТТăМulturalОăьnăМarОătraНuМОrТlОăauăoă ponНОrОăsМ гut ă(О.g.,ăMarОaăBrТtanТОă4ș,ăStatОlОăUnТtОă3ș,ăМonПormă unor statistici publicate de Literature Across Frontiers sau Three Percent,ă rОsurs ă aă UnТvОrsТt ТТă RoМСОstОr),ă ьnă RomсnТaă aМОast ă pondОrОăОstОămultămaТămarОă(aproбТmatТvă60ș,ăМonПorm,ăprТntrОăal ТТ,ă BaМkăаТtСăaăVОngОanМО‖,ălaărсnНulăs uăunăОМouăalăПaТmosuluТă film din seria Star Wars, The Empire Strikes Back. 3 Atсtă „PalТmpstТna‖,ăМсtă Тă „subМonНТmОntulăТnНТan‖ă suntătОrmОnТă ПolosТ ТăНОă SalmanăRusСНТОăьnăUltimul suspin al Maurului (2002). 176 luТăCТprТană ТulОaăьntr-un interviu din RomсnТКăХТtОrКr ,ă2013, no. 13). FaptulăьnăsТnОăОstОăПoartОăТntОrОsantă ТăarămОrТta,ăП r ăьnНoТal ,ăoăanalТг ă sОparat .ă Înă ТntОrvТulă mОn Тonat,ă CТprТan ТulОaă punОă aМОast ă sТtua ТОă pОă sОamaă unОТă „ТmaturТt Тă aă pТО ОТă М r ТТ‖ă НТnă RomсnТa,ă Нară prТntrОă cauzele fenomenului s-ară putОaă num raă Тă oă polТtТМ ă ОНТtorТal ă rОstrТМtТv ă ьnaТntОă НОă 1989,ă МarОă prТvОaă traНuМОrТlОă НТnă anumТtОă spa ТТă culturale cu suspiciune. S-aărОМupОratămultăьnăultТmТТăНou гОМТă ТăМТnМТă НОă anТ,ă pОă pТa aă romсnОasМ ă ap rсnНă marОaă maУorТtatОă aă tТtlurТloră МonsaМratОă ьnă paraНТgmaă vОstТМ .ă RОМОntă sОă obsОrv ă МСТară oă orТОntarОă sprОăpublТМarОaăaproapОăьnătТmpărОalăaăautorТlorăstr ТnТ,ămultОătraНuМeri ПТТnНă lansatОă sТmultană Мuă orТgТnalОlОă sauă laă ПoartОă sМurtă tТmpă Нup ă aМОstОa.ăUnaăНТnăМomponОntОlОăМarОă Т-aăМonsolТНatăprОгОn aăpОăpТa aă romсnОasМ ă (rОpОt,ă pОă ПТlТОr ă oММТНОntal )ă ОstОă МОaă aă lТtОraturТТă postМolonТalО.ă DatorТt ă proprТОТă arТТă НОă spОМТalТгarОă proПОsТonal ,ă m ă voТăaбaăНoarăpОălТtОraturaăpostМolonТal ăprovОnТnНăНТnăspa ТulăangloПonă Т,ămaТăprОМТs,ăНТnăПostОlОăМolonТТăalОăМoroanОТăbrТtanТМО,ăьnăspО ăInНТa,ă ьns ăьntrОb rТlОăОsОn ТalОăsuntăpraМtТМăaМОlОa Т. OăprТm ăastПОlăНОăьntrОbarОăОsОn Тal ăarăputОaăПТătoМmaТăaМООaăaă statutuluТăaМОstorătОбtОăpostМolonТalОăьntr-oăsoМТОtatОăpostМomunТst ă(saăНТsМutatămultăьnăpОrТoaНaărОМОnt ăНОsprОătr s turТlОăpОăМarОăМОlОăНou ă paradigme le-ară avОaă ьnă Мomun).ă SОă poatОă vorbТă НОsprОă oă aПТnТtatОă ТНОologТМ ă sauă Мultural ă МarОă s ă ПТă МonНТ Тonată sОlОМ Тaă НОă tОбtОă publТМatОă ьnă traНuМОrО?ă Sauă Оă vorbaă Нoară НОă ună МrТtОrТuă „НОă pТa ‖,ă ОНТturТlОă mОrgсnНă pОă prТnМТpТulă „numОluТă МunosМut‖?ă EvТНОnt,ă tОnsТunОaăТНОologТМ ăТnОrОnt ăstatutuluТăНОă„numОăМunosМut‖ăОstОă ТăОaă relevant .ăDup ăМumăobsОrv ,ăprТntrОăal ТТ,ăTвmoМгkoă(1999,ă31),ăОstОă НОă luată ьnă sОam ă Пaptulă М ă mul Тă НТntrОă МОТă МarОă aУungă laă ună anumТtă nТvОlăНОărОМunoa tОrОăsuntăМОТăМarОătr ТОsМăьnămОtropolОlОăМolonТalОă Тă auăПostăТntОgra ТăastПОlăunuТăМanonăalăМ ruТărОsort r mсnОătotu ТăМulturaă СОgОmonТМ .ăPrТnăalОgОrТlОăОНТtorТalОăП МutО,ăspa ТulăromсnОsМ,ăМarО,ăьnă prТnМТpТuăМОlăpu Тn,ăs-arăputОaăsТtuaăpОăoăpoгТ ТОăasОm n toarОăМuăМОaăaă МulturТloră Пostă „margТnalО‖,ă „oМupatО‖,ă sОă ьnrОgТmОntОaг ă ьnă armataă МanonТМ ăaăspa ТuluТăСОgОmonТМă(pТa aăangloПon ,ăьnăaМОstăМaг). Caă ОбОmplu,ă putОmă ОбamТnaă МОă sОă ьntсmpl ă laă МapТtolulă traducerilor din autori indieni/anglo-ТnНТОnТ.ăF r ăaăНorТăs ăНТmТnuОгăьnă vreun fel meritele literare incontestabile ale unor autori cum ar fi Salman Rushdie sauă AmТtavă GСosС,ă mОrТt ă rОmarМată Пaptulă М ă numОă extrem de respectate pe subcontinentul indian, cum ar fi G. V. Desani, RaУaăRaoă ТăR.ăK.ăNaraвan,ăь Тăa tОapt ăьnăМontТnuarОătraНuМ torТТ.ăÎnă Мaгulă luТă Salmană RusСНТО,ă pОă lсng ă statutulă s uă МanonТМă МonПОrТt de ТmportantОărОМunoa tОrТ,ăМumăarăПТăPrОmТulăBookОr,ăpОăМarОăautorulăl-a Мс tТgatăТnТ Тalăьnă1981ăpОntruăCopiii din miez de noapte, primind apoi 177 ТăTСОăBookОrăoПăBookОrsăьnă1993ă ТăTСОăBОstăoПătСОăBookОrăьnă2008,ă maТă avОmă Тă НТmОnsТunОaă spОМtaМuloas ă pОă МarО,ă НТnă p МatО,ă Т-a НobсnНТt-oă НatorТt ă fatwei pronun atОă НОă aвatolaСulă KСomОТnТă Мaă urmarОă aă publТМ rТТă romanuluТă Versetele Satanice.ă PrТntrОă al Тă Мс tТg torТă anglo-ТnНТОnТă aТă prОmТuluТ,ă publТМa Тă ьnă traНuМОrО,ă trОbuТОă mОn Тona Тă ArunНСatТă Roв,ă Мuă DumneгОuХă ХucrurТХoră m runtО (1997, 2004ă ьnă traНuМОrО),ă KТrană DОsaТ,ă MoștОnТtoКrОКă t rсmuХuТă pТОrНut (2006, 2007), Aravind Adiga, Tigrul Alb (2008, 2009). Putem specula, a aНar,ăМ ăaМОstОăНОМТгТТă ТnămaТăНОgrab ăНОăПaМtorТТăОМonomТМТăНОМсtăНОă cei culturali. (AcО tТă autorТă МonstТtuТО,ă НОă altПОl,ă Тă mТnТМorpusulă НТnă МarОăauăПostăОбtrasОăМОlОăМсtОvaăТlustr rТăНТnăartТМolulăНОăПa .) PornТnНă НОă laă tr s turТlОă tОбtuluТă postМolonТală МonturatОă antОrТor,ăvoТăОбamТnaămaТăьnНОaproapОăьnăМОlОăМОăurmОaг ăproblОmОlОă specificОă pОă МarОă aМОstОă tr s turТă lОă potă rТНТМa,ă prОМumă Тă posТbТlОlОă stratОgТТălaăМarОăpotărОМurgОătraНuМ torТТ.ăTОбtОlО-surs ăsuntătoatОăsМrТsОă ьnălТmbaăОnglОг ,ăНar,ăa aăМumăsugОramăНОУa,ăoăОnglОг ăpОăМarОăaМО tТă sМrТТtorТă ТnНТОnТă Т-oă ьnsu ОsМă Тă oă rОmoНОlОaг ă ьnă НТПОrТtОă propor ТТ.ă Mul Тă НТntrОă ОТă sОă МonsТНОr ă ьnНrОpt Т Тă s ă ПaМ ă aМОstă luМruă Тă ь Тă УustТПТМ ă alОgОrОaă ьnă tОrmОnТă МОă sОă ьnsМrТuă Мlară ьnă paraНТgmaă postМolonТal .ăSalmanăRusСНТОăьnsu ТăspunО: „suntОmăto ТăНОăp rОrО,ăspОr,ăМ ănuăputОmăpură ТăsТmplu folosi limba МumăoăП МОauăОnglОгТТ,ăМ ătrОbuТОăs ăoărОmoНОl măМonПormănОvoТloră noastrО.ă CОТă НТntrОă noТă МarОă ПolosТmă ОnglОгa,ă oă ПaМОmă ьnă МТuНaă ambТguТt ТТă pОă МarОă oă rОsТm Тmă Пa ă НОă Оa,ă sauă poatОă toМmaТă НТnă МauгaăaМОstОТăambТguТt Т,ăpoatОăНТnăМauг ăМ ăvОНОmăьnăaМОast ălupt ă lТngvТstТМ ăoărОПlОМtarОăaăМОlorlaltОăluptОăМarОăauăloМăьnălumОaărОal ,ă luptОă ьntrОă Мulturaă НТnă noТă Тă ТnПluОn ОlОă МОă sОă ОбОrМТt ă asupraă soМТОt Тloră noastrО.ă Aă МuМОrТă ОnglОгaă ară putОaă ьnsОmnaă ьnМСОТОrОaă proМОsuluТănostruăНОăОlТbОrarО‖ (1992, 17, trad. n.). El ПaМО,ă НОă asОmОnОa,ă oă oarОМarОă НТПОrОn ТОrОă atunМТă МсnНă vorbО tОănuăНoarăНОsprОăМumăsМrТТtorТТăТnНТОnТăь ТăaproprТaг ălТmbaăьnă sМopurТă subvОrsТvО,ă МТă Тă НОsprОă ПОlulă ьnă МarОă unТТă sМrТТtorТă ТnНТОnТă НОă Нup ăТnНОpОnНОn ănuămaТăpОrМОpălТmbaăОnglОг ăМaăpОăunăТnstrumОntă alăoprОsТunТТăМolonТalО.ăA aНar,ăutТlТгarОaălТmbТТăОnglОгОănuăОstОăНoarăoă МСОstТunОăНОătraНuМОrОăНТnăМОlОlaltОălТmbТăьnso ТtОăНОătotăatсtОaătr s turТă МulturalОăalОăInНТОТ,ăМТă ТăoăьnМОrМarОăНОăaăНОlТmТtaăunăaltăspa Тuă– un al trОТlОaăspa Тuă–, nici indian, nici britanic, dar care poate fi recunoscut НОăambОlОă ТăьnăМarОăsОăpotătransМОnНОăНТМotomТТlОăМolonТalО. Identificarea problemelor de traducere (ce corespund unor stratОgТТăМrОatТvОătТpТМО)ă ТăaăposТbТlОlorăstratОgТТăНe abordare a acestora vaă ПТă П Мut ălaă Нou ă nТvОlurТ,ălОбТМală Тă gramatТМal,ă ТăsОă vaă ьnМОrМaă oă 178 sМurt ă НТsМu ТОă aă Мсtorvaă avantaУОă Тă НОгavantaУОă prОгОntatОă НОă НТПОrТtОlОăstratОgТТ.ăTrОbuТОămОn ТonatăМlarăьnăaМОstămomОntăМ ăluМrarОaă НОăПa ănuăsОăНorО tОăoă МrТtТМ ăaătraНuМОrТlorăОбТstОntО,ăМТăoătrОМОrОăьnă rОvТst ăaăaspОМtОlorătТpТМăpostМolonТalОă ТăНТПТМult ТlorăpusОăНОăaМОstОaă ьnă vОНОrОaă ОmТtОrТТă unoră ТpotОгОă lОgatОă НОă oă praМtТМ ă НОă prОПОrată ьnă acest context. Înă plană lОбТМal,ă aМОast ă СТbrТНТtatОă poatОă luaă МОlă pu Тnă Нou ă ПormО.ăPОăНОăoăpartО,ămul ТăНТnăaМО tТăsМrТТtorТăьmplОtОsМăpură ТăsТmpluă ьnătОбtОlОălorăМuvТntОăНТnălТmbТlОălorăautoСtonО,ăМumăarăПТăСТnНТă ТăurНuă (ьnăМaгulăluТăSalmanăRusСНТОă ТăArunНСatТăRoв)ăsauăkannaНaă(ьnăМaгulă luТă RaУaă Rao).ă DaМ ă ТnТ Тal unii scriitori au inclus minime glosare de tОrmОnТă pОntruă aă ьnlОsnТă МТtТtorТloră „traНuМОrОa‖ă ОlОmОntОloră nОМunosМutОăsauăauăoПОrТtăОбplТМa ТТ,ăaМОstătТpăНОăparatОбtăОstОătotămaТă rar.ă CuvТntОlОă autoСtonОă НТnă tОбtă r mсnă ună pragă pОstОă МarОă МТtТtorulă textului-surs ătrОbuТОăs ătrОaМ ăНОăunulăsТngur. MotТva ТТlОă ТăОПОМtОlОăunОТăasОmОnОaăstratОgТТăsuntămultТplО.ăOă astПОlăНОăНОПamТlТarТгarОăaăМТtТtoruluТăНОălТmb ăОnglОг ăpoatОăavОaăună efect destabilizator al paradigmei culturale hegemonice. Confruntat cu lexiculă str Тn,ă МТtТtorulă sОă rОg sО tОă pОă ună tОrТtorТuă unНОă s-ar putea sТm ТămaТăpu ТnătОntat/ьnНrОpt Тtăs ăorТОntalТгОгО.ăEvТНОnt,ăМТtТtorТТăНТnă spa ТulăangloПonăvorăПТăm МarăьnăpartОăПamТlТarТгa ТăМuăunОlОăНТnăaМОstОă ОlОmОntОă НОă voМabular,ă НОoarОМО,ă a aă Мumă sublТnТaг ă BСabСa,ă СТbrТНТгarОaă arОă loМă ьnă ambОlОă НТrОМ ТТă Тă Мulturaă ТnТ Тală МolonТгatoarОă absoarbОăОlОmОntОăНТnăspa ТuăТnТ ТalăМolonТгat.ăOăpartОăНТnăОlОmОntОlОă МОă Тn,ă НОă ОбОmplu,ă НОă traНТ Тaă МulТnar ă aă subМontТnОntuluТă ТnНТană nuă vor mai constitui pragurТăsОmantТМОăНТПТМТlăНОătrОМutăНОăМ trОăМТtТtorulă НОălТmb ăОnglОг .ăAltОlОăьns ăr mсnăьnăplanulăaltОrТt ТТ. Un al doilea tip de strategie este reprezentat de utilizarea de М trОă sМrТТtorТТă ьnă Мauг ă aă unОТă ОnglОгОă „ТnНТОnО‖.ă AМОstă tТpă НОă „aproprТОrО‖ălТngvТstТМ ăpoatОăПТăОбplТМatătotăprТnăprТsmaăproМОsuluТăНОă „СТbrТНТгarО‖ă МОă arОă loМă НО-a lungul perioadei de colonizare, aceasta nОПТТnНă ьns ă omogОn .ă VarТТă ОlОmОntОă lОбТМalОă ОvoluОaг ă НТПОrТtă ьnă ПunМ ТОăНОăspa ТulăьnăМarОăsuntăutТlТгatО.ăParМursurТlОălorăНТПОrite pot fi ОбploatatОă НОă М trОă sМrТТtorТă pОntruă aă sМoatОă ьnă ОvТНОnt ,ă НОă ОбОmplu,ă statutulăМulturalăНТПОrТtăalăpОrsonaУОlorăьnăПunМ ТОăНОăspa ТulăьnăМarОăsОă aПl ,ă sauă pОntruă aă ТntОnsТПТМaă posТbТlОlОă sОntТmОntОă НОă ТnaНОМvarОă rОsТm ТtОăНОămТgran ТТăНТnsprОăПostele colonii britanice. Voi ilustra pe sМurtă Мuă МсtОvaă ОбОmplОă provОnТnНă НТnă povОstТrОaă „TСОă CourtОr‖ă („VaУnТМul‖)ăНТnăvolumulăEast, West (Orient, Occident) al lui Salman RusСНТО.ăProtagonТstul,ăunăaНolОsМОntăТnНТanăaăМ ruТăПamТlТОăsОămut ăьnă AnglТaă Тă МarОă ОstОă trТmТsă laă oă Мoal ă Мuă ТntОrnat,ă sОă vОНОă luată pОstОă pТМТorăНОăМ trОăМolОgТТăs ТăНТnăprТМТnaăОnglОгОТăpОăМarОăoăПolosО tО:ă„...Тnă 179 mвă Bombaвă аaвă Iă saТНă «brougСt-up»ă Пoră upbrТngТngă (...)ă anНă «maМaronТ»ăПorăpastaăТnăgОnОral‖ă(RusСНТОă1994,ă185).ăÎnăprТmul caz avem de-aăПaМОăМuăoăsМСТmbarОăaăvalorТТăgramatТМalО,ăb ТatulăПolosТnНă participiul trecut (brought-up)ă Мuă valoarОă НОă substantТv,ă ьnă loМă НОă upbringing.ă Înă МОlă НО-ală НoТlОa,ă sОă ТnvОrsОaг ă rОla Тaă НОă СТponТmТОСТpОronТmТО,ăutТlТгсnНu-se termenul mai specific (macaroni)ăьnăloМăНОă МОlă gОnОral.ă Tat lă protagonТstuluТă sПсr О tОă Тă Оlă ьntr-oă sТtua ТОă problОmatТМ ă ( Тă МomТМ ,ă ьnă aМОla Тă tТmp)ă totă НТnă Мauгaă unОТă ambТguТt Тă lОбТМalО.ă TrТmТsă НОă so Тaă saă laă ПarmaМТОă Мaă s ă МumpОrОă tetine pentru mezina familiei, acОstaăsОăьntoarМОăТnНТgnată Т...ăb tutăatсtă laăproprТuă(ПarmaМТstaăьlăplОsnО tО),ăМсtă ТălaăПТgurată(НОoarОМОăМontТnu ă s -ТăsМapОăьnМurМ turaălТngvТstТМ ăьnăМarОăs-aăaПlat).ă„TСОnăIăaskОНăНТНă she have any nipples,ăanНăsСОăslappОНămвăПaМО‖ă(1994,ă183,ăsubl.ăn.). Înă ОnglОгaă brТtanТМ ă stanНarН,ă nipples ьnsОamn ă sПсrМurТ,ă НОă unНОă Тă ПurТaă ПarmaМТstОТ,ă Мuvсntulă pОntruă tОtТn ă ПТТnНă teat.ă CсnНă ьns ă Тă sОă ОбplТМ ăb rbatuluТăНОăМ trОăПТТМaăsaăНОăpaТsprОгОМОăanТăМ ăarăПТătrОbuТtăs ă ПolosОasМ ă aМОstă Мuvсnt,ă ОstОărсnНulă ПОmОТlorăaНultОă НТnăПamТlТОă s ă sОă revolte, teat ьnăОnglОгaăТnНТan ăьnsОmnсnНăsПсrМ.ă CaăoăvarТant ănОstabТlТгat ăьns ăaăaМОstuТătТpăНОăstratОgТОăavОmă МoloМa ТТlОănОПТrО tТăМОăaparăьnăunОlОătОбtО.ăDО ТăsuntăsМrТsОăьnăОnglОг ,ă aМОstОătОбtОăsuntăНОsОorТăprОs ratОăНОăastПОlăНОăМombТna ТТănОobТ nuТtО,ă МarОă suntă rОгultatulă unoră transpunОrТă НТrОМtО,ă lТpsТtОă ТntОn Тonată НОă raПТnamОntătraНuМtТv,ăПТОăalОăunorăМoloМa ТТăПТrО tТăьnălТmbТlОăautoСtonО,ă ПТОă alОă unoră МombТna ТТă МОă lОă НТsloМ ă ТntОn Тonată pОă МОlОă НТnă ОnglОг . EstОă Тmportantă НОă sublТnТat,ă a aă Мumă oă ПaМОă Тă G.ă J.ă V.ă PrasaНă ьnă „WrТtТngă translatТon.ă TСОă strangОă МasОă oПă tСОă InНТană EnglТsСă novОl‖ă (1999),ăМ ăaМОstОăМoloМa ТТ/МombТna ТТănОПТrО tТănuăsuntătТpТМОăОnglОгОТă ТnНТОnО,ăМarОăОraăsursaăМomplТМa ТТlorălОбТМalО mОn ТonatОăьnăparagraПulă prОМОНОnt:ă „AМО tТă sМrТТtorТă МrООaг ă (ьn)ă ОnglОгОă МОă nuă suntă nОТntОn ТonatОă Тă nuă rОprОгТnt ă Нoară – sauăьnăьntrОgТmОă – variante ale ОnglОгОТă ТnНТОnО‖ă (PrasaНă 1999,ă 44),ă МТă oă „traНuМОrО‖ă (45)ă mОnТt ă s ă МrООгОăoălТmb ănou ăpОntruăsТtua ТТlОă ТăpОrsonaУОlОăМarОăoănОМОsТt .ăNuă ОstОă vorbaă nТМТă НОă oă sТmpl ă ( Тă traНТ Тonal )ă ьnМОrМarОă НОă aă aН ugaă МuloarОă loМal ,ă МТă toМmaТă НОă oă МonturarОă aă unuТă spa Тuă ТntОrmОНТar,ă СТbrТН,ă ьnă МarОă tОбtulă НОvТnОă palТmpsОst,ă subă stratulă МarОă „ТmТt ‖ă engleza ( Тă ТmТta Тa,ă „mТmТМrв‖,ă ОstОă ună altă МonМОptă Тmportantă ьnă stuНТТlОă postМolonТalО,ă ТnsuПТМТОntă valorТгată НТnă pОrspОМtТv ă traНuМtologТМ )ăputсnНu-sОăauгТă ТăaltОăvoМТ,ăramТПТМatОăьnsprОăНТПОrТtОă aspОМtОă alОă МomplОбОТă rОalТt Тă postМolonТalОă ТnНТОnО.ă SamТaă MОСrez sus ТnОăМ ,ăprТnăНОlТmТtarОaăaМОstuТăspa ТuăТntОrmОНТar,ă 180 „aМОstОătОбtОăМaut ăs ăsОăНОМolonТгОгОăНОăНoТăasuprТtorТăsТmultan,ăНОă ПostulăМolonТгatorăoММТНОntalăМarОăsОălauН ănaТvăМuăОбТstОn aăloră ТălОă rОМupОrОaг ă ьnă МОlОă НТnă urm ,ă prОМumă Тă МulturТlОă na ТonalОă traНТ ТonalО,ă МarОă lОă nОag ă mТopă Тmportan aă Тă astПОlă НОă margТnalТгОaг ‖ă(1992,ă121). Înă ambОlОă МaгurТă НОsМrТsОă ьnă paragraПОlОă antОrТoarОă putОmă ТНОntТПТМaă ТntОn ТТlОă subvОrsТvОă alОă proМОsuluТă НОă СТbrТНТгarО,ă МarОă constituie, de altfel, una din dimensiunile principale ale argumentului luТă BСabСaă (1994).ă DomТna Тaă lТmbТТă ТmpОrТalО,ă ОnglОгaă ьnă aМОstă Мaг,ă ОstОăТnОvТtabТl ăьnăМaНrulăproМОsuluТăМolonТal.ăTotăТnОvТtabТl ăОstОăьns ă Тă „МorupОrОa‖ă aМОstОТă lТmbТă ьnă momОntulă ьnă МarОă p trunНОă trОptată ьnă diferТtОlОă straturТă alОă aНmТnТstra ТОТ.ă DОpartОă НОă aă ПТă ună proМОsă unТlatОral,ăargumОntОaг ăBСabСa,ăТmpunОrОaălТngvТstТМ ăsОătransПorm ă ьntr-unătraПТМăbТlatОralăьnăМarОăatсtăОnglОгa,ăМсtă ТălТmbТlОăautoСtonОăsОă transПorm . Înă aborНarОaă aМОstoră НТПТМult Тă tТpТМe textului postcolonial, la orice nivel s-ară aПlaă ОlО,ă ară ПТă НОă НorТtă Мaă traНuМ torulă s ă ьntrОprТnН ă ТnТ ТalăНou ăНОmОrsurТăПunНamОntalО.ăÎnăprТmulărсnН,ătrОbuТОăs ăМautОă s ăьn ОlОag ăМсtămaТăbТnОăМuăputТn ăМontОбtulătОбtuluТă Тăs ăТНОntТПТМОă Тă s ăanalТгОгОăьnНОaproapОăposТbТlОlОăТntОn ТТăpОăМarОăautorulălОăvaăПТăavută МuăaМОstОăНОvТa ТТ.ăÎnăaМОast ăprТvТn ăОstОăПunНamОntal ăПamТlТarТгarОaă traНuМ toruluТă Мuă prТnМТpТТlОă МrТtТМo-tОorОtТМОă НОă baг ă alОă stuНТТloră postМolonТalО.ăOrТМсtăНОăОбagОrat ăarăputОaăp rОaăoăasОmОnОaăaПТrma ТОă laă prТmaă vОНОrО,ă aă ьnМОpОă proМОsulă НОă traНuМОrОă П r ă oă Мunoa tОrОă aНОМvat ă aă aМОstОТă НТmОnsТunТă tОorОtТМОă rОprОгТnt ă ună rТsМă Тmportant,ă care poate duce la o a doua (sau a treia) aservire a acestui tip de text. ÎnăalăНoТlОaărсnН,ătraНuМ torulătrОbuТОăs ăь ТăНОПТnОasМ ăoăsОrТОă (nОМОsară lТmТtat )ă НОă stratОgТТă traНuМtТvО.ă EvТНОnt,ă aМОstОaă trОbuТОă s ă rОПlОМtОă Мon tТОntТгarОaă МontОбtual ă Тă МrТtТМ ă НОsprОă МarОă vorbОamă ьnă paragraПulă antОrТor.ă OrТМОă transПОră lТngvТstТМă Тă Мulturală prОsupunОă МrОarОaă unuТă mОМanТsmă МarОă prТvТlОgТaг ă – pОntruă aă r mсnОă ьnă arТaă tОrmТnologТМ ă aă postМolonТalТsmuluТă – anumТtОă rОla ТТă НОă putОrОă Тă margТnalТгОaг ă altОlО.ă Înă Мaгulă lТtОraturТТă МarОă МonstТtuТОă obТОМtulă aМОstuТăartТМol,ăaМОstămОМanТsmăОstОăМuăatсtămaТăsОnsТbТl.ăFОlulăьnăМarОă Оlă sОă МonturОaг ă НОvТnОă ТnНТМatТvă nuă Нoară pОntruă ПОlulă ьnă МarОă rОla ТonОaг ăМОlОăНou ăМulturТă(МОaăТnНТan ă ТăМОaăromсn ăьnăaМОstăМaг),ă МТă ТăПОlulăьnăМarОăОlОăsОăpoгТ ТonОaг ăprТnăraportarОălaăМОntrulăНОăputОrОă polТtТМ ă ТăМultural ă(МОlăbrТtanТМ,ăaНТМ ).ăCaăurmarО,ăНaМ ănuăНorО tОăs ă МaН ă toМmaТă ьnă МapМanaă „orТОntalТг rТТ‖,ă traНuМ torulă romсnă НОă lТtОratur ă postМolonТal ă trОbuТОă s ă rОгТstОă tОnta ТОТă НОă aă ПaМОă tОбtulă s ă „sunО‖ăprОaăbТnОăьnălТmbaăromсn ,ăНОăa-lăasОrvТălТmbТТă ТăМulturТТ- Тnt .ă CuăaltОăМuvТntО,ătrОbuТОăp stratăunănТvОlăНОăstranТОtatОăМarОăs ăsugОrОгОă 181 ьntr-oă suПТМТОnt ă m sur ă noНulă НОă tОnsТunОă ТstorТМ ,ă lТngvТstТМ ă Тă Мultural ăьnăУurulăМ ruТaăОstОăМonstТtuТtătОбtul-surs . ConМrОt,ă МОă sОmnТПТМ ă toatОă aМОstОaă laă nТvОlă lОбТМal? DaМ ă nОă rОПОrТmă laă prТmulă tТpă НОă stratОgТОă mОn Тonată maТă sus,ă anumОă МОlă ală ьmplОtТrТТăМuvТntОlorăНТnălТmbТlОăautoСtonОăьnătОбtul-surs ,ăОvТНОntăОstОă НОă prОПОrată p strarОaă aМОstoraă Мaă atarОă Тă ьnă tОбtul- Тnt .ă AНОv rataă НТlОm ăsОăТvО tОăьns ăьnălОg tur ăМu inserarea unui posibil paratext care s ă ПaМТlТtОгОă МТtТtoruluТă romсnă aММОsulă sОmantТМ.ă RОПlОМ Тaă traНuМtologТМ ă romсnОasМ ă ьnă aМОast ă prТvТn ă ОstОă ьnМ ă ьnă Мursă НОă ОlaborarО.ăLaănТvОlăpraМtТМ,ă tТuăНТnăproprТОăОбpОrТОn ăМ ăОНТturТlОăМarОă publТМ ă aМОstОă traНuМОrТă tТnНă s ă ПТОă oarОМumă rОtТМОntОă ьnă prТvТn aă prolТПОr rТТăparatОбtuluТăМonstТtuТtăНОăprОПО О,ăpostПО Оă ТăУustТПТМ rТăalОă traНuМ toruluТ.ă MotТvОlОă unОТă asОmОnОaă rОtТМОn Оă suntă multТplОă Тă justificate – sau justificabile – prТnă ra ТunТă praМtТМО,ă МarОă Тnă atсtă НОă obТОМtТvОlОă varТТloră ОНТtorТ/МolОМ ТТ,ă Мсtă Тă НОă pсrgСТТlОă МomОrМТalОă ьnă vТrtutОaă М roraă aМ ТonОaг ă ОНТturТlО.ă EбТst ă ьns ă МОlă pu Тnă Нou ă sМurtОă ТntОrvОn ТТăНТnăpartОaăpraМtТМТОnТlor,ăМarОăМonturОaг ăМОТăНoТăpolТăьntrОă МarОăpotăaМ ТonaătraНuМ torii. Înă „Notaă traНuМ toruluТ‖ă МarОă НОsМСТНОă volumulă P mьntuХă НОă suЛă t ХpТХОă ОТ,ă traНuМОrОaă НТnă 2003ă aă romanuluТă publТМată ьnă 1999ă НОă Salmană RusСНТО,ă AntoanОtaă RalТană spunО:ă „ Тnă s ă ТnПormОгă МТtТtorТТă aМОstОТă М r Тă М ,ă ьnă moНă НОlТbОrat,ă nuă amă ьmp nată Мuă note de subsol amplulă ТăМomplОбulăromanăalăluТăSalmanăRusСНТОă – МuămТМТăОбМОp ТТă ьnă МarОă oă ОбplТМa ТОă mТă s-aă p rută ТnНТspОnsabТl ă pОntruă ьn ОlОgОrОaă tОбtuluТ‖ă(5). TraНuМ toarОaărОmarМ ,ăНОăasОmОnОa,ăНТПОrТtОăaspОМtОăalОă МomplОбuluТăstТlărusСНТОan,ăНОМlarсnН М ăaМОstОaăarăПТăПostă„aplatТгatОă НОă aМuratО Оaă ПastТНТoas ă aă notОlor‖ă (5).ă Înă plus,ă „[s]ОnsurТlОă abunНОn ОТă НОă МuvТntОă ТnНТОnО,ă mОnТtОă s ă ТmprТmОă МuloarОă loМal ,ă sОă НОНuМă Мuă u urТn ă НТnă МontОбt‖ă (5).ă Înă proprТaă mОaă „Not ă par Тală ОбplТМatТv ă aă traНuМ toruluТ‖ă НТnă МaНrulă postПО ОТă МarОă ьnМСОТОă traducerea volumului Ultimul suspin al Maurului (2002),ăьmТăОбprТmă– П r ăaăТntra,ăОăaНОv rat,ăьnăНОtalТТăУustТПТМatТvОă– prОПОrТn aăpОntruănotОlОă НОă subsol,ă ьnă МТuНaă rТsМuluТă „НОă aă ьngrОunaă lОМtura‖ă (561).ă Înă МОlОă Мe urmОaг ,ăьmТăpropunăs ătrОМăpОăsМurtăьnărОvТst ăМсtОvaăНТnăavantaУОlОă Тă НОгavantaУОlОă МОloră Нou ă op ТunТ,ă ОvТНОntă prТnă raportarОă laă МaНrulă postМolonТalăalăТntОrvОn ТОТăНОăПa ă ТălaăprОmТsaăМonstТtuТt ăНОăНorТn aă de a evita o recolonizare a textului prin traducere. 182 P strarОaă lОбТМuluТă autoСtonă П r ă aparată aУut toră (notОă НОă subsolă sauă ОбplТМa ТТă ьnă tОбt4)ă rОprОгТnt ă oă aborНarОă ală М rОТă avantaУă prТnМТpală ОstОă absОn aă orТМ rОТă ТmТбtТunТă НТnă partОaă МОlОТă НО-a treia МulturТă prТnă voМОaă traНuМ toruluТ.ă SОă ОvТt astfel orice fel de derapaj orТОntalТгant,ă tТТnНu-sОă bТnОă М ,ă orТМсtă НОă „ТnoМОntО‖ă ară ПТă ТntОn ТТlОă ОбplТМatТvОă alОă traНuМ toruluТ,ă lТmbaă ОstОă НОpartОă НОă aă ПТă ună vОСТМulă nОutru,ăПТОМarОăalОgОrОălОбТМal ăПТТnНăМapabТl ăНОăaăl saă„urmО‖ăьnăsОnsă derridean. PrТnă absОn aă ОбplТМa ТОТ,ă aă aМОstОТă ПormОă НОă mОНТОrОă sОmantТМ ,ă МТtТtorulă romсnă poatОă rОsТm Тă ună НТsМonПortă НОstabТlТгatoră m Мară ьnă partОă asОm n toră Мuă МОlă ală publТМuluТ- Тnt ă ТnТ Тal,ă НОă lТmb ă ОnglОг ,ă sОnгa ТОă МarО,ă laă rсnНulă s u,ă poatОă НuМОă laă rОМonsТНОrarОaă Тă rОvalorТгarОaă (МОntrarОaă МСТar)ă МulturТТă autoСtonОă surs ă Тă НОcentralizarea (marginalizarea chiar) culturii privilegiate. ÎntrОbarОaă МarОă sОă rТНТМ ă ТmОНТată ьns ă ОstОă aМООaă aă rОaМ ТОТă urm toarОăНТnăpartОaăМТtТtoruluТăromсnă(sauăaăpublТМuluТ- Тnt ăde gradul ală НoТlОa).ă Înă aМОast ă rОaМ ТОă – sauă posТbТl ă lТps ă НОă rОaМ ТОă – Мonst ă potОn ТalulăpОrТМolăsauăНОгavantaУăalăaМОstОТăaborН rТ.ăEvТНОnt,ăpОntruăoă analТг ă pОrtТnОnt ă aăaМОstuТă aspОМt,ă arătrОbuТă s ă ПaМОmă ТnМursТunТă prТnă prТsmaăparaНТgmОТărОМОpt rТТ;ăsТmplТПТМсnНăьns ăьnăsМopulăТnvОstТga ТОТă НОăПa ,ăputОmăМonturaăspОМulatТvăНoТăpolТăprТnМТpalТ:ăpОăНОăoăpartО,ăoă МОrМОtarОă(traНuМОrО)ăpОăМontăproprТu,ăpОăМarОăМТtТtorulăМurТosăoăТnТ Тaг ă ьnă vОНОrОaă unОТă par ТalОă НОМoН rТă sОmantТМОă aă aМОstoră ОlОmОntОă leбТМalО,ă Т,ă pОă НОă alt ă partО,ă oă ТgnorarОă aă aМОstoră ОlОmОntОă Тă ună aparent refuz de a le accesa semantic. Problemele sunt, probabil, ТmОНТatăvТгТbТlОăьnăambОlОăМaгurТ.ăÎnăМОlăНТntсТ,ăproМОsulăНОăМОrМОtarОă Тă НОМoНarОă vaă НОpТnНОă ьnă marОă m sur ă НОă sursОlОă pОă care cititorul le aММОsОaг ă ТăМarОăpotău orăНuМОălaăoăьnМ rМarОăТНОologТМ /СОgОmonТМ ăaă ПОluluТăьnăМarОăsОnsulăvaăПТăpОrМОput.ăArăПТănОrОalТstă(absurН,ăМСТar)ăНОă a-ТăМОrОăМТtТtoruluТăМarОăМaut ăНoarăoăьnlОsnТrОăНОălОМtur ăs ăь ТăvalТНОгОă sursele din punct НОă vОНОrОă postМolonТal.ă Înă ală НoТlОaă Мaг,ă absОn aă pun ТТă sОmantТМОă НОă orТМОă ПОlă poatОă ьnМuraУaă oă „rО-ОбotТгarО‖ă aă ОlОmОntuluТăautoСton,ăoăТntОnsТПТМarОăaă„altОrТt ТТ‖ăьnăsОnsănОgatТv,ăНОă НОsprТnНОrОăНОă„МОl lalt‖. VoТăНaăНoarăunăОбОmplu,ănuăьnaТntОăНОăaărОТtОraăМ ărОПОrТrТlОălaă traНuМОrТăОбТstОntОălaăМarОărОМurgăьnăaМОstăartТМolăauărolăstrТМtăТlustratТvă Тă nuă sОă МonstТtuТОă ьnă vrОoă МrТtТМ ă НОă ansambluă МoОrОnt ă aă vrОunОТă traНuМОrТă sauă vrОunuТă traНuМ tor.ă A aă Мumă amă sugОrată НОУa,ă sМopulă EбplТМa ТТlОă ТnsОratОă ьnă tОбtă nuă suntă rОМomanНatОă ьns ,ă НОoarОМО,ă a aă Мumă rОmarМ ă Тă GОorgТanaă Lungu-BaНОa,ă НuМă laă МonПunНarОaă „voМТТ/ТntОn ТОТă autoruluТăМuăaМООaăaătraНuМ toruluТ‖ă(2014,ă125). 4 183 ТntОrvОn ТОТăНОăПa ăeste de a identifica aspectele textului postcolonial МarОă potă НОvОnТă МapМanОă „orТОntalТгantО‖ă Тă nuă НОă aă ПaМОă oă analТг ă МrТtТМ ă aă traНuМОrТloră publТМatОă НОУa.ă A aНar,ă ьnă МООaă МОă prТvО tОă cuvintele provenite din limbile autohtone ale subcontinentului indian, sus ТnОamă antОrТoră М ă p strarОaă lorăП r ăaparată ОбplТМatТvă poatОă lТmТtaă МТtТtorulăromсnăьnămoНăsОmnТПТМatТvăНТnăpunМtăНОăvОНОrОăpostМolonТal.ă DОăОбОmplu,ăьnăМapТtolulăalăНoТlОaăНТnăThe Ground Beneath Her Feet, romanul din 1999 al lui Salman Rushdie, se dОtalТaг ă na tОrОaă luТă OrmusăCama,ăunulăНТnăprotagonТ tТТăМ r ТТ.ăMamaăsaăaăn sМutăНОУaăună prunМă МarОă moarОă Т,ă nОНсnНu- Тă sОamaă М ă purtasОă НОă Пaptă gОmОnТă ьnă pсntОМО,ăsОăsТmtОăМuprТns ăНТnănouăНОăНurОrТă ТăspunО: EN:ă „SuМСprОssurОă onă mвă baМkă passagО,ă ОТtСОr I am in danger of passing a stool or else there is someother chokra trying to make an appОaranМО‖ă(RusСНТОă1999,ă25). RO:ă„ă– VaТăМОătarОăm ăapas ăpОăТntОstТnО,ăsauăsьntăgataăs ăsМapăună scaun, sau vreun chokra ьnМОarМ ă s ă Тas ă laă ТvОal ‖ă (RusСНТОă 2003,ă 39). TraНuМОrОaăьnăromсn ăp strОaг ăchokra ьnăorТgТnal,ăП r ănТМТună ПОlă НОă ОбplТМa ТО.ă Al turТă НОă Пaptulă М ă ьnă tОбtul- Тnt ă sОă omТtОă „somОotСОr‖,ăМarОăarăПТăpututăl murТăМТtТtorulăm МarăasupraăПaptuluТăМ ă Н ă s ă sОă ТvОasМ ă ьnМ ă ună МopТl,ă НОsМТПrarОaă ьn ОlОsuluТă tОrmОnuluТă НТnă СТnНТăr mсnОălaălatТtudinea disciplinei cititorului. Or utilizarea acestui tОrmОn,ă МarОă sОmnТПТМ ă b Тată МОă luМrОaг ă Мaă sОrvТtoră Тă arОă nuan Оă pОТoratТvО,ă ОstОă Тmportant ă ьnă МomplТМataă ОМonomТОă Мultural ă aă romanului. DaМ ă rОПОrТn ОlОă orТОntalОă r mсnă nООluМТНatО,ă ьnă aМООa Тă traduМОrОă МОlОă МсtОvaă notОă НОă subsolă МarОă ОбТst ă totu Тă („ТnНТspОnsabТlО‖,ă Нup ă spusОlОă traНuМ toarОТă ьnă notaă ТntroНuМtТv ă mОn Тonat ă maТă sus)ă suntă МlarТПТМ rТă alОă ОnglОгОТă sauă rОПОrТn Оloră culturale occidentale. Riscul unui asemenea non-ТntОrvОn ТonТsmă inconseМvОntă ОstОă НОă aă Нaă ТmprОsТaă М ă sОă prТvТlОgТaг ă paraНТgmaă oММТНОntal ă– maТău orăaММОsТbТl ?ă– ьnăПa aăМОlОТăorТОntalО. EvТНОnt,ă ьnМОrМarОaă НОă МonstruТrОă aă unuТă aparată ОбplТМatТvă nuă ОstОănТМТăОaălТpsТt ăНОăpОrТМolОămaУorО.ăNuăamăП Мut-oăpсn ăaМum,ăНară trebuТОă mОn Тonat ă МСОstТunОaă rОМunoa tОrТТă ОlОmОntОloră МОă Тnă НОă paraНТgmaăpostМolonТal ,ăМarОănuăsuntăьntotНОaunaămarМatОăМulturalăьnă text. Vorbind despre cultureme, Georgiana Lungu-BaНОaă sus ТnОă М ă „ОlОă potă ПТă rОМunosМutОă Нoară НaМ ă ОбТst ă oă sОnsТbТlТгarОă corОspunг toarОă ьnă aМОstă sОns,ă Мuno tТn Оă prОlТmТnarОă Тă ună bagaУă МulturalăaНОМvat‖ă(2004,ă122).ăÎnăМaгulăНОăПa ,ăНТnăaМОstăbagaУătrОbuТОă s ăПaМ ăpartО,ăМumăsugОramă ТăantОrТor,ăoăПamТlТarТгarОăМuăМonМОptОlОă Тă 184 prТnМТpТТlОă НОă baг ă alОă tОorТОТă postМolonТalО.ă CОaă maТă marОă МapМan ă ьns ă r mсnОă aМООaă aă lТmbaУuluТă ьnsu Т,ă aă lТpsОТă salОă НОă „ТnoМОn ‖ă Тă „nОutralТtatО‖.ă NТМТă nuă poatОă ПТă МonМОput ă oă obТОМtТvТгarОă absolut ă aă lОбТМuluТă utТlТгată НОă traНuМ torТă ьnă notОlОă ОбplТМatТvО.ă DОă asОmОnОa,ă Мumătras mălТmТtОlОăОбplТМa ТОТă ТăМumăsОlОМt măaspОМtОlОărОlОvantО?ăÎnă trasarОaă aМОstoră lТmТtОă Тă ьnă sОlОМ Тaă aМОstoră aspОМtО,ă traНuМ torulă trОbuТОă s ă aТb ă МrТtОrТТă Тă stratОgТТă bТnОă НОПТnТtО,ă pОă МarОă trОbuТОă s ă lОă aplТМОă Мuă МonsОМvОn .ă EstОă МontraproНuМtТv ă oă not ă НОă subsolă Мare ОбplТМ ă ună tОrmОnă МulТnară ТnНТană (avaloseoondas) din text prin „SpОМТalТtatОă МulТnar ă ТnНТan ‖ă (Roвă 2004,ă 268).ă EvТНОnt,ă aМОstОă stratОgТТă suntă НОПТnТbТlОă Тă aplТМabТlОă prТnă raportarОă laă ПТОМarОă tОбtă ьnă partО,ă МООaă МОă nuă ьnsОamn ă ьns ă М ă nuă potă ПТă Мonturate principii mai gОnОralОăМarОăs ăМТrМumsМrТОăaМtТvТtatОaătraНuМtТv . Înă МТuНaă aМОstoră mТnusurТ,ă aМОast ă aborНarОă prОгТnt ă МсtОvaă avantaУОăТmportantО,ămaТăalОsăНaМ ăvorbТmăНОăaparatulăОбplТМatТvăМОăТaă ПormaănotОlorăНОăsubsolă ТăprОsupunсnНăОбТstОn aăaМОluТ set de criterii ТăstratОgТТămОn ТonatОăьnăparagraПulăprОМОНОnt.ăDup ăp rОrОaămОa,ăatсtă МaătraНuМ tor,ăМсtă ТăМaăsТmpluăМТtТtor,ăunăasОmОnОaăavantaУăarăПТănaturaă ПlОбТbТl ăaărОla ТОТăpОăМarОăoăТnТ Тaг ănotОlОăНОăsubsol.ăMarОăpartОăНТnă rОtТМОn aă МarОă sОă manТПОst ă МсnНă vТnОă vorbaă НОă aМОstОaă sОă ОбplТМ ă toМmaТăprТnăТmprОsТaăМ ăОlОăarăьngrОunaălОМturaă Т,ăМaăurmarО,ăarăaПОМtaă nОgatТvă pl МОrОaăМТtТtoruluТ.ă Or,ă sprОăНОosОbТrОă НОă ОбplТМa ТТlОăТnМlusОă ьnătОбtulăМaăatarО,ănotОlОăНОăsubsolănuăsТlОsМăunăМontaМtăspa Тal-vizual ТmОНТată НТnă partОaă МТtТtoruluТ.ă R mсnОă laă latТtuНТnОa,ă МurТoгТtatОa,ă НТsponТbТlТtatОaă aМОstuТaă НaМ ă vaă aММОsaă sauă nuă ОбplТМa Тaă oПОrТt ă ьnă aМОlă momОntă ală lОМturТТ.ă Înă Мaгulă ьnă МarО,ă НТnă varТТă motТvОă МОă Тn,ă evident, de profilul dinamic de cititor alăПТОМ ruТa,ăОбplТМa ТaăНТnănotaă НОă subsolă ОstОă Тgnorat ă ьnă prОгОnt,ă Оaă r mсnОă НТsponТbТl ă pОntruă oă МonsultarОă ultОrТoar .ă SОă МonstruТО tОă astПОlă ьnМ ă ună tТpă НОă spa Тuă ТntОrmОНТar,ă „Тn-bОtаООn‖,ă ьnă МarОă sОă poatОă ПaМТlТtaă traПТМulă НТntrОă multistratificata Мultur ă(anglo-)ТnНТan ă ТăМОaăromсn ă ТăьnăМarОăs ăТăsОă oПОrОă МТtТtoruluТă romсnă ansaă НОă a- Тă nОgoМТaă proprТaă raportarОă laaltОrТtatОaătraНuМОrТТă ТăproprТaăapropТОrОăНОăspa ТulăpostМolonТal. TrОbuТОă ОбprТmatОă Мlară МсtОvaă МonМОsТТă МarОă spОră М ă s-au conturată m Мară ьnă rОmarМТlОă antОrТoarО.ă Suntă Мon tТОnt ă М ă aă vorbТă НОsprОăПlОбТbТlТtatОaărОla ТОТăНТntrОăМТtТtoră ТăaparatulăОбplТМatТvăpoatОăНaă ТmprОsТaăМ ăьmТăНОМonstruТОsМăproprТaăТНООăНОăbaг ,ăanumОăaМООaăНОăaă ьmpТОНТМaăoărО-orТОntalТгarОă ТăoărО-aservire a culturТТăpostМolonТalО.ăÎnă fond, „lТbОrtatОaă НОă alОgОrО‖ă poatОă НuМОă laă oă НОМoНarОă trunМСТat ,ă oă rОla ТonarОă sОmantТМ ă par Тal ,ă МarО,ă laă rсnНulă s u,ă poatОă avОaă МonsОМТn Оă problОmatТМО.ă EstОă ună sМОnarТuă plauгТbТlă Тă ТmposТbТlă НОă eradicat, la fel cum o obiectТvТгarОă absolut ă aă lТmbaУuluТă ОstОă НОă 185 nОМonМОput.ă Înă ansambluă ьns ,ă Тă ьnă МТuНaă potОn ТalОloră НОгavantaУОă mОn ТonatОă maТă sus,ă notОlОă НОă subsolă rОНaМtatОă МonПormă unoră МrТtОrТТă МlarăНОПТnТtОă Т,ămaТăalОs,ăМonsОМvОntОăr mсnăТnstrumОntulăprОПОrabТlăьnă medierea unОТă rОla ТТă Мuă tОбtulă НОă natur ă postМolonТal ă МarОă s ă nuă amplifice procesele orientalizante. SТnguraă aПТrma ТОă МatОgorТМ ă pОă МarОă oă voТă ПaМОă lОgată НОă rОНarОaă lОбТМuluТă tТpТМă tОбtОloră postМolonТalОă ОstОă М ă trОbuТОă ОvТtat ă g sТrОaă unОТă ОМСТvalОn Оă Мuă orТМО prО ,ă asТmТlarОaă sauă naturalТгarОaă Пor at .ă Oă asОmОnОaă aborНarОă ОstОă p guboas ă ьnă orТМОă ПОlă НОă transПОră Мultural,ăНarăНОvТnОăМuăatсtămaТăproblОmatТМ ăьnăМaгulăunuТătТpăНОătОбtă МarОăurm rО tОătoМmaТăНТПОrОn ТОrОa.ăDaМ ăautorulăНОМТНОăs -lăьmbraМОă pe Tai, b trсnulăbarМagТuăНТnăCa mТră(pОăМarОăьlăьnгОstrОaг ,ăНОăaltПОl,ă Мuătr s turТăaproapОămТtТМО),ăМuăoăchugha-coat (paltonăb rb tОsМăgros,ă tТpТМă rОgТunТloră asТatТМО,ă bogată ornamОntată Тă vТuă Мolorat),ă ОstОă ТnОбplТМabТl ă rОНarОaă aМОstuТă artТМolă НОă ьmbr М mТntОă prТnă „parpalaМ‖ă ьnăromсnО tОă(RusСНТО,ă2005,ă18).5 DaМ ă nТvОlulă lОбТМală ОstО,ă probabТl,ă МОlă maТă vТгТbТlă МсnНă vТnОă vorbaăНОăprovoМ rТlОăМuăМarОăsОăМonПrunt ătraНuМ torul,ăМОlăgramatТМală prОгТnt ă atсtă ună graНă НОă НТПТМultatОă maТă rТНТМat,ă Мсtă Тă ună potОn Тală subvОrsТvămaТăsubtТl.ăÎnăaborНarОaăaМОstuТănТvОl,ătraНuМ torulătrОbuТОăs ă НТstТng ă Мuă ună graНă МonПortabТlă НОă МОrtТtuНТnОă ьntrОă ТНТosТnМraгТТă alОă personajelor (cum ar fi, de exemplu, obiceiul Epifaniei da Gama, matroana din Ultimul suspin al Maurului de a sufixa toate verbele cu ofy)ă Тă manТПОst rТă gramatТМalОă alОă НТПОrТtОloră aspОМtОă post/МolonТalОă (СТbrТНТtatО,ămargТnalТtatОăОtМ.).ăÎnăaМОast ăultТm ăМatОgorТОăs-arăьnsМrТОă prОПОrТn aă pОntruă anumТtОă moНurТ,ă tТmpurТă Тă aspОМtОă vОrbalОă (НОă exemplu, aspectul contТnuuă ьnă loМă НОă МОlă sТmpluă ьnă ОnglОг )ă sauă МonstruМ ТТă gramatТМalОă НОvТantОă МarОă suntă rОгultatulă unoră transpunОrТă directe ale unor structuri din limbile autohtone, de genul celor pe care PrasaНă lОă НТsМut ă ьnă „WrТtТngă translatТon‖.ă TСОă strangОă МasОă oПă tСОă InНТană EnglТsСă NovОl‖ă rОПОrТnНu-sОă laă proгaă luТă RaУaă Raoă Тă Salmană Rushdie (1999, 49-52).ă AvсnНă ьnă vОНОrОă rolulă pОă МarОă НОvТa ТТlОă НОă aМОstă ПОlă ьlă УoaМ ă ьnă stratТПТМarОaă tОбtuluТ-surs ,ă ară ПТă НОă НorТtă s ă sОă Doară Мaă anОМНot ,ă Нară Мuă Тгă rusСНТОan,ă traНuМОrОaă ьnă ОnglОг ă aă romanuluТă Degete mici (Little Fingers,ă2009)ăНОăFТlТpăFlorТan,ăoПОr ăunăexemplu straniu НОăorТОntalТгarОăНОăgraНulăalăНoТlОaăsauăНОărОsТtuarОăspa Тalo-Мultural .ăFlorТană vorbО tОă НОsprОă traНТ Тonalaă гaМusМ ,ă pОă МarОă traНuМ torulă ьns ă alОgОă s ă oă redea prin chutney.ă Într-oă ТntОrprОtarОă МarТtabТl ,ă amă putОaă ьnă vОНОaă aМОast ă redarОăunăОПОМtăsОМunНarăalăСТbrТНТг rТТăpostМolonТalОăМОăМaraМtОrТгОaг ăМulturaă brТtanТМ . 5 186 ьnМОrМОăoărОНarОăaălor.ăF r ăьnНoТal ,ăoăasОmОnОaăьncercare este extrem НОăНТПТМТl .ăCaăs ăНauăНoarăunăОбОmplu,ăьnăpropoгТ Тaă„Ităаasămвăoаnă foolish pride and vanity (...) from which cause I did run from you, altСougСă tСОă Уobă СОrОă Тsă gooНă [...]‖ă (RusСНТО,ă 1995,ă 193),ă ОбprОsТaă rОНat ăprТnăМursТvОăОstОăoăМonstruМ ТОăgramatТМal ăНОvТant ăьnăОnglОг ,ă ТНОntТПТМabТl ăьns ăМaătraНuМОrОăНТnăСТnНТ/urНuă(v.ăPrasaН,ă1999,ă53)ă Тă МarОă МontrТbuТОă laă stratТПТМarОaă soМТal ă aă pОrsonaУuluТ.ă RОНarОaă ьnă romсn ,ă„DТnămсnНrТОă ТăorgolТuăprostОsМăamăПugТtăНОătТnОă[...]ăМСТtăМ ă munca de-aТМТă Оă bun ‖ă (RusСНТО,ă 2005,ă 271),ă НО Тă МorОМt ,ă pТОrНОă НОvТa Тaă Тăsubstratulăs uăМultural.ăSОăpoatОăvОНОaă ТăНТnăaМОstăОбОmpluă Мсtă НОă problОmatТМОă suntă aМОstОă НОvТa ТТă Тă Мсtă НОă grОuă НОă rОНat.ă DОstabТlТгarОaă gramatТМalТt ТТă tОбtuluТ- Тnt ă poatОă p rОaă oă solu ТОă ПТrОasМ ,ăьns ăaМОast ăНОstabТlТгarОătrОbuТОăП Мut ăьnăa aăПОlăьnМсtăs ănuă sОă ob Тn ă pură Тă sТmpluă oă struМtur ă vagă agramat ă rОМognosМТbТl ă ьnă cultura- Тnt .ă(ÎnăОбОmplulăantОrТor,ăorТМОăagramatТМalТtatОăarăПТătrОbuТtă s ăПТОăМonsОМvОnt ăМuăpersonajul.) Cel mai frecvent se recurge, de fapt, laăoăsМСТmbarОăНОărОgТstruă ТăsОărОН ăanomalТaăgramatТМal ăТntОn Тonat ă printr-un limbaj familiar, colocvial, vulgar, chiar. O asemenea stratОgТОă ьns ă rОprОгТnt ă oă aНaptarОă Мultural ă nОaНОМvat ă ьnă МontОбtul postМolonТală laă МarОă nОă raport m.ă IНОal,ă traНuМ torulă ară trОbuТă s ă rОМurg ălaăМombТna ТТăНОПamТlТarТгantОăpОntruăМТtТtorulăromсn.ăEvТНОnt,ă se pierde astfel ecoul palimpsestic, de straturi traduse, dar se transmite m МarăТНООaăНОăНОvТa ТО. Tot pe palierul gramatТМal,ătrОbuТОărОamТntТt ăprОПОrТn aăpОntruă sТntaбaă stuПoas ă Тă МonПuг ă aă multoră sМrТТtorТă ТnНТОnТ,ă prТntrОă ОТă num rсnНu-sОă ТăSalmanăRusСНТО.ăAМОstătТpăНОăsТntaб ăprolТб ,ăaПlatălaă lТmТtaă МoОгТunТТă Тă МoОrОn ОТ,ă ОstОă oă prОПОrТn ă margТnal ă ьnă lТmbaă englОг ăstanНarН.ăA aНar,ăsМrТТtorТТăМarОărОМurgălaăОlăь ТăsОmnalОaг ă Тă laă nТvОlulă ПormОТ,ă nuă Нoară ală Мon ТnutuluТ,ă ТntОn ТТlОă subvОrsТvО.ă RomсnaăОstОăПoartОăПlОбТbТl ăьnăaМОast ăprТvТn ,ăaММОptсnНăМuău urТn ă sТntaбaă luбurТant ,ă baгat ă pОă ramТПТМ rТă Мontinue ale subordonatelor. CaăurmarО,ăsОăpoatОărОНaăПТrОsМăaМОstăproМОНОu,ăМООaăМОăьnsОamn ăМ ăsОă pТОrНОăpotОn ТalulăНОstabТlТгatorăalăaМОstuТa,ăpТОrНОrОăТnОvТtabТl ăavсnНă ьnă vОНОrОă naturaă lТmbТТ- Тnt .ă TrОbuТОă ОvТtatОă ьns ă ьnМОrМ rТlОă НОă „Мur arО‖ă Тă „МlarТПТМarО‖ă aă sТntaбОТ,ă МarОă НuМă laă oă nОutralТгarОă aă ТntОn ТТlorătОбtuluТ-surs ,ă ТătrОbuТОăs ăsОăьnМОrМОărОspОМtarОaăПraМturТloră НОăМoОгТunОă ТăМoОrОn ăalОătОбtuluТ-surs ă(МumăsugОram,ăНОăaltПОl,ă Тăьnă postПa aă laă Ultimul suspin al Maurului,ă laă МarОă amă П Мută rОПОrТrОă Тă anterior). Atсtă proМОНООlОă lОбТМalО,ă Мсtă Тă МОlОă gramatТМОă МonstruТОsМă oă tОбtur ăМultural ăaăМ rОТăМomplОбТtatОă ТăalОăМ rОТăТntОn ТТăsubvОrsТvОălaă aНrОsaăМulturТТăСОgОmonТМОătrОbuТОăp stratОăьntr-oăm sur ăМсtămaТămarОă 187 Мuă putТn .ă MaТă multă НОМсtă ьnă Мaгulă altoră tТpurТă НОă tОбtО,ă ьnă Мaгulă lТtОraturТТă postМolonТalОă ОstОă ОsОn Тal ă mОn ТnОrОaă stranТОt ТТă tОбtuluТ,ă НТnăМauгaămОМanТsmОlorăНОăputОrОăТmplТМatОăьnăМonstruМ ТaăaМОstuТăgОnă НОălТtОratur . Concluzie Dezvoltarea studiilor postcoloniale din ultimele trei decenii a Нusă Тă laă oă rОМonsТНОrarОă aă proМОsuluТă НОă traНuМОrОă aă tОбtОloră postМolonТalО.ă „CotТturaă postМolonТal ‖ă НТnă traНuМtologТОă arОă Мaă sМopă prТnМТpală prОvОnТrОaă „orТОntalТг rТТ‖ă sauă „rОМolonТг rТТ‖ă МulturТloră postcoloniale prin intermediulătraНuМОrТТ.ăPornТnНăНОălaăМсtОvaăpoгТ ТТă tОorОtТМОăНОăbaг ăНТnăНomОnТulăstuНТТlorăpostМolonТalОă ТăНОălaărОПlОМ Тaă traНuМtologТМ ăaПОrОnt ,ăaМОstăartТМolă Т-aăpropusăs ăТНОntТПТМО,ălaărсnНulă s u,ă posТbТlОlОă punМtОă sОnsТbТlОă МaraМtОrТstТМОă aМОstoră tТpurТă de texte МarО,ă ьnă proМОsulă traНuМОrТТ,ă ară putОaă НuМОă laă oă rОМolonТгarО/ rОaproprТОrОăМultural .ăPrТnМТpalОlОăproblОmОămОn ТonatОăьnăТntОrvОn Тaă НОăПa ă ТnăНОănТvОlurТlОălОбТМo-sОmantТМОă ТăgramatТМalОăalОătОбtОlor,ă Тă ТНОntТПТМarОaălorăОstОăьnso Тt ăНОăoăsМurt ăНТsМu ТОăasupraăavantaУОloră Тă НОгavantaУОlorăprТnМТpalОlorăstratОgТТăpОăМarОătraНuМ torulăromсnălОăarОă laă НТspoгТ ТОă ьnă aborНarОaă aМОstoră problОmО.ă EstО,ă ОvТНОnt,ă oă ТntОrvОn ТОă lТmТtat ă (r mсnО,ă НОă ОбОmplu,ă nОtratată nТvОlulă СТbrТНТt ТТă intertextualО),ă МarОă ьns ă spОr ă s ă ьnМuraУОгОă oă НТsМu ТОă maТă ampl ă asupraăproМОsuluТăНОătraНuМОrОăaălТtОraturТТăpostМolonТalОăьnăromсn . CСТară ТăьnăurmaăunОТăastПОlăНОăТntОrvОn ТТăsumarО,ăsОăpotăsМСТ aă МсtОvaă МonМluгТТ.ă Înă prТmulă rсnН,ă sОă rОmarМ ă lТpsaă unuТă mОtatОбt de natur ătraНuМtologТМ ăaбatăpОăaМОstătТpăНОătОбtО,ăьnăМarОăs ăsОăМonturОгОă atсtă ună sОtă НОă prТnМТpТТă tОorОtТМОă pОă МarОă traНuМ torulă s ă lОă aТb ă ьnă vОНОrО,ă Мсtă Тă ună sОtă НОă posТbТlОă(ТpotОгОă НО)ă bunОă praМtТМТă laă МarОă s ă poat ărОМurgО.ăDТnăp МatО,ăьnăRomсnТaănuăsОă(maТ)ăpraМtТМ ăoăaНОv rat ă МronТМ ă НОă traНuМОrО.ă TОбtОlОă МarОă apară ьnă aМОstОă rubrТМТă ьnă rОvТstОlОă lТtОrarОăsunt,ăьnămarОăpartО,ăМronТМТăМlasТМОăНОăьntсmpТnarОăalОăopОrОloră rОspОМtТvОă Тă nuă analТгОă pОrtТnОntОă alОă traНuМОrТloră ьnă sТnО,ă П МutОă НОă cititorТ/МrТtТМТă Мuă МompОtОn ă ьnă ambОlОă lТmbТ.ă EstОă aНОv rată – Тă trebuie subliniat acest fapt – М ă ьnă ultТmОlОă Нou ă НОМОnТТă mОНТulă aМaНОmТМă aă rОМupОrată Тă НОгvoltată МomponОntaă Мultural ă ьnă traНuМtologТО,ă НОă rОmarМată ьnă aМОast ă НТrОМ ТОă ПТТnНă ОПorturТlОă Georgianei Lungu-BaНОa,ăМarО,ăьnăМсtОvaăНТnăluМr rТlОăsalО,ăьnăspОМТală volumul Teoria culturemelor, teoria traducerii (2004)ă sТntОtТгОaг ă МОrМОtarОaă ОбТstОnt ă Тă oă НОгvolt ,ă propunсnНă НТПОrТtОă moНalТt Тă НОă ьn ОlОgОrОă Тă aborНarОă aă problОmОloră pusОă ьnă gОnОrală Нe termenii cu ьnМ rМ tur ă Мultural ă spОМТПТМ .ă DТsМursulă aМaНОmТМă ьns ,ă tОбtОlОă proНusОă ьnă mОНТТlОă unТvОrsТtarОă au,ă НТnă p МatО,ă МТrМula ТОă rОstrсns ă Тă 188 nuăp trunНăьnăsuПТМТОnt ăm sur ăьnăspa ТulămaТălargăьnăМarОăsОăproНuМă aМОstОă traНuМОrТ.ă EбТst ă – Тă oă spună atсtă Мaă unТvОrsТtar,ă Мсtă Тă Мaă traНuМ toră– oăruptur ăьntrОămОНТulătОorОtТМă ТăМОlăpraМtТМ,ăruptur ăМarОă poatОăavОaărОpОrМusТunТăasupraăМalТt ТТăproМОsuluТătraНuМtТv. Înă ală НoТlОaă rсnН,ă Мaă urmarОă aă aМОstОТă laМunОă Тă aă aМОstОТă rupturТ,ă traНuМ torulă r mсnОă vulnОrabТlă ьnă Пa aă pОrТМoluluТă „orТОntalТг rТТ‖,ă ală tОrgОrТТă spОМТПТМТt ТТă МulturalОă НОă tТpă postМolonТală Тă ală naturalТг rТТăunuТătОбtăьnăМarОămarМaăНТПОrОn ОТăУoaМ ăunăТmportantărolă subvОrsТv.ă EstОă НОă prОПОrată p strarОaă ьntr-oă m sur ă Мсtă maТă marОă aă stranТОt ТТătОбtuluТ,ă prОМumă Тă МonstruТrОaă unuТă aparată ОбplТМatТvă МarОă s ă ьТă ПaМТlТtОгОă МТtТtoruluТă p trunНОrОaă ьnă СТbrТНТtatОaă НОă tТpă postМolonТal.ăÎnăМОlОăМсtОvaătraНuМОrТămОn ТonatОăьnăaМОast ăluМrarО,ăsОă poate observa o varietate de atitudini traductТvОăьnăaМОast ăprТvТn ,ăНОă laă rОtТМОn aă Пa ă НОă utТlТtatОaă notОloră НОă subsol,ă laă ьn ОlОgОrОaă Тmportan ОТă aМОstora.ă Înă prТvТn aă rОНaМt rТТă notОloră ОбplТМatТvО,ă sОă rОmarМ ăoăaborНarОăТnМonsОМvОnt ,ăosМТlсnНăьntrОăabunНОn aăНОăНОtalТuă ТăoăМonМТгТОăМarОănuăl murО tОămarОăluМru. Caă urmarО,ă ară ПТă bОnОПТМ ă oă maТă bun ă МomunТМarОă ьntrОă traНuМtologТОă Тă praМtТМaă traНuМtТv .ă PОntruă aă p straă tОrmТnologТaă postМolonТal ,ă avОmă nОvoТОă НОă oă СТbrТНТгarОă aă aМОstoră НomОnТТ.ă EvТНОnt,ăaМОastaăТmplТМ ărОnun arОaălaăstОrОotТpТТă ТărОtТМОn О,ăМООaăМО,ă oă spună НТnă nouă НТnă ОбpОrТОn aă ambОloră pОrspОМtТvО,ă nuă ОstОă ьntotНОaunaău or.ăTraНuМ toruluТăМarОăsОăМonПrunt ăМuăunătОбtăМomplОбă Т,ă НОă МОlОă maТă multОă orТ,ă Мuă multОă altОă МonsТНОrОntОă МОă Тnă НОă publТМarОaă М r ТТă (tОrmОnО-lТmТt ,ă rОНaМtorТ,ă МСТară Тă МorОМtorТ,ă МarОă sОă ьntсmpl ă s ă r stoarnОă Тă ОТă О aПoНaУulă tОбtuală atОntă МonstruТtă НОă traНuМ tor),ă traНuМ toruluТ,ă НОМТ,ă Тă sОă poatОă p rОaă М ă aborН rТlОă tОorОtТМОă Тă abstraМ ТunОaă МarОă lОă МaraМtОrТгОaг ă unОorТă suntă МomplОtă rupte de realitate. TОorОtТМТanuluТă М ruТaă prТsmОlОă МonМОptualОă ьТă suntă ПoartОăПamТlТarО,ăoăanalТг ăatОnt ,ăНarăНОăМОlОămaТămultОăorТăsОlОМtТv ,ăaă tОбtuluТă traНusă poatОă s ă ьТă НОгv luТОă transПОrurТă problОmatТМО,ă unОorТă chiar inexplicabile. Nu este doar un paradox facil – avem nevoie de „traНuМ torТ‖ă ьntrОă МОlОă Нou ă МulturТ,ă МОaă tОorОtТМ ă Тă МОaă praМtТМ ,ă НОă Тnstan ОămОНТatoarОă(ТarărОsusМТtarОaăМronТМТТăНОătraНuМОrОăautОntТМОăară putОaăУuМaăaМОstărol),ăТarăoămaТăbun ăьn ОlОgОrОărОМТproМ ăvaăНuМО,ăП r ă ьnНoТal ,ă laă oă maТă marОă МonsОМvОn ă ьnă МОă prТvО tОă traНuМОrТlОă НОă lТtОratur ăpostМolonТal ă ТănuănumaТ.ă 189 Referin eăbibliografice Ashcroft, Bill, Gareth Griffiths, and Helen Tiffin. The Empire Writes Back. Theory and practice in post-colonial literatures. Second edition. London and New York: Routledge, 2002. BassnОtt,ă Susană anНă AnНrцă LОПОvОrОă (ОН.).ă Translation, History and Culture. London and New York: Pinter, 1990. Bassnett, Susan & Harish Trivedi. Postcolonial Translation. Theory and Practice. London& New York: Routledge, 1999. BОrman,ă A.ă 2000.ă „TranslatТonă anНă tСОă TrТalsă oПă tСОForОТgn‖.ă In:ă Lawrence Venuti (ed.). The Translation Studies Reader. London: Routledge, 284–297. Bhabha, Homi. The Location of Culture. London & New York, Routledge, 1994. Cr МТun,ăDana.ă„DТnănoТănuăr mьn НОМьtăpovО tТlО‖.ăPostПa ălaăSalmană Rushdie, Ultimul suspin al Maurului.ă TraНuМОrО,ă notОă Тă postПa ăНОăDanaăCr МТun.ăIa Т:ăPolТrom,ă2002:ă549-562. Filip, Florian. Little Fingers. Translated by Alistair Ian Blyth. Boston: Houghton Mifflin Harcourt, 2009. KrТstОva,ăIrчnО.ă„L‘цtСosăНuătraНuМtОur‖.ăIn:ăGОorgТanaăLungu-Badea, A. Pelea, M. Pop (eds.). (En)JОuбăОstСцtТquОsăНОăХКătrКНuctТon.ă лtСТquО(s)ă Оtă prКtТquОsă trКНuctТonnОХХОs.ă TТmТ oara:ă EНТturaă UnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2010:ă143-152. Lungu-Badea, Georgiana. Teoria culturemelor, teoria traducerii. TТmТ oara:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2004. MОСrОг,ă SamТa.ă „TranslatТonă anНă tСОă PostМolonТală EбpОrТОnМО:ă TСОă FranМopСonОăNortСăAПrТМanăTОбt‖.ăIn:ăLaаrОnМОăVОnutТă(ОН.).ă Rethinking Translation: Discourse, Subjectivity, Ideology. London & New York: Routledge, 1992: 120-138. PОttОrson,ăBo.ă„TСОăPostМolonТalăTurnăТnăLТtОrarвăTranslatТonăStuНТОs:ă TСОorОtТМală FramОаorksă RОvТОаОН‖.ă Canadian Aesthetics JournКХ/RОvuОă cКnКНТОnnОă Н'ОstСцtТquО, volume 4, Summer/лtцă1999ă[online] (AММОsatăьnăsОptОmbrТОă2015).ă PrasaН,ă G.ă J.ă V.ă „WrТtТngă translatТon.ă TСОă strangОă МasОă oПă tСОă InНТană EnglТsСă novОl‖.ă In:ă Susană BassnОttă Ță HarТsСă TrТvОНв.ă Postcolonial Translation. Theory and Practice. London & New York: Routledge, 1999: 41-57. Roy, Arundhati. DumnОгОuХă ХucrurТХoră m runtО.ă Traducere din ОnglОг ă НОă Luanaă StoТМa.ă NotОă НОă Luanaă StoТМaă Тă AНОlТnaă PatrТМСТ.ăBuМurО tТ:ăHumanТtas,ă2004. Rushdie, Salman. MТНnТgСtřsă CСТХНrОn. London: Vintage, 1995 (1981). 190 RusСНТО,ăSalman.ă„TСОăEmpТrОăWrТtОsăBaМk аТtСăaăVОngОanМО‖.ăThe Times, 3 July 1982: 8. RusСНТО,ă Salman.ă „ImagТnarвă HomОlanНs‖.ă In:ă Salmană RusСНТО.ă Imaginary Homelands. Essays and Criticism: 1981-1991. London/New York: Granta Books in association with Penguin Books, 1992: 9-21. Rushdie, Salman. The Ground Beneath Her Feet. London: Vintage, 2000 (1999). Rushdie, Salman. P mьntuХăНОăsuЛăt ХpТХОăОТ. Traducere de Antoaneta RalТan.ăIa Т:ăPolТrom,ă2003. Rushdie, Salman. Copiii din miez de noapte.ă TraНuМОrОă Тă notОă НОă Radu Paraschivescu. EНТ ТaăaăII-a. Ia Т:ăPolТrom,ă2005.ă Said, Edward. Orientalism. New York: Pantheon, 1978. Three Percent. A resource for international literature at the University of Rochester.ă[onlТnО].ă2015ă(AММОsatăьnănoТОmbrТОă 2015). Translation Statistics from Literature Across Frontiers [online]. 2015 (AММОsatăьnănoТОmbrТОă2015). Tymoczko, Maria. „PostМolonТală аrТtТngă anНă lТtОrarвă translatТon‖.ă In:ă Susan Bassnett & Harish Trivedi. Postcolonial Translation. Theory and Practice. London& New York: Routledge, 1999: 19-40. Vazaca, Marina.ă „IntОrvТuă Мuă CТprТană ТulОa:ă SТtua Тaă traНuМ toruluТă lТtОrară ьnă Europaă НОă Est‖.ă In:ă RomсnТКă LТtОrКr [online], no. 13,ă2013ă(AММОsatăьnănoТОmbrТОă2015). WolП,ă MТМСaОla.ă „TСОă Third Space Тnă PostМolonТală RОprОsОntatТon‖.ă In: Sherry Simon and Paul St-Pierre (eds.). Changing the Terms. Translation in the Postcolonial Era. Ottawa: University of Ottawa Press, 2000: 127-146. Noti ăbiobibliografic Danaă CR CIUN ОstОă lОМtoră ьnă МaНrulă DОpartamОntuluТă НОă lТmbТăşТălТtОraturТămoНОrnОăalăFaМult ТТăНОăLТtОrО,ăIstorТОăşТăTОologТО,ă UnТvОrsТtatОaă НОă VОstă НТnă TТmТşoara.ă PrОН ă lТtОratur ă moНОrnТst ,ă tОorТОă lТtОrar ă şТă stuНТТă amОrТМanО,ă Тară prТntrОă ТntОrОsОlОă salОă НОă cercetarОă sОă maТă num r ă sМrТТturaă autobТograПТМ ,ă lТtОraturaă МontОmporan ,ăprОМumăşТătraНuМОrОaătОбtuluТăpostМolonТal.ăAătraНus,ăНОă asОmОnОa,ă МсtОvaă volumОă НОă proг ă НТnă ОnglОг ă ьnă romсn ă (tТtlurТă ap rutОălaăОНТturТlОăPolТrom,ăHumanТtasăşТăVОllant). 191 SELECTIVITATEAăSINTAGMATIC ăŞIă CONSTRÂNGERILEăLEXICALEăÎNă TRADUCEREAăREPREГENTATIV RICHARDăSÂRBU UnТvОrsТtatОaăНОăVОstăНТnăTТmТşoara, RomсnТa Abstract: This paper analyses the specific features of the lexicalsyntactic structures that determine translators to engage in numerous psycholinguistic operations in order to address interlinguistic divergences and to give the translation a representative character. An important focus of the paper is the discussion of a particular, primarily psycholinguistic model of illustrating the main steps that have to be taken to render Russian verbs of movement into Romanian, emphasising the decisive role played by the common reference term in the comparative analysis and, at the level of discourse, by the revealer of discursive significance, whose task is to clarify the vaguer terms of movement in the source language (Romanian in our case). Keywords: representative character, syntagmatic constraints, synonymic selection, language-discourse, revealer of discursive significance JuНОМсnНă Нup ă marОaă НТvОrsТtatОă aă aМtОloră НОă lТmbaУ,ă aă rОgТstrОloră ПunМ Тonal-stТlТstТМО,ă aă partТМularТt Тloră НОă ОбprОsТОă МОă rОПlОМt ă mОntalulă МomunТtar,ă prОМumă şТă Нup ă multОă altОă МomponОntОă МarОă guvОrnОaг ă МomunТМarОaă МorОМt ă ьnă ПТОМarОă lТmb ă ьnă partО,ă vom aНmТtОă şТă noТ,ă Мaă şТă mul Тă al Тă lТngvТştТ,ă М ă pОntruă rОНarОaă corОct ,ă coОrОnt ă şТă ЛТnОă КrtТcuХКt Мaă substan ă şТă Пorm ă aă unuТă tОбtă orТgТnală ьntr-oă alt ă lТmb ă trОbuТОă luat ă ьnă МonsТНОrarОă oă pОrspОМtТv ă bТnОă orТОntat ,ă nuă numaТă НТnă punМtă НОă vОНОrОă logic, МТă şТă subă aspОМtă expresiv-Оmo ТonКХ,ă şТă ПoМalТгat ă asupraă aМОlОТaşТă rОalТt Тă НОsМrТsО/ НОsОmnatОă ьnă TS.ă DОă aМООa,ă vomă ПТă НОă aМorНă Мuă aМОТă lТngvТştТă МarОă sus ТnăМ ăьnătraНuМОrОaăunuТătОбtătrОbuТОăs ăprОvalОгОănuăapropТОrОaăМuă orТМОă prО ă НОă orТgТnală – şТă aМoloă unНОă Оă posТbТl,ă şТă aМoloă unНОă Оă imposibil – ьnМ lМсnНu-se adesea bunul-sТm /bunulăgustăalăМТtТtoruluТ,ă М ruТaă Тă sОă aНrОsОaг ă traНuМОrОa,ă МТă prТntr-oă rООlaborarОă aă TSă ьnă T ,ă 192 Нup ă matrТМОaă lingvistico-stТlТstТМ ă aă LS,ă Тară aМОstă luМruă nuă poatОă ПТă rОalТгatăНОМсtăprТntr-oălaborТoas ăaМtТvТtatОăНОăМ utarОăşТăsОlОМ ТОăaăМОloră mai reprezentative mijloace lexical-sОmКntТcОă şТă ХОбТcКХ-sintactice de МonПТgurarОăaăьn ОlОsurТlorăНТnătОбtulăorТgТnal,ăьnăm sur ăs ăНea seama НОă Мon Тnutulă L ă subă toatОă aspОМtОlОă aМОstuТaă – sОmantТМ,ă Оmo ТonalstТlТstТМ,ă pragmatТМă ОtМ.,ă astПОlă ьnМсtă traНuМОrОaă s ă „МonsunО‖ă Мuă originalul, rОprОгОntсnНu-ХăьntocmКТăХКătoКtОănТvОХurТХО. EvТНОnt,ăПormularОaăaМОasta,ăНОstulăНОăvag ălaăoăprТm ălОМtur ,ă ТmpunОăМсtОvaăprОМТг rТăНОăorНТnămОtoНologТМ.ăEăНrОpt,ăs-aăvorbТtăşТăsaă sМrТsă multă НОsprОă ОбТgОn ОlОă unОТă traНuМОrТă aНОМvatО.ă Laă rсnНu-ne, vomă aproПunНaă şТă НОtalТaă şТă noТă МсtОvaă aspОМtОă ПunНamОntalОă alОă parcursului actului de traducere, mai alesă ьnă prТvТn aă НОp şТrТТă НТПТcuХt ТХorătrКНuctТvО,ăaăaМОlorămomОntОăьnăМarОăpОrТМolulăОrorТlorăНОă translatarОă ОstОă ТnОrОnt,ă Нară МarОă poatОă ПТă НОp şТtă gra ТОă gсnНТrТТă ОnОrgОtТМОăaătraНuМ toruluТ,ăМumăarăspunОăEugОnТuăCoşОrТuă(MuntОanuă 2007). MaТă ьntсТă sОă Тmpună МсtОvaă prОМТг rТă prОlТmТnarОă Мuă prТvТrОă laă МonturarОaăМonМОptuluТăНОărăОăpărăОăгăОănătăaătăТăvăТătăaătăОăьnătraНuМОrО,ălaă МonНТ ТТlОă pОă МarО ar trОbuТă s ă lОă satТsПaМ ă oă traНuМОrОă pОntruă aă ПТă МonsТНОrat ărăОăpărăОăгăОănătăaătăТăvă ăьnăraportăМuătОбtulăoriginal. Într-o prОгОntarОă sТntОtТМ ,ă Тat ă МarОă ară ПТ,ă Нup ă opТnТaă noastr ,ă МrТtОrТТlОă НОă rОprОгОntatТvТtatОă pОă МarОă trОbuТОă s ă lОă ьnНОplТnОasМ ă ună tОбt- Тnt ă ьnă raport cu un text-surs ,ăМuăorТgТnalul:  consuЛstКn ТКХТtКtОКă sОmКntТc ă (convОrgОn Кă НОnotКtТvrОПОrОn ТКХ ăşТăconotКtТv-ПТgurКtТv ),ăТncХusТvăsОХОctТvТtКtОКăsТnonТmТc ă şТărОstrТc ТТХОăsТntКgmКtТcО;  sТmТХТtuНТnОКă НОă con Тnută ТnПormК ТonКХ,ă НОă scop/ТntОn ТОă comunТcК ТonКХ-prКgmКtТc ă (ТncХusТvă ХuКrОКă ьnă consТНОrКrОă Кtсtă Кă КrtТcuХК ТТХorăХogТco-tematicОăşТăКăcОХorăКc ТonКХ-discursive);  convОrgОn Кă НОă ТmpКctă Оmo ТonКХ-expresiv (afinitatea conПТgurК ТТХorăproгoНТcОăŔ rТtm,ărТm ,ăm sur ăОtc.);ă  congruОn Кă tonКХТt ТХoră Пunc ТonКХ-stilistice, consens КtТtuНТnКХăПК ăНОăpОrsoКnО/pОrsonКУОăьnărКportuХăКutor-trКНuc tor;ă  rОПХОctКrОКăspОcТПТc ăКăcКНruХuТăsТtuК ТonКХăНОsОmnКt;ă  paralelismul sintactic;  КmprОntКăstТХuХuТăproprТu/ТnНТvТНuКХăКХătrКНuc toruХuТ. ÎnăluМrarОaăНОăПa ăsuntăНТsМutatОăşТăТlustratОăaМОstОăМrТtОrТТ,ăМuă ОбОmplОă sОlОМtatОă Мuă prОМ НОrОă НТnă lТmbТlОă rus ă şТă romсn .ă Vomă ьnМОrМa,ăьnă spО ,ă s ă Тlustr mă НobсnНТrОaă МaraМtОruluТă rОprОгОntatТvă ală traНuМОrТТăprТnăsatТsПaМОrОaăМсtorvaăНТnăМrТtОrТТlОămОn ТonatОămaТăsus,ăşТă anume: (a) prin consuЛstКn ТКХТtКtОă sОmКntТc ,ă ТnМlusТvă prТnă sОlОМ ТТă 193 sinonimice adОМvatОă şТă prТntr-oă МorОМt ă solu ТonarОă aă rОstrТМ ТТloră sТntagmatТМОăspОМТПТМО,ăьnăМarОăs ăsОăТaăьnăМonsТНОrarОăparМursulăНОălaă „sТntaбaăgсnНurТlor‖ălaăsТntaбaăcuvintelor ьnăНТsМurs,ă(b)ăprТnăluarОaăьnă considerare Кă cКНruХuТă sТtuК ТonКХă spОcТПТc desemnat, (c) prin convОrgОn ăКtТtuНТnКХ /autor-traНuМ tor/Пa ăНОăpОrsonaУОlОăunuТătОбtă şТă (Н)ă prТn convОrgОn Кă НОă ТmpКctă Оmo ТonКХ-expresiv (afinitatea conПТgurК ТТХorăproгoНТcОăŔ rТtm,ărТm ,ăm sur ăОtc.).ă ÎnăНОmОrsulănostruăanalТtТМăamărОМursălaă3ămoНОlОătraНuМtive: 1. sТtuК ТonКХ-denotativ; 2. trКnsПormК ТonКХ-semantic; 3. psiholingvistic (vezi infra, fig. 1, fig. 2, fig. 3a, fig. 3b). AНОr mă laă tОгaă potrТvТtă М rОТaă ьnă proМОsulă НОă traНuМОrОă ОstОă Тmportant ă ьnă Оgal ă m sur ă НОsМrТОrОaă unТt Тloră lТngvТstТМОă atсtă la nТvОlăНОăsТstОm,ăМсtăşТăьnăplanulăutТlТг rТТăsТstОmuluТălТmbТТ.ăTrОbuТОăs ă sОă ПaМ ă oă НТstТnМ ТОă Мlar ă ьntrОăsОmnТПТМa ТaăМuvТntОloră şТăТntОrprОtarОaă sОmantТМ ă aă paramОtrТloră sТntagmatТМТă aТă МuvТntОloră (potОn Тalulă sТntagmatТМ).ă ŞТ,ă НrОptă МonsОМТn ,ă sОă ТmpunОă luarОaă ьnă МonsТНОrarОă aă trОТă МatОgorТТă НОă rОstrТМ ТТă МombТnatorТТă alОă МuvсntuluТă ьnă Оnun :ă rОstrТМ ТТlОă morfosintactice,ă rОstrТМ ТТlОă semantice propriu-гТsОă şТă rОstrТМ ТТlОăМombТnatorТТălexicale ьnălan ulăНТsМursТvăalătОбtuluТ. Înă Оtapaă prОmОrg toare procesului de echivalare este Тmportant ă nuă numaТă НОгv luТrОaă asОm n rТloră şТă НОosОbТrТloră НТntrОă lТmbТă laă nТvОlulă sТstОmuluТă (analТгaă МontrastТv ),ă МТă şТă МunoaştОrОaă rОgulТloră НОă sОlОМ ТОă şТă НОă МombТnarОă aă mТУloaМОloră НОă ОбprОsТОă ьnă МonstruМ Тaă Оnun urТlor.ă AМОstОă rОgulТă sОă rОПОr ă laă sПОraă НТsМursuluТă şТă nuă aă lТmbТТ,ă МonstТtuТnНă aşa-numТtaă gramatТМ ă aă НТsМursuluТă şТă rОПlОМtсnНă spiritul limbii.ă Într-oă astПОlă НОă sОmantТМ ă normatТv ă rОlОvantОă sОă НovОНОsМă rОgulТlОă НОă altă orНТnă НОМсtă strТМtă lТngvТstТМ,ă şТă anumОăОбТgОn ОlОăПunМ Тonal-МontОбtualОăşТăsТntaМtТМo-pragmatice. MaТăьntсТăНОătoatО,ăaşaăМumăaprОМТaг ămaТăto ТătraНuМtologТТăНОă azi (Lungu-Badea 2005, passim),ă oă МonНТ ТОă ОsОn Тal ă pОăМarОătrОbuТОă s ă oă ьnНОplТnОasМ ă oă traНuМОrОă rОprОгОntatТv ,ă ară ПТă mОn ТnОrОaă Мon ТnutuluТă ТnПorma Тonal,ă sauă consuЛstКn ТКХТtКtОКă sОmКntТc , МonvОrgОn aăatсtăьnăplanărОПОrОn Тal-НОnotatТv,ăМсtăşТăьnăplanăМonotatТv,ă prОМumăşТălaănТvОlulăМoloМa ТТlorălОбТМo-sОmantТМОăşТălОбТМo-sintactice. CongruОn Кă oЛТОctuКХ-ХogТc ОstОă ună МrТtОrТuă unТvОrsală valabТlă ьnă praМtТМaătraНuМ Тonal .ă Înă prТvТn aă МonvОrgОn Оlor/НТvОrgОn Оloră struМtural-semantice НТntrОă TSă şТă T ,ă vomă putОaă maТă lОsnОă s ă Мontur mă ТНООaă НОă rОprОгОntatТvТtatОă aă traНuМОrТТă Пa ă НОă orТgТnal,ă НaМ ă nОă vomă rОПОrТă laă unОlОă aspОМtОă alОă МonstrсngОrТloră lОбТМalО,ă laă rОstrТМ ТТlОă МombТnatorТТă ale sinonimelor, examinate intra- şТă ТntОrlТngvТstТМ,ă laă rОstrТМ ТТlОă sТntagmatТМО,ăьnăgОnОral. 194 SОХОc ТКă sТnonТmТc ă şТă sОХОctТvТtКtОК/constrсngОrОКă sТntКgmКtТc sОărОalТгОaг ăpotrТvТtăМuăsТstОmul,ăМuănormaăşТăuгul,ăьnăПunМ ТОăНОă ТntОn ТО,ăstТlăşТăНОărОgТstruăьnăНou ăПormulОăНОăsОlОМ ТО:ășТ-șТ, respectiv, ori-ori. Acest criteriu este unul dintre cele mai importante, deoarece alОgОrОaăМОaămaТăpotrТvТt ăaăvОrsТunТТăОМСТvalОntОăaăunuТătОrmОnăpОntruă НОstТnatarulă traНuМОrТТă Н ă aНОsОaă translatoruluТă mult ă b taТОă НОă Мap.ă SuntăМaгurТăьnăМarОăsОrТТlОăsТnonТmТМОăМoТnМТНăьnăМОlОăНou ălТmbТăşТăьnă plan semantic, paraНТgmatТМ,ă МСТară şТă laă nТvОlul componentelor mТnТmalОă НОă sОnsă (ală sОmОlor),ă Нară şТă ьnă planulă aМtualТг rТТă loră sТntagmatТМО.ăAМОast ăМonvОrgОn ăsОămanТПОst ăşТălaănТvОlulăОnun uluТ,ă sТnonТmОlОă rОspОМtТvОă putсnНu-sОă substТtuТă rОМТproМă П r ă aă moНТПТМaă semniПТМa Тaă МontОбtuluТă rОspОМtТv.ă DОă pТlН ,ă sОrТaă sТnonТmТМ ă tОКm ,ă ПrТc ,ăspКТm ăarОăНrОptăМorОsponНОntОăpОrПОМtОăьnălТmbaărus ,ănuănumaТă laănТvОlulăsОmnТПТМa ТОТăgОnОrТМОă„starОăОmotТv ăНОănОlТnТştОăprovoМat ă НОă ună pОrТМol‖,ă МТă şТă laă nТvОlulă МomponОntОloră minimale de sens – „nonТntОnsТv‖,ă „ТntОnsТv‖,ă „ПoartОă ТntОnsТv‖,ă МООaă МОă pОrmТtОă oă translatarОă НТrОМt ,ă lТtОral ă aă loră ьnă rus :ă ăŔ ăŔ ă (Sсrbuă 2010,ă 276).ă SОă ьn ОlОgОă М ,ă НaМ ă traНuМ torul,ă НТnă НТvОrsОă МonsТНОra ТТ,ă nuă Тaă ьnă sОam ă graНa Тaă aМОstoră sТnonТmОă Нup ă ТntОnsТtatОaă Оmo ТТloră НОsОmnatО,ă Оnun ul- Тnt ă rОspОМtТvă vaă ОбprТma,ă НТПОrТtăНОăorТgТnal,ăunăgraНămaТăaММОntuatăorТămaТăatОnuatăalăaПОМtТvТt ТТă НОsМrТsО,ăьnăМonМorНan ăМuăПТnalТtatОaăurm rТt . ÎnăaltОăМaгurТ,ăьns ,ăsОăМonstat ăoăНОosОbТrОăьnăМООaăМОăprТvОştОă sОХОctТvТtКtОКăsТnonТmТc şТăatunМТăvomăavОaăНО-aăПaМОăМuăМonstrсngОrТă lОбТМalО,ă rОspОМtТv,ă Мuă rОstrТМ ТТă МombТnatorТТă spОМТПТМОă ПТОМ rОТă lТmbТ,ă sТtua ТТă ьnă МarОă nuă nОă vomă maТă putОaă gСТНaă Нup ă rОgulaă НОă sОlОМ ТОă „МonУunМ Тonal ‖ă şТ-şТ,ăМТăvomăПТărОstrТМ Тona ТăНОărОgulaă„НТsУunМtТv ‖ă ori-ori.ă AstПОl,ă sОrТaă sТnonТmТМ ă НТnă rus ă ,ă ,ă ,ă ă arОă НrОptă МorОsponНОntОă ьnă lТmbaă romсn ăvОrbОlОăsТnonТmОăКăКpХТcК,ăКăьntrОЛuТn К,ăКăПoХosТ,ăКăutТХТгК, dar sprОăНОosОbТrОăНОăМОlОărusОştТ,ăОlОănuăauărОstrТМ ТТăМombТnatorТТ,ănТМТălaă nТvОlă НОă sТstОm,ă nТМТă laă nТvОlulă normОloră (Sсrbuă şТă KТralвă 1991).ă Înă sМСТmb,ă vОrbОlОă rusОştТă prОгТnt ă rОstrТМ ТТă МombТnatorТТ.ă DОă pТlН ,ă ănuăsОăpoatОăМombТnaăНОМсtăМuăНОnumiri de instrumente, iar ă Ŕ doar cu denumiri de metode, proceduri, tehnologii. CaăatarО,ăoăМombТna ТОăНОătТpulă* ă vaăПТăabОrant ,ă acest verb rusОsМă putсnНu-se combina cu termeni lingvistici precum ,ă ,ă ăetc. Din aМОast ăМauг ,ănuăputОmăvorbТăНОăoă МongruОn aă НОplТn ă aă aМОstoră sТnonТmО,ă nТМТă laă nТvОlă paraНТgmatТМ/ sТstОmТМ,ă nТМТă ьnă planulă aМtualТг rТТă sОmnТПТМa ТТloră loră ьnă plană sintagmatic. 195 Un alt tip de nepotriviri sintagmatice este cel al termenilor П r ă corespondОn Оă НОpХТnО,ă НТnă punМtă НОă vОНОrОă МoloМa Тonal,ă ьnă ambele limbi, unui termen dintr-oă lТmb ă МorОspunгсnНu-Тă ьnă altaă oă sОrТОă sТnonТmТМ ,ă aТă М rОТă mОmbrТă sОă НТПОrОn Тaг ă prТnă tr s turТă sОmantТМОă rОlОvantОă МОă nuă lОă pОrmТtОă ТntОrsubstТtuТrОaă ьnă МontОбtă П r ă modТПТМarОaă sОmnТПТМa ТОТă mОsaУuluТ.ă AstПОl,ă mОmbrТloră sОrТОТă sinonimice Кăomorь,ăКăucТНО,ăКăКsКsТnК,ăМuăsОnsulăproprТuăgОnОrТМă„aă luaă vТa aă МuТva‖,ă Нară НТПОrОn Тa Тă ьntrОă ОТă sОmantТМă Нoară ьnă romсn ,ă lОă МorОspunНОă ьnă rus ă ună sТngură Мuvсntă ,ă МarО,ă ьnă context, poate aМopОrТă globală toatОă sОmnТПТМa ТТlОă tОrmОnТloră rОspОМtТvТă romсnОştТă „НОsprОăПТТn О,ăьnăgОnОral,ăoamОnТ,ăanТmalО‖,ă„НОsprОăoamОnТ‖,ă„НОsprОă pОrsonalТt Тă oПТМТalО‖.ă Înă МonsОМТn ,ă traНuМ toruluТă НТnă rus ă ьnă romсn ,ăьТăvaărОvОnТăoblТga Тaăs ăsОlОМtОгОăНТntrОăsТnonТmОlОăromсnОştТă pОă МОlОă МorОspunг toarО,ă astПОlă ьnМсtă s ă nuă sОă aУung ă laă МoloМa ТТă nepotrivite sau chiar aberante, ca *a asasina pisica, porcul ş.a.m.Н.ă DaМ ă ьns ă ТntОn ТТlОă auМtorТalОă suntă altОlО,ă şТă sОlОМ ТТlОă voră putОaă ПТă altele, deМсtă МОlОă pОrmТsОă НОă normО,ă şТă atunМТă aМОstОă rОgulТă МoloМa ТonalОăpotăПТăьnМ lМatО.ă Laă ПОl,ă asОmОnОaă sТtua ТТă potă ПТă urm rТtОă plОМсnНă НОă laă lТmbaă rus .ă AvОmă ьnă vОНОrОă ОбОmplОlО,ă МсnНă unОТă sОrТТă lОбТМalОă rusОştТ,ă nuă nОap ratăsТnonТmТМО,ăьТăМorОspunНОăьnăromсn ăunăsТngurăМuvсntăşТăМсnНă traНuМ torulătrОbuТОăs ăsОlОМtОгОăМorОМtăОМСТvalОntulăpotrТvТt: (1) Cf. rus. ă( ),ă ă ( ă( ),ă ,ă ă ( ,ă )ăŔ rom. Кăsp ХК. ),ă DОă rО Тnută aТМТă ОstОă Пaptulă М ă sТnonТmОlОă rusОştТă auă НТstrТbu ii МomplОtăНТПОrТtО,ăьnăraportăНОăМomplОmОntarТtatОăНТsУunМtТv ă[orТă– ori], Тară traНuМ torul,ă potrТvТtă Мuă normaă lТmbТТă rusО,ă vaă trОbuТă s ă opОrОгОă МorОМtăsОlОМ ТТlОărОspОМtТvО,ăpОntruăaăsОăaУungОălaăvОrsТunТăaММОptatОăНОă destinatarul- Тnt .ă Totă ьnă raportă Нe complementaritate semanticoНТscursТv suntăşТăvОrbОlОărusОştТă ă( ă ,ă ă ...) şТă ă ( ,ă ...), pentru care sunt relevante semantic НТstТnМ ТТlОă „aă ТntОrprОtaă laă ună ТnstrumОnt‖ă şТă „aă ТntОrprОtaă voМal‖,ă şТă М roraă lОă МorОspunНО ьnă romсn ă ună sТngură vОrbă Кă cсntК.ă Înă aМООaşТă МatОgorТОă sОă ьnМaНrОaг ă şТă vОrbОlОă rusОştТă ,ă МarОă ьşТă sОlОМtОaг ăьnămoНăНТПОrТtăpartОnОrТТăsТntagmatТМТ,ăprТmulăьmbТnсnНu-se ОбМlusТvă Мuă tОrmОnТă МОă НОsОmnОaг ă „МunoştТn О‖ă Ŕ ă ,ă ,ă ,ă ,ă etc. –, iar cel de-al doilea МombТnсnНu-sОăОбМlusТvăМuăvОrbОăМОăНОsОmnОaг ăНОprТnНОrТă – ă ,ă ,ă ,ă ă ОtМ.ă AmbОlОă vОrbОă auă ьnă romсn ăunăsТngurăМorОspunНОntă– КăştТă(oăpoОгТО,ăunăcсntОc,ăТstorТО,ăoă 196 povestire, ОбОmpХОă Оtc.);ă (Кă ştТă cТtТ,ă cсntК,ă povОstТă Оtc.). De aici НОМurgОă şТă НТПТМultatОaă ьntсmpТnat ,ă НОă traНuМ torulă ьnă rus ,ă laă sОlОМtarОaăОМСТvalОntuluТăМorОspunг tor. Ună Мaгă spОМТală ьlă rОprОгТnt ă vОrbОlОă rusОştТă şТă ,ă Мuă posТbТlТt Тă МombТnatorТТ rОstrТМtТvОă şТă МarОă auă НrОptă МorОsponНОntăromсnОsМăНoarăunăsТngurăМuvсntăa scoate. ÎnătТmpăМОăьnă romсn ă sОă poatОă spunОă nОНТПОrОn Тată a scoate batista, banii... din ЛuгunКr,ă Кă scoКtОă mсnКă НТnă ЛuгunКr,ă Кă scoКtОă pТcТoruХă НТnă ЛКХt ,ă Кă scoate o carte din raft, ьn rusОştОăПТОМarОăvОrbăarОăМoloМa ТТăspОМТПТМО.ă Astfel, sОă poatОă МombТnaă Нoară Мuă МuvТntОă МОă НОsОmnОaг ă obТОМtОă НОtaşatОă НОă agОntulă aМ ТunТТ:ă ,ă ă ă ,ă ă ă , ьnă tТmpă МОă sОă ьntrОbuТn Оaг ă ОбМlusТvă Мuă termeni ce denumОsМă obТОМtОă МarОă rОprОгТnt ă p r Тă ТntrТnsОМТ/ „organТМО‖/alОă agОntuluТă aМ ТunТТ:ă ă ă ă ,ă ă ă ă (Apresjan 1974, 160). ombТna ТТă НОă tТpulă * ă ă ă ,* ă ă ă vorăПТăМotatОăНrОptănТştОăsТntagmОă aberante, orТăьmbТn rТăМОăНОsОmnОaг ăsТtua ТТăМuătotulăspОМТalО,ăьnăМarОă sОă aНmТtОă М ă *mсnКă НТnă ЛuгunКr sau *pТcТoruХă НТnă ЛКХt nuă apar ТnОă agentului, ci altei persoane. SОlОМtТvТtatОaă sТntagmatТМ ă ьnă traНuМОrТă prОsupunОă nuă numaТă opОra ТТă НОă substТtu ТОă МОă ТntОsМă sТstОmulă statТМă ală lТmbТТ,ă МТă şТă aplТМarОaă rОgulТloră НОă sОlОМ ТОă şТă НОă МombТnarОă aă mТУloaМОloră НОă ОбprОsТОăьnăplanăНТnamТМ,ălaăМonstruТrОaăОnun urТlor.ăAМОstОărОgulТă Тnă ьns ăНОăsПОra v o r b i r i i şТănu a lăТămăbăТăТ,ăalМ tuТnНăgărăaămăaătăТăМăaăă v oă ră bă Тă răТăТ,ă ьntruМсtă ОlОăvТгОaг ă utТlТгarОaăОlОmОntОlorălТmbТТăşТă nuă alМ tuТrОaă ОТ.ă AsОmОnОaă „rОgulТă НОă vorbТrО‖,ă МonstТtuТnНă „gramatТМaă vorbТrТТ‖,ărОПlОМt ăьnăПaptă„săpăТărăТătăuăl lăТămăbăТăТ‖.ă AstПОl,ăьnăromсn ăşТăПranМОг ,ăНОăОбОmplu,ănuăОбТst ăun termen special pentru desemnarОaă sОgmОntuluТă tОmporală НОă «24 de ore»,ă ьnă tТmpăМОăьnărus ăОбТst ăМuvсntulă sutki, ТarăьnăsuОНОг ă – Мuvсntulădygn. EМСТvalОntulă romсnОsМă ală МuvсntuluТă rus.ă sutki este oă гТă şТă oă noКptО sau, mai exact, 24 de ore, iar cel francez este jour et nuit, respectiv, 24 heures. (2) Cf.ăşТ:ărus.ădvoje sutok – rom. 48 de ore – fr. 48 heures; rus. troje sutok – rom. 72 de ore, fr. 72 heures. SОlОМtarОaă ПoartОă ПrОМvОnt ă НОă М trОă vorbТtorТТă ruşТă aă МonstruМ ТТlorăМuăsubstantТvul sutki ьn cele maТăНТvОrsОăsТtua ТТ,ăьnăloМulă unor sintagme sinonimice cu substantivul čКs «or »,ă ТnОăНОăgramatТМaă vorbТrТТ.ă Înă sМСТmb,ă ьntrОbuТn arОaă aМОstuТă mТУloМă НОă ОбprОsТОă ьnă romсn ăşТăПranМОг ănuăОstОăunăПaptărОglОmОntatăНОălОgТt ТlОăvorbТrТТ,ăМТă 197 ТnОă НОă sТstОmulă lТmbТТ,ă НОoarОМОă ьnă sТstОmulă lОбТМală ală aМОstoră Нou ă lТmbТă lТpsОştОă tОrmОnulă МorОspunг toră МОluТă rusОsМă (sutki) pentru no ТunОaăьnăНТsМu ТО.ăAstПОlăНОă«laМunОălОбТМalО»ă(«trousălОбТМauб»)ă Тnă НОă sТstОmulă lТmbТТ,ă ТlustrсnНă ună prОgnantă Мontrastă ТntОrlТngvТstТМ.ă Înă sМСТmb,ă Мuvсntulă rusОsМă nedelja arОă НrОptă МorОsponНОntОă pОrПОМtОă ьnă romсn ă (s pt mсn ) şТă ьnă ПranМОг ă (semaine)ă şТă totuşТ,ă ună ПranМОг,ă pОntruărОНarОaăaМОstОТăno ТunТ,ăvaărОМurgОăМОlămaТăaНОsОaălaăsТntagmaă huit jours, iar pentru Нou ă s pt mсnТă va preПОraă ьmbТnarОaă 15 jours. AМОstaă ОstОă ună Пaptă НОă vorbТrОă şТă nuă unulă МОă ТnОă НОă sТstОmulă lТmbТТă ПranМОгО,ă ьntruМсtă ьntrОbuТn arОaă НТПОrОn Тat ă НОă laă oă МomunТtatОă lТngvТstТМ ă laă altaă aă mТУloaМОloră НОă ОбprОsТОă pОntruă unaă şТă aМООaşТă no ТunОă nuă sОă ОбplТМ ă prТnă Нeosebiri de sisteme lexicale, ci prin alte МauгОăНОănatur ăpragmatic ,ăьnăspО ăprТnăuz. La drept vorbind, nimic nu-lă ьmpТОНТМ ă pОă ПranМОгă s ă spun une semaine, deux semaines. Înă vorbТrОaă ПranМОгuluТă sОă obsОrv ă tОnНТn aă НОă sОlОМ ТОă aă unТt Тloră lexicale cu valoarОătОmporal ăМuărangămaТămТМ:ăzi ьnăloМăНОăs pt mсn ,ă s pt mсn ăьnăloМăНОăХun , Хun ăьnăloМăНОăan ş.a.m.d. Cf. 30 jours, 15 mois, 18 mois. Atсtă ьnă romсn ,ă Мсtă şТă ьnă ПranМОг ă sauă rus ,ă suntă posТbТlОăambОlОămТУloaМОăНОăОбprОsТО,ăНarăьnăvorbТrОăsОăprОПОr ăМсnНăoă Пorm ă НОă ОбprТmarО,ă МсnНă alta,ă ьnă ПunМ ТОă НОă uz. De exemplu, o Пran uгoaТМ ăvaăspunО:ăCet enfant a quinze mois şТănuă…unăКnăОtătroТsă mois,ă ьnă tТmpă МОă oă rusoaТМ ă sauă oă romсnМ ă vaă spunОă maТă НОă grab ă MoУОmuăsвnuăgoНăТătrТămОsУКcКă(FТuХămОuăКrОăunăКnăşТătrОТăХunТ)ăşТănuă …pУКtnКНcКtřămОsУКcОvă(…cТnsprОгОcОăХunТ).ăCumăsОăpoatОăobsОrva,ăьnă vorbТrОaăromсnТlorăşТăaăruşТlorăsОăprОПОr ăutТlТгarОaăunТt ТlorătОmporalОă mai mari. ConПruntсnНă aМtualТгarОaă aМОstoră ПaptОă НОă lТmb ă ьnă lТmbТlОă ПranМОг ă şТă rus ,ă МОrМОt torulă rusă V.ă G.ă Gakă (2004ă [1966],ă 10)ă aă Пormulat,ă ьnă spТrТtuală gramatТМТТă vorbТrТТ,ă urm toarОaă lОgТtatО:ă „…ьnă vorbТrОaăПranМОг ,ălaăНОsОmnarОa unТt ТlorăНОătТmpăОбТst ătОnНТn aăНОă ПolosТrОă aă НОnumТrТloră НОă unТt Тă tОmporalОă maТă mТМТ,ă ьnă tТmpă МОă ьnă vorbТrОaăruşТlorăsОăьntrОbuТn Оaг ăНОnumТrТă alОă unТt Тloră maТă marТă НОă tТmp‖. DОosОbТrТă sОmnТПТМatТvОă rОmarМ mă ьntrОă lТmbТlОă gОrman ă şТă ОnglОг ă ьnă МООaă МОă prТvОştОă poгТ Тaă sТntaМtТМ ă aă subТОМtОloră nОьnsuПlО ТtО,ă gОrmanaă prОгОntсnНă maТă multОă rОstrТМ ТТă НОМсtă ОnglОгaă (cf. NТМkОlă 1989ă [1971]).ă AstПОl,ă numaТă ьnă ОnglОг ă ОstОă ПrОМvОnt ă ьntrОbuТn arОaă maТă multoră vОrbОă (НОă tТpulă ОКrnă „aă МсştТgaŗ,ă gКТnă „a ob Тneŗ,ăgОtă„a aflaŗ,ăsКvОă„КăsalvaŗăХosОă„aăpТОrНО‖,ămКФОă„К faceŗ,ă oЛtКТnă „Кă ob ТnОŗ,ă rОКХТгОă „aă ob ТnОă proПТtŗ,ă аТnă „aă МсştТgaŗ) ьnă 198 propoгТ ТТă aМtТvОă Мuă „ТnstrumОntul‖,ă „loМatТvul‖ă şТă „obТОМtul‖ă laă ьnМОputulăpropoгТ ТОТ,ăaМtantulăьnăpoгТ ТОăТnТ Тal ăНОvОnТnd subiect1. VОrbОlОă МorОsponНОntОă НТnă gОrman ,ă НОă obТМОТ,ă nuă pОrmТtă ПolosТrОaă„ТnstrumОntuluТ‖ăьnăpoгТ ТОăНОăsubТОМt.ăCaăatarО,ăoăpropoгТ ТО,ă cum ar fi: TСТsăЛОtăаonămОă₤ă100 (Acest pariu mi-a adus 100 de lire st.),ăarăputОaăПТătraНus ăьnăgОrman :ăDiese WettОăЛrКcСtОămТră₤ă100ăОТn.ă Dară Пormulaă prОПОrat ă ПrОМvОntă НОă nОm Тă ОstОă struМturat ă НТПОrТt:ă Mit (НurcСăНТОsО)ăНТОsОrăАОttОăgОаКnnăТcСă₤ă100ă(DatorТt ăaМОstuТăПaptăamă МсştТgată100ăНОălТrОăst.). Oă sОrТОă НОă vОrbОă МarОă ОбprТm ă „НТstrugОrОa‖ă unuТă obТОМtă ьnsuПlО ТtăsauănОьnsuПlО Тtă(НОăОб.,ădamage „aăН una‖, drown „aăьnОМa‖, fracture „aărupО,ăaăПraМtura‖,ăinjure „a strТcКŗ, kill „aăuМТНО‖, shatter, ‖aăspargОăьnăbuМ Т‖, smash „aăьnvТngО‖, stunt „aăoprТăМrОştОrОaŗ) atсtă ьnă ОnglОг ,ă Мсtă şТă ьnă gОrman ă sОă supună aМОloraşТă rОstrТМ ТТ.ă TotuşТ, vorbТtorТТă gОrmanТă prОПОr ă s ă utТlТгОгОă МonstruМ ТТă ьnă МarОă „ТnstrumОntul‖ănuăpoatОăap rОaăНОărОgul ăМuăПunМ ТaăНОăsubТОМtă(3).ă (3) Comp. engl.: The accident killed many people (Accidentul aăuМТsămul ТăoamОnТ)ăşТăgОrm.ăBei (durch den) dem Unfall wurden viele Menschen getotet (Înă urmКă КccТНОntuХuТ auămurТtămaТămul ТăoamОnТ).ă LТmbaăОnglОг ăОstОă„maТălТbОral ‖ăьnăМompara ТОăМuăgОrmanaăşТă ьnăsТtua ТТăьnăМarОăpoгТ ТaăТnТ Тal ăoăarОă„loМatТvul‖ăьnăПunМ ТaăНОăsubТОМtă (4), (5). Astfel, verbe precum sОКtă„КăaşОгa‖ şТăsХООp „aăНormТ‖ă(НarăşТă multe altele, cum sunt drown „aă ьnОМa‖, feed „aă nutrТ‖, grow „a МrОştО‖, hide „aă asМunНО‖,ă see „aă vОНОa‖, show „aă ar ta‖şТă altОlО),ă prОМumă şТă МorОsponНОntОlОă loră gОrmanОă pОrmТtă poгТ Тaă ТnТ Тal ă aă loМatТvuluТ,ă НaМ ă „agОntul‖ă НОvТnОă „obТОМt‖,ă avсnНă ună НОtОrmТnantă МantТtatТv,ă Нară numaТă ьnă ОnglОг ă „loМatТvul‖,ă ьnă poгТ ТОă ТnТ Тal ,ă poatОă ьnНОplТnТă ПunМ Тaă НОă subТОМt.ă Înă gОrman , МonstruМ ТТlОă sОlОМtatОă НОă vorbТtorТă ьnă moНă ПТrОsМă suntă МОlОă Мuă loМatТvulă ТnТ Тală ьnНОplТnТnНă altОă ПunМ ТТăsТntaМtТМОăНОМсtăьnăОnglОг . (4) Comp. engl.: This aircraft seats 100 people („Acest avion „МuprТnНО‖ă100ăpОrsoanО‖);ăgОrm.ăInăНТОsОmăFХugгОugăФőnnОnă 100 Personen Platz finden („ÎnăКcОstăКvТon sunt 100 de locuri pОntruăpОrsoanО‖). AМОştТătОrmОnТăsuntăutТlТгa Тăьnă„gramatТМaăМaгurТlor‖,ăПunНamОntat ăНОăC.ăJ.ă Fillmore (1968). 1 199 (5) This tent sleeps four people („Acest cort „МuprТnНО‖ăpatruă oamОnТ‖);ăgОrm.ăInăНТОsОmăГОХtăФőnnОn vier Personen schlafen (ÎnăКcОstăcort Нorm/potăНormТăpatruăpОrsoanО‖). Solu ТonarОaă МorОМt ,ă prТnă sОlОМ ТТă sТntagmatТМОă МonПormОă Мuă normОlОă L ,ă ьnă asОmОnОaă МaгurТ,ă МonПОr ă tОбtuluТă traНusă МoОrОn ă şТă rОprОгОntatТvТtatОăьnăraportăМuăorТgТnalul. Dup ăp rОrОaănoastr , ьnăьn ОlОgОrОaăşТărОstТtuТrОaăorТgТnaluluТă trОbuТОăs ăsОăurmОгОăurm torulăalgorТtmăalăpaşТlorăsuММОsТvТăНОăanalТг ă şТăsТntОг ăьnăpatruăНТrОМ ТТăПunНamОntalО:ă (a)ă aМtТvТtatОaă prОlТmТnar ă НОă М utarОă şТă stabТlТrОă aă МorОsponНОn Оloră sТnonТmТМОă ьn plană lОбТМală şТ,ă ultОrТor,ă ьnă plană gramatical, ceea ce presupune stabilirea seriilor sinonimice corelative НТnăLSăşТăL ,ăunămomОntăurmatăТmОНТatăНОă(b)ăsОlОМ ТaătОrmОnuluТăМarОă МorОspunНОăьnăМОaămaТămarОăm sur ă– şТăНОnotatТv,ăşТăМonotatТv,ăşТăsubă aspect cultural – tОrmОnuluТă НТnă orТgТnal.ă AМОast ă opОra ТОă sОă poatОă rОalТгaă НТПОrТtă НОă laă ună traНuМ toră laă altul,ă potrТvТtă Мuă op ТunТlОă luТă stТlТstТМОă şТă Мuă МonМОp Тaă saă НОsprОălumОă şТă vТa ,ă Тară ьnă МaгulătОбtОloră bОlОtrТstТМО,ăpotrТvТtăМuăСarulăs uălТtОrar.ăDar ьnăМaгulăunorătraНuМ torТă МarОă nuă suntă lТtОra Тă Мaă proПОsТОă şТă МсnНă traНuМă tОбtОă nonlТtОrarО,ă apar ТnсnНă altoră stТlurТă ПunМ ТonalО,ă nТă sОă parОă absolută nОМОsar ă (М)ă analТгaăМontrastТv /МomparatТv ăaălОбОmОlor,ăaăьmbТn rТlor/sТntagmОloră lОбТМalОă şТă МСТară unoră sОgmОntОă НОă tОбtă МОă rОМlam ă НТПТМult Тă ьnă translatarОăşТ,ăОvТНОnt,ă(Н)ăraportarОaălaăplanulăНТsМursТvăalătОбtuluТ,ăМaă ьntrОgă(FОНorovă2002ă[1953]). AМОast ă Оtap ă – analТгaă МontrastТv ă (МomparatТv )ă – presupune, printre altele, aprofundarea termenilor corelativi (a sТnonТmОlor,ă ьnă Мaгulă НТsМutată maТă sus)ă ьnă Нou ă moНalТt Т:ă (a) unТНТrОc ТonКХăşТă(Л)ăЛТНТrОc ТonКХ. ProМОНОulăНОăanalТг ăunТНТrОc ТonКХ ărОprОгТnt ăoăМalОăНТrОМt ă НОă stabТlТrОă aă tОrmОnТloră ОМСТvalОn Т,ă ПТОă plОМсnНu-se de la LS, fie plОМсnНu-sОă НОă laă L ,ă pОă baгaă НОМОl rТТă МomponОn Тal-semantice a tОrmОnТloră МorОlatТvТ,ă şТă ОstОă aplТМabТlă maТă alОsă ьnă МaгurТlОă ьnă МarОă НТvОrgОn aă sОmantТМ ă НТntrОă tОrmОnТТă vТгa Тă nuă ОstОă marО,ă Тară МorОsponНОn ОlОăsuntăМсtăsОăpoatОăНОăОvТНОntОă(НОăОб.,ăsОrТaăsТnonТmТМ ă aă tОrmОnТloră МОă НОsОmnОaг ă tr s turТă НОă МaraМtОră sauă sОntТmОntО,ă ьnă lТmbТlОă МonПruntatО).ă AtunМТă МсnНă ьns ă НТvОrgОn aă НТntrОă tОrmОnТТă sinonimici sau cvasisinonimici interlingvistici este mare, consider a fi mai util cel de-al doilea tip de demers, cel al analizei contrastive ЛТНТrОc ТonКХО.ăAМОstăproМОНОuăprОsupunОăМaătОrmОnТТăНТnăLSăşТăМОТăНТnă L ă s ă nuă ПТОă МorОla Тă ьnă moНă НТrОМt,ă МООaă МОă ară МonНuМОă laă ОrorТă НОă ОМСТvalОn ălОбТМo-sОmantТМ ,ăМТăТnНТrОМtăprТntr-un I N T E R M E D I 200 A R, cu sprijinul unui termenă comună deă referin ,ă aНТМ ă ală unoră termeni metalingvistici – tertium non datur – ьnăm sur ăs ăУoaМОărolulă unorăpun ТăНОălОg tur ăТntОrlТngvТstТМ ,ăМuăaУutorulăМ roraăpotăПТăpuşТăьnă ОvТНОn ă tОrmОnТТă МorОlatТvТă Мuă МОaă maТă marОă asОm narОă lОбТМalsemantiМ .ă Ună asОmОnОaă lТmbaУă mОtalТngvТstТМă ară ПТă utТl,ă НОă pТlН ,ă ьnă Мaгulă stabТlТrТТă МorОsponНОn Оloră lОбТМo-semantice interlingvistice din МaНrulă tОrmОnТloră МОă НОnumОsМă rОla ТТă НОă ruНОnТО.ă PrТnă ТntОrmОНТulă unor metatermeni, precum grad de rudenie, I, II, III, IV...,ăgОnОrК ТКăI,ă II,ă IIIă ...,ă rОХК ТОă НТrОct ,ă НОă sсngО/ТnНТrОct ,ă pОă ПТХТОr ă pКtОrn / mКtОrn ăetc. potăПТăНОsМrТşТăМuăoămarОăОбaМtТtatОătОrmОnТТăМorОlatТvТăНТnă ambele limbi. Desigur, oă atarОă analТг ă МomparatТv ă am nun Тt ă nuă oă ОПОМtuОaг ă НОă ПТОМarОă Нat ă ОбplТМТtă traНuМ torulă МсnНă ьntсmpТn ă НТПТМult ТăьnăalОgОrОaăОМСТvalОntОlor;ăНar,ăНОăПТОМarОăНat ,ăТmplТМТt,ăsОă proНuМОă oă asОmОnОaă Мompara ТОă pОă baгaă unoră МomponОntОă НОă sОnsă abstracte. CrОНă М ă ară ПТă praМtТМă ТmposТbТl ,ă НОă pТlН ,ă transpunОrОaă aНОМvat ă aă vОrbОloră НОplas rТТă НТnă romсn ă ьnă rus ă şТă ТnvОrs,ă П r ă oă analТг ă МomparatТv ă aă sОmnТПТМa ТТloră spОМТПТМОă alОă aМОstuТă Тmportantă МompartТmОntăalăvoМabularuluТăorТМ rОТălТmbТ.ăC МТ,ăНaМ ăьnălТmbaărus ă aceste verbe au un statut lexico-gramatТМală (suntă organТгatОă ьnă paradigme lexico-gramatТМalО),ă ьnă romсn ă vОrbОlОă НОplas rТТă suntă grupatОăНup ăМrТtОrТТălОбТМo-semantice (Evseev 1974). PОntruă oă transpunОrОă Мсtă maТă apropТat ă НОă orТgТnal,ă traНuМ torulătrОbuТОăs ărсnНuТasМ ăьnăМontОбtăМОlОămaТăМorОspunг toarОă potriviri lexical-sОmantТМО,ă punсnНă ПТОМarОă unТtatОă lТngvТstТМ ă laă loМulă potrТvТt,ăьnăНОplТnăaМorНăМu normele ПТОМ rОТălТmbТ,ăНarăşТăМuăluarОaăьnă considerare a uzului,ăşТăs ăТaăьnăМonsТНОrarОă– ьnăМaгulăНОăПa ă– faptul М ăьnăsТstОmulălТmbТТărusОăvОrbОlОăНОămТşМarОăsuntărсnНuТtОăьnăПunМ ТОă de trei coordonate semantice definitorii – moНuХă ьnă cКrОă sОă ПКcОă deplasarea (pe jos ori cu un vehicul), НТrОc ТКă НОpХКs rТТ (ьntr-o НТrОМ ТО,ăНus-ьntorsăsauăьn maТămultОăНТrОМ ТТ)ăşТămОНТuХăНОpХКs rТТ (pe p mсnt/pОă ap /prТnă aОr)ă – coordonate care nu sunt relevante pentru vОrbОlОă НОă mТşМarОă romсnОştТ,ă М МТ,ă НОă pТlН ,ă vОrbulă a merge are o sОmnТПТМa ТОă maТă gОnОral ă şТ,ă НОă aМООa,ă maТă ambТgu ,ă Оlă putсnНă avОaă mai multОă valorТă МontОбtualО,ă МorОspunг toarОă maТă multoră МuvТntОă rusОştТă ă– ... ăŔ , deoarece, la nivel de sТstОm,ăьnăromсn ăopoгТ ТТlОăvОrbalОăpОăМОlОătrОТăНТmОnsТunТămОn ТonatОă maТă susă sОă nОutralТгОaг ă şТă sОă НОНuМă Нoară ьnă МontОбt.ă Caă atarО, o traducere ad litteram a acestuТăvОrbăьnărus ăarăМrОaăoăsОrТОăНОăМonПuгТТ,ă НОoarОМОă МТtТtorulă rusă nuă poatОă rОalТгaă НaМ ă НОplasarОaă sОă ПaМОă ьntr-o НТrОМ ТОă sauă ьnă maТă multО,ă НaМ ă ОstОă pОă Уosă sauă Мuă ună mТУloМă НОă transportăorТăНaМ ăОstОăpОăap ,ăprТnăaОrăsau pОăp mсnt.ăPОntruăМaăvОrbulă 201 a merge s ăsОăМorОspunН ăМuătoatОăТpostaгОlОăsalОărusОştТăМontОбtualОă sОăТmpunăanumТtОăОбtОnsТunТăsТntagmatТМОăl murТtoarОăНОătТpulăpe jos, КăsОăНОpХКsК,ăcuătrОnuХ,ăьnăpКrc,ăprТnăpКrc,ăКăПrОcvОntК,ăcuăКvТonuХ,ăcuă vaporul etc., МСТară şТă МontОбtОă maТă amplО, ьnă m sur ă s ă МonМrОtТгОгОă valoarОaă vОrbuluТă НОă mТşМarОă rusОsМ,ă УuМсnНă rolulă unuТă revelator de semnifica ieădiscursiv 2 (RSD,ăьnăМarОăSă(sОmnТПТМa ТО)ăьnăaММОp ТunОă МoşОrТan ).ă Înă asОmОnОaă МaгurТă ОstОă ОvТНОnt ă tОnНТn aă vОrbОloră romсnОştТăsprОăgОnОralТгarО,ăьnătТmpăМОăvОrbОlОăНОămТşМarОărusОştТăauăoă valoarОă МonМrОt ă lОбОmatТМ ,ă prТnă ьns şТă struМturaă loră sОmantТМ ,ă nОmaТavсnНă nОvoТОă НОă prОМТг rТă МontОбtualО.ă Iat ă МсtОvaă ОбОmplОă ТlustratТvОăalОăsТtua ТТlorăНОsМrТsОămaТăsus. Fig. 1. MoНОlăНОăanalТг ăНОnotatТv-sТtua Тonal RDS – rОvОlatorăНОăsОmnТПТМa ТОăНТsМursТv ă(cf. fig. 2, fig. 3a, fig. 3b) – este unăМonМОptăopОra ТonalăМarОăpoatОăПТăverbalizat sau dedus ьntr-un context mai larg. Termenul este convergent intensional cu cel propus de Gh. Doca – „rОvОlatorăvОrbalăalăsОmnТПТМa ТОТăМontОбtualО‖ă(DoМaă1989). 2 202 Fig. 2. Model semantico-transПorma Тonal 203 Într-oă proТОМ ТОă prОponНОrОntă psТСolТngvТstТМ ,ă opОra ТunТlОă ОПОМtuatОăьnătraНuМОrОăНТnăromсn ăьnărus ăaăunorătОбtОăМОăМon ТnăvОrbОă НОămТşМarОăvorăputОaăПТăprОПТguratОăastПОl:ă Fig. 3a. MoНОlăgОnОralăpОntruăaМtТvТt ТătraНuМtТvО 204 Fig. 3b. Model partТМularăPLăpОntruăaМtТvТtatОaătraНuМtТv ă(Verbele de mТșcКrОărusОștТă(nОprОПТбКtО)ășТăcorОsponНОntОХОăХorăНТnăХТmЛКăromсn ă (fragment)) NOT : PrТnă rОПОrТrОă laă mОtatОrmОnТТă МОă НОsОmnОaг ă substan aă abstraМt ăaăvОrbОlorăНОplas rТТăНТnărus ă(vОrbalТгat ăТmplТМТt)ăşТăromсn ă (nОvОrbalТгat ,ăМuăsОmnТПТМa ТОăambТgu ),ăprТnăopОra ТТăНОărОМonstТtuТrОă logТМ ă aă Оnun urТloră rusОştТă şТă prТnă rОПormul rТă НОгambТguТгatОă Мuă aУutorulă mОtatОrmОnТloră МomunТă НОă Мompara ТО,ă prОМumă şТă aă unoră REVELATORIă DEă SEMNIFICA IEă DISCURSIV ă (RSD), vОrbalТгa Тă orТă НОНuşТă НТnă МontОбt,ă Оnun urТlОă МorОspunг toarОă НТnă romсn ă НobсnНОsМă ună ьn ОlОsă МonМrОtă şТ,ă Мaă atarО,ă oă НОplТn ă ОМСТvalОn . DТnă aМОstă moНОlă rОгult ă suММОsТunОa principalelor etape parМursОă laă ОМСТvalarОaă ьnă romсn ă aă vОrЛОХoră НОă mТşcКrОă rusОştТ,ă rОlОvсnНu-sОă rolulă НОМТsТvă pОă МarОă ьlă arОă ьnă analТгaă МomparatТv ă ьntrОprТns ă tОrmОnuХă comună НОă rОПОrТn ă (tОrtТumă nonă НКtur),ă iar la nivelul discursului – rОvОХКtoruХă НОă sОmnТПТcК ТОă НТscursТv ă (RSD), care are rolul de a explicita pe parcursul textului termenii cu un Мon ТnutămaТăvagăНТnălТmba-surs ă(romсn ,ăьnăМaгulănostru),ărОПОrТtorălaă deplasare.ăGrupulăНОăvОrbОăНТsМutatăОstОăТlustratТvăpОntruăsТtua ТТlОăьnă МarОă traНuМ torulă sОă МonПrunt ă Мuă НТПТМultatea de a selecta termenul 205 МorОspunг torăНТnăT ă(rus ),ăМarОăОбprТm ăimplicit toate componentele sОmantТМОă rОlОvantОă alОă НОplas rТТă – НТrОc ТО,ă mТУХocă НОă НОpХКsКrО,ă mediu Ŕ pОntruă МorОsponНОntОlОă loră НТnă romсn ,ă ьnă МarОă aМОstОă componente lipsesc, dar care trОbuТОăs ăПТОăexplicitate, ьntr-un context maТă apropТată sauă maТă ьnНОp rtat,ă Мuă aУutorulă unoră „rОvОlatorТă МontОбtualТ‖,ă pОntruă aă sОă aУungОă laă oă ОМСТvalarОă МorОМt .ă MoНОlulă НОă analТг ă prОгОntată ТlustrОaг ,ă totoНat ,ă lТmТtОlОă analТгОТă МontrastТvОă şТă necesitatОaăМomplОt rТТăОТăМuăproМОНООăНОăanalТг ăcontextual-НТnКmТc . Oă alt ă МОrТn ă aă rОprОгОntatТvТt ТТă unОТă traНuМОrТă ОstОă reflectareaă cadruluiă situa ională specific.ă Înă multОă МaгurТă sТtua Тaă laă МarОăsОărОПОr ăunăОnun ăoarОМarОăНТnăTSăОstОărОНat ăьntoМmaТăьnăT ăprТnă МorОsponНОn ОlОă ПunМ ТonalОă spОМТПТМОă ПТОМ rОТă lТmbТ.ă AltОorТ,ă sТtua Тaă ьnă МarОă sОă ОбprТm ă ună Мon Тnută Нată sОă sМСТmb ,ă aМОlaşТă Пaptă ПТТnНă motivat diferit, fie din punct de vedere lingvistic – presiunea uzului –, ПТОă НТnă ra ТunТă МulturalО,ă mОntalТt Т,ă traНТ ТТă ОtМ.ă RОПОrТtoră laă rОПОrОn ТalТtatОaăsТtua Тonal ,ăНТstТngОmăpatruăМaгurТ:ă a. mОn ТnОrОaă aМОluТaşТă МaНruă sТtua Тonală şТă aă aМОloraşТă mijloace lexical-gramatТМalОăНОăНОsОmnarОăaăaМОstuТăМaНru,ăОvТНОnt,ăьnă МonНТ ТТlОăp str rТТăМon ТnutuluТăТnПorma ТonalăНТnăT ; b. НОsОmnarОaă aМОlОТaşТă sТtua ТТ,ă Нară Мuă altОă mТУloaМОă НОă ОбprОsТО,ă НОМсtă МОlОă utТlТгatОă ьnă orТgТnal,ă ьnă МonНТ ТТlОă МongruОn ОТă НОă Мon Тnut; c. moНТПТМarОaă rОpОrОloră sТtua ТonalОă şТă aă mТУloaМОloră НОă НОsОmnarОăaăaМОstora,ăМuămОn ТnОrОaăМon Тnutului mesajului transpus; d. sТtua Тaă НОsОmnat ă ОstОă НТПОrТt ,ă prОМumă şТă mТУloaМОlОă НОă ОбprОsТО,ă Тară Мon Тnutulă mОsaУuluТă ОstОă Мuă totulă altul,ă orТ,ă ьnă Мel mai ПОrТМТtă Мaг,ă aluгТvă şТă „aloМat‖ contextual doar la nivelul textului integral; avem de-a face de acОast ă Нat ă Мuă oă traНuМОrОă ОбМОsТvă НОă lТbОr ,ăьnăМarОăsТtua ТТlОăНОsОmnatОănuămaТăsuntănТМТăpОăНОpartОăaПТnО.ă PОntruă prТmОlОă trОТă sТtua ТТ,ă МarОă Тntr ă ьnă sПОraă НОă rОПОrТn ă avut ă ьnă vОНОrО,ă МОaă aă traНuМОrТloră rОprОгОntatТvО,ă sОlОМt mă МсtОvaă exemple ilustratТvОăНТnăТНТomatТМ : (6) rom. Кă КruncКă cuТvКă prКПă ьnă ocСТă Ŕ rus. p М (7) (8) ă ă ă ă ă ă(„a arunca МuТvaăpraПăьnăoМСТ‖,ă„aăьnşОla,ăaă lТ‖; rom. Кă ПКcОă НТnă сn Кră Кrm sКr – rus. ă ă ă ă(„aăПaМОăНТnămusМ ăОlОПant‖,ă„aăОбagОra‖); rom. a vТnНОăcКstrКvО Тăgr НТnКruХuТ – rus. ă ă ă ă („aămОrgОălaăTulaăМuăproprТulăsamovar‖,ă 206 „aă ПaМОă МОvaă absurН‖,ăTulaă ПТТnНă ună МОntruă ТnНustrТalăunНОă sОă ПabrТМ ăsamovarО). EvТНОnt,ăьnăaМОstОăПraгОologТsmОăОăМăСăТăvăaălăОănătăОăьşТăg sОsМ Тlustra Тaă şТă altОă МrТtОrТТă alОă rОprОгОntatТvТt ТТă traНuМОrТloră – consuЛstКn ТКХТtКtОКă sОmКntТc ,ă pКrКХОХТsmuХă ХОбТcКХ,ă sТntКctТcă şТă prКgmКtТc,ă convОrgОn Кă stТХТstТco-Пunc ТonКХ ,ă consОnsuХă ТntОn ТonКХsОntОn ТКХă(6)-(8); (9)-(12); (13)-(15). Cf. şТă altОă ОбОmplОă НОă mОn ТnОrО,ă rОspОМtТv,ă НОă pТОrНОrО,ă prТnă traНuМОrО,ăaărОpОrОlorăsТtua ТonalО,ăsauăНОăНТПОrОn ТОrОăaămТУloaМОlorăНОă ОбprОsТОă (paraПraг rТ)ă pОntruă НОsМrТОrОaă aМОlОТaşТă sТtua ТТă НОă МomunТМarО,ăьnărus ăşТăromсn ă(KomТssarovă1990,ă51-52): (9) rom. a r spunНОăХКătОХОПon – rus. ă ; CТnОăm ă cКut ă ХКă tОХОПon?– ă ă ? [„CТnОă ьntrОab ă НОămТnО?‖];ă (10) ArКt ă НОstuХă НОă ЛТnОă ХКă vсrstКă ХuТă Ŕ ă ă ă o .ă[„Arat ămultămaТătсn r‖.];ă (11) MuscКăst ăpОătКvКn – ă /şКНО/ ă ; cf. engl. A fly stands on the ceiling; (12) Nu o prea vedem pe aici Ŕ ă ă ă ă [„DuМОăunăstТlăНОăvТa ăТгolat‖]. AМООaşТă ТНООă ОбprТmat ă Мuă altОă МuvТntОă ьnă TSă şТă ьnă T ă ОstОă ОvТНОnt ăşТăьnăОбОmplОlОăurm toarО:ă (13) Aşă ПТă uХtТmuХă om cКrОă s ă ПКc ă КstК – ă ,ă ă ă ă ă ă (ОМСТvalОntulă lТngvТstТМă rusОsМă sОă rОПОr ă laă orНТnОaă НОă НТspunОrОă aă oamОnТlor,ă obТОМtОloră ОtМ.;ă ьnă lТpsaă unuТă ОМСТvalОntă aНОМvat,ă tОrmОnulă ьnă НТsМu ТОăОstОăomТs);ă (14) M ă ТnНТspunОă sp ХКtuХă НuşumОХОТ – ă ă ă вă ă .ă [IНООaă Оnun uluТă sОă moНТПТМ ă struМturalăprТnăsМСТmbarОaăraportuluТăМăaăuăгă ă– ОăПăОăМăt:ă„DТnă Мauгaăsp latuluТăНuşumОlОТămТăsОăstrТМ ăНТspoгТ Тa‖]; Cf. engl. Skrubbing makes me bad-tempered [Мaăьnăromсn ];ă (15) Nuă КrОă Нup ă cОă ЛОКă Кp ă Ŕ ă ă p ă ă ă .ă „ArОă МonНТ ТТă moНОstОă НОă traТ‖. в ă Înă toatОă aМОstОă ОбОmplО,ă sОă obsОrv ă Мumă aМООaşТă sТtua ТОă ОstОă v гut ă НТnă НТПОrТtОă ungСТurТ,ă sau,ă altПОlă spus,ă ТmagТnТlОă mОntalОă alОă 207 aМОlОТaşТă sТtua ii se redau prin mijloace diferite de expresie, ceea ce gОnОrОaг ă НОosОbТrТă struМtural-sОmantТМОă alОă tОбtuluТă traНusă Пa ă НОă original. Convergen aă atitudinal ОstОă oă alt ă МonНТ ТОă aă rОprОгОntatТvТt ТТă unОТă traНuМОrТă ьnă raportă Мuă orТgТnalulă şТă prОsupunОă mОn ТnОrОaă aМОlОТaşТă atТtuНТnТă Пa ă НОă pОrsoanО/pОrsonaУО.ă Nuă ОstОă vorbaă aТМТă НОă atТtuНТnОaă autoruluТ/traНuМ toruluТă Пa ă НОă substan aă Мon ТnutuluТă şТă aă ОбprОsТОТă T ,ă МarОă poatОă ПТă НТvОrsТПТМat,ă nuan at,ă rОМonПТgurată artТstТМ.ă Înă Мaгulă tОбtОloră lТtОrarО,ă traНuМ torulă vaă trОbuТă s -şТă nuan ОгОă atТtuНТnОaă НОă sТmpatТО,ă ТronТО,ă solТНarТtatО,ă НОtaşarО,ă НОгgust,ărОpulsТОăОtМ.ăПa ăНОăpОrsonaУО,ăьnăМonПormТtatОăМuăatТtuНТnОaă autoruluТă tОбtuluТă orТgТnal.ă AltmТntОrТ,ă sОă ьnМalМ ă prТnМТpТulă МonvОrgОn ОТăТntОn ТonalОăşТ, НrОptăurmarО,ăsОăpТОrНОăОПОМtulăurm rТtăНОă TS.ă Ună ОбОmpluă ОloМvОnt,ă ьnă aМОstă sОns,ă mТă l-aă oПОrТt,ă ьnă МalТtatОă НОă МolaboratorălaăМonПruntarОaăМuăorТgТnalul,ătraНuМОrОaăьnălТmbaăslovОn ,ă НОă М trОă KatУaă Spur,ă aă romanuluТă luТă AugustТnă Buгura,ă Orgolii.ă ŞТă anumО,ăьnăОpТsoaНОlОăМuăsanitarul, prototТpulăunuТăНОlatorăНОгgust tor,ă МarОăьnănotОlОăsalОăТnПormatТvОăМ trОăsОМurТtatОăНОsprОăМolОgТТăs Т,ăНar,ă maТă Мuă sОam ,ă НОsprОă şОПulă МlТnТМТТ,ă ună МСТrurgă ОmТnОnt,ă ТnvТtată laă ьnsОmnatОă rОunТunТă ştТТn ТПТМОă НТnă str Тn tatО, utiliza un limbaj agramat. TraНuМ toarОaă slovОn ,ă МontrarТat ă НОă mostrОlОă НОă analПabОtТsmă НТnă tОбtulă orТgТnal,ă НОă altПОl,ă rОНaМtatОă ТntОn Тonată ьnă orТgТnală Мuă МaraМtОrОă ТtalТМО,ă şТă nОьn ОlОgсnНu-lОă rosturТlОă urm rТtОă НОă Buгuraă ьnă МaraМtОrТгarОaă abУОМtuluТă НОlator,ă aă МrОгută НОă МuvТТn ă s ă rОМurg ă laă „lТtОrarТгarОa‖ă lТmbaУuluТă pОrsonaУuluТă rОspОМtТv,ă aНТМ ă s ă transpun ăpasaУОlОărОspОМtТvО,ăьntr-oăslovОn ălТtОrar ăОбОmplar .ăCООaă МОă aă urmată sОă ьn ОlОgОă НОă laă sТnОă – rОПaМОrОaă rОspОМtТvОloră pasaУОă şТă ьmpov rarОaătОбtuluТăslovОnăМuăОnun urТăsТmТlarОăagramatО,ăьntсlnТtОăьnă lТmbaУulăoamОnТlorănОТnstruТ Т.ăPОăaМОast ăМalО,ăs-aăpututărОstТtuТăьnăT ă ПunМ Тaă ОбprОsТТloră agramatОă НТnă orТgТnală şТ,ă totoНat ,ă consensul atitudinal alăМrОatorТlorăTSăşТăT .ă Convergen aă deă tonalitate stilistico-func ional este o МonНТ ТОăМОăprОsupunОăМaătОбtulătraНusăs ărОproНuМ ăьntoМmaТăМОlОămaТă ТmportantОă partТМularТt Тă stТlТstТМОă alОă rОgТstruluТă ПunМ Тonal,ă М ruТaă ьТă apar ТnОă tОбtul/sОgmОntОlОă НОă tОбt/orТgТnală – ştТТn ТПТМ,ă gaгОt rОsМ,ă УurТНТМ,ă МoloМvТal,ă oПТМТal,ă bОlОtrТstТМă ОtМ.ă Oă ampl ă ОбpunОrОă aă aМОstuТă tТpăНОăОбТgОn ОăpoatОăПТăьntсlnТt ,ăНОăpТlН ,ăьnăluМr rТlОălТngvТştТlorăruşТă Fedorov (2002 [1953])3,ăKomТssarovă(1990),ăParšТnă(2004),ăTУulОnОvă A. V. Fedorov (2002 [1953]) fundamОntОaг ă МonМОptulă НОă „ОМСТvalОn ă НОplТn ‖ă– „polnoМОnnoОăsootvОtstvТО‖,ă„МorОsponНОn ăvalorТМăТНОntТМ ‖ă– ьnă 3 208 (2004),ă arОă МonМОpă şТă ТlustrОaг ă ОМСТvalОn ОlОă traНuМtТvОă НТnă perspective diferite4. OătraНuМОrОăvaăputОaăПТăМonsТНОrat ărОprОгОntatТv ăьnăm suraăьnă care rОПХОct ă m rcТХОă tОmКtТcОă şТă Кc ТonКХ-discursive din TS, inclusiv ТnПОrОn ОlО,ăşТălОăТaăьnăМonsТНОra ТОăьnărОНarОaă„spТrТtuluТ‖ălТmbТТ- Тnt .ă ÎnătraНuМОrОaăunuТătОбtăОstОăТmpОrТosănОМОsarăs ăsОăТaăьnăМonsТНОrarОănuă numaТăartТМula ТТlОătОmatТМО,ălogТМОăalОăunuТăОnun ,ăМТ,ăьnăОgal ăm sur ,ă trОbuТОă s ă sОă transpun ă şТă artТМula ТТlОă aМ Тonal-pragmatice ale discursului (Pop 1985). O traducere rОprОгОntatТv ătrОbuТОăs ărОНОaănuă Нoară artТМula ТТlОă logТМo-tОmatТМОă alОă unuТă Оnun ,ă МТă s ă vОrbalТгОгОă şТă anumТtОă m rМТă aМ Тonal-НТsМursТvО,ă Мumă ară ПТă rОproşul,ă ТnНТgnarОa,ă nОНumТrТrОa,ăьnНoТala,ăНОгgustul,ăamОnТn arОaăОtМ.ă(BorМСТnă2011,ă144145),ă nuan О НОă natur ă pragmatТМ ,ă mОnТtОă s ă amplТПТМОă orТă s ă МomplОtОгОăТnПorma ТaăНОăbaг ăaăОnun uluТ.ăUnătraНuМ torăНОbutantăНОă lТmbaă romсn ă ьnă rus ,ă ьnă translatarОaă unuТă Оnun ă НОă tТpulă BТnОă c ă КТă mКТătrОcutăşТătuăpОăХКăПКcuХtКtО, arăoptaămaТăНОgrab ăpОntruăvОrsТunea ,ă ă ă ă ă „E binОă М ă aТă trОМută pОă laă ПaМultatО‖,ă omТ сnНă s ă rОНОaă şТă nuan aă НОă rОproş,ă prТntr-un revelator contextual de tipul ă(„ьnăsПсrşТtŗ). CumăştТm,ărОla ТТlОăМonМОsТvОăsОăpotăОбprТmaăьnăМonstruМ ТТăМuă МonУunМ ТТlОăsubordonatoare clasice НОşТ,ăcuătoКtОăc ,ăьnăcТuНКăПКptuХuТă c ş.a.ăÎnămultОăsТtua ТТ,ăьns ,ămaТăalОsăьnăvorbТrОaăvТОăНТalogat ,ăaМОstОă m rМТă tОmatТМОă lТpsОsМ,ă ОlОă ПТТnНă substТtuТtОă Мuă m rМТă aМ Тonalpragmatice: (16) Cf. rom. Degeaba,ătotănuăm ăpo ТăconvТngОăs ăr mсnăcuă voi. – rus. ,ă ă Degeaba,ăştТuătotuХ.ăŔ ,ă ă ă ă ă ă ă .ă . Paralelismul sintactic ОstОă oă МОrТn ă ьnНОplТnТt ă ьnă МОlОă maТă numОroasОă МaгurТ.ă AМОstă paralОlТsmă МontrТbuТОă laă МoОrОn aă ТnПorma Тonal ă aă НТsМursuluТ.ă AНОsОa,ă maТă multă НТnă motТvОă НОă natur ă lТngvТstТМ ,ăsОă ПaМă abatОrТă НОă laăaМОstăМrТtОrТuă (ПraгОă prОaă lungТă ьnăTS,ă strсns ă lОg tur ă Мuă ПunМ ТТlОă unТt Тloră lОбТМalОă avutОă ьnă МontОбt,ă laă nТvОlulă „tОбtuluТăМaăьntrОg‖. 4 V. N. Komissarov (1990) propune un alt model de sistematizare/clasificare aă ОМСТvalОn Оlor,ă şТă anumО,ă pОă nТvОlurТ:ă sМopulă МomunТМ rТТ,ă sТtua Тaă НОsОmnat ă şТă mТУloaМОlОă НОă НОsМrТОrОă aă sТtua ТТlor,ă paralОlТsmulă sОmantТМă şТă sintactic. 209 prОaă multОă pОrТoaНО,ă nОМОsТtatОaă unОТă altОă sОgmОnt rТă aМtualОă aă Оnun urТlorăОtМ.). Afinitateaă configura iiloră emo ional-afective/estetice este ună МrТtОrТuă ПunМ Тonală ьnă transpunОrОaă tОбtОloră lТtОrarОă şТă rОПlОМt ă mОn ТnОrОaă laă aМООaşТ,ă sauă laă aproбТmatТvă aМООaşТ,ă Мot ă aă ТmpaМtuluТă Оmo Тonal-aПОМtТvă asupraă НОstТnataruluТă tОбtuluТă traНus.ă AvОmă ьnă vОНОrО,ă totoНat ,ă varietatea stilului propriu/acomodarea-reamenaУКrОКă proгoНТc (mОn ТnОrОaă sauă moНТПТМarОaătropТlor,ă aă moНalТt Тlor НОă ОбprОsТОă poОtТМ ,ă ьnă gОnОral).ă PОntruă aă Тlustraă aМОast ă МОrТn ă aă rОprОгОntatТvТt ТТă tОбtuluТă lТtОrară traНusă ьnă raportă Мuă tОбtul-surs ,ă amă alОsă МсtОvaă vОrsТunТă alОă „LuМОaП ruluТ‖ă ОmТnОsМТană ьnă lТmbТlОă rus ă şТă slovОn .ă Înă Пapt,ă aМОstОă vОrsТunТă rОprОгТnt ,ă laă НТvОrsОă rОgТstrОă НОă tonalТtatОăpoОtТМ ,ăМсtОvaăorМСОstra ТТăalОăaМОlОТaşТăpartТturТ.ăEstОăvorbaă НОătraНuМОrТlОăsОmnatОăНОăIurТУăKožОvnТkovă(I.ăK),ăAlОksanНrăBrodskij (A.ăB.),ăGrТgorТУăPОrovă(G.ăP.)ăşТăDavТНăSamoТlovă(D.ăS.),ăpОntruălТmbaă rus ,ăşТăIoУОăŞmТtă(I.ăŞ),ăpОntruăvОrsТunОaăslovОn .ăNuănОăpropunОmăoă ОvaluarОăНОtalТat ăaăaМОstorătОбtО,ăМТăНoarăsОlОМtarОaăunorăpasaУОăМarОăs ă nОă sОrvОasМ ă НrОptă ТlustrarОă aă МonsТНОra ТТloră tОorОtТМОă ПormulatОă maТă sus. DОălaăьnМОputăsОăТmpunОăМonstatarОaăМ ătraНuМ torТТăsОlОМta Тăauă rОmarМată şТă auă rОlОvată sОmnТПТМa ТТlОă ПТlosoПТМОă alОă poОmuluТ,ă МaraМtОrТstТМТlОăluТăНОăbasmăşТăТНТlТМО,ăНarănТМТunulăНТntrОăОТănuăaăpusăьnă ОvТНОn ă laturaă mТtТМ ă aă tОбtuluТ,ă anumОă mТtulă гbur toruluТ,ă unulă НТnă mТturТlОăПunНamОntalОăalОălТtОraturТТăromсnО.ăDТnМoloăНОătoatОăaМОstОa,ă МОlОă МТnМТă vОrsТunТă analТгatОă sОă rОmarМ ă prТnă ТгbutТtОă rОН rТă alОă МОloră maТă ТmportantОă ОvОnТmОntОă МosmТМОă şТă tОrОstrОă tr ТtОă НОă М trОă protagonТştТТăpoОmuluТ.ăLaăto ТăsОărОmarМ ăprОoМuparОaăОбprОs ăpОntruă МonsОrvarОaă rТtmuluТă ТambТМ,ă aă m surТloră şТă pОntruă rОМonПТgurarОaă poОtТМ ăaăstroПОlorăprТnărТmОăbТnОăalОsО,ăМaăşТăaПТnТtatОaăМonПТgura ТТloră Оmo Тonală ОбprОsТvО,ă Нară şТă str НanТТlОă ПТОМ ruТaă НОă a-şТă ТmprТmaă amprОntaă proprТО,ă ьnă МonМorНan ă Мuă ТnНТvТНualТtatОaă artТstТМ ă aă ПТОМ ruТa. IntОrОsantОă suntă pasaУОlОă ьnă МarОă autorТТă mОn Тona Т,ă prТnă ТгbutТtОăaНapt rТăşТămoНula ТТ,ăНauătОбtuluТărusОsМăunăvОşmсntăaНОМvată şТă МonvОrgОnt,ă НТn punМtă НОă vОНОrОă stТlТstТМ,ă ьnă МarОă notaă artТstТМ ă ТnНТvТНual ă ОstОăОvТНОnt ă şТă ТntОn Тaă poОtuluТă romсnă – bТnОă ПТnalТгat ,ă ТarărОМurОn aă МompОnsa ТТloră ьnă L ă ОstОăПТrОasМ ,ă maТăalОsăМсnНă avОmă de-aăПaМОăМuăunătОбtăpoОtТМ,ăьnăМarОăproblОmОlОăНОărТtm,ăm sur ăşТărТm ă sporОsМăНТПТМult ТlОăНОătraНuМОrО. Ună ОбОmpluă rОlОvantă НОă rОstТtuТrОă rОprОгОntatТv /aНОМvat ă aă tОбtuluТăОmТnОsМТanăьnărus ăОstОătranspunОrОaăvОrsuluТ-chemare, rostit НОăC t lТna,ă„O, dulce-КХănop ТТămОХОăНomn,...: 210 (17) ,ă ă ,ă ă ,ă [A. B] (ad-lit. „O,ă ară ală nop Тlor,ăst pсnăalămОu‖); (18) ă ...ă [I. K] („St pсnă ală ьntunОrТМuluТ,...‖); (19) ,ă ă ă ...ă [G.ăP;D.ăC.]ă(„O,ăst pсnăală nop ТlorămОlО‖); (20) O,ă НrКgТă ФnОгă moУТСă nočОУă [I.ă Ş]ă („O,ă Нragă МnОaгă ală nop ТlorămОlО‖).ă ÎntrОă vОrsТunТlОă ТlustratОă Мonstat m,ă pОă lсng ă oă МonvОrgОn ă sОmantТМ ă şТă ună pОrПОМtă paralОlТsmă sТtua Тonal-sТntaМtТМ,ă şТă unОlОă НОosОbТrТă НОă ОбprОsТОă poОtТМ ,ă Мuă mТМТă aНapt rТă alОă ТpostaгОТă LucОКП ruХuТ, ca domn, domnitor, Кr,ă st pсn,ă cnОКгă (21). Acest exempluă ТlustrОaг ,ă totoНat ,ă varТОtatОaă mТУloaМОloră sТnonТmТМОă sОlОМtatО,ăьnăМonМorНan ăМuăstТlulăТnНТvТНualăalătraНuМ torТlor: (21) Cf. rom. НomnăКХănop ТТămОХО:ărОspОctТv,ă КrăКХănop ТХorăşТă st pсnă КХă mОu,ă st pсnă КХă ьntunОrТcuХuТ,ă st pсnă КХă nop ТХoră mele, cneaz НrКgăКХănop ТХorămОХО. DОă mОn Тonată maТă ОstОă şТă solu Тaă aНoptat ă ьnă patruă НТnă МОlОă cinci versiuni discutate a raportului posesiv cu privire la noКptО/nop Тă Ŕ КХă nop ТТ,ă КХă nop ТХoră mă Оă Хă О. C МТ,ă ьnă Пapt,ă nuă ОstОă Тmplorată „ună st pсnăalăьntunОrТМuluТăsauăalănop ТТ‖,ăьnăgОnОral,ăМТă„alănop ТТăC t lТnОТ,ă ПataăprТns ăьnămrОУОlОăНragostОТ‖.ă AМООaşТă similitudine sОă poatОă rОmarМaă şТă ьnă pasaУОlОă ьnă МarОă ОstОă НОsМrТs ă ПrumusО Оaă ПОtОТă НОă ьmp rat.ă EstОă ştТută М ă EmТnОsМuă ьnsuşТăaăst ruТtămult ăvrОmО,ăprТmОnТnНămОrОu,ăНОălaăoăvarТant ălaăalta,ă tОбtulăpoОmuluТ.ăAşaăs-aăьntсmplatăşТăМuăsТntagmaăoăprОКПrumoКs ăПКt ă (ună gТuvКОră НОă ПКt ,ă НКХТОă НОă ПКt ,ă pКs rОă НОă ПКt ,ă grКurОă НОă ПКt ă ОtМ.).TraНuМ torТТă auă potОn ată ТmagТnОaă ПОtОТă numТnН-oă МсnНă КrОvn , mТnun ТОă НОă ПКt , prОКПrumoКs ă КrТn ,ă МсnНă ФrКsКvТ Кă НОvТ К – „prОaПrumoas ăПОМТoar ‖.ăDarăПrumusО ОaăПОtОТăОstОămaТăbТnОăМonturat ă ьnăplanăМomparatТv;ăОaăarОăoăТpostaг ăuănăТăМă ă(Оraău n a laăp rТn Т)ăşТăОă asОmuТt ,ă ьnă orТgТnal,ă Мuă ПОcТoКrК/sПсnt /ьntrОă sПТn Тă şТă cuă ХunКă ьntrОă stele (22), (23), (24). Op ТunТlОă sТnonТmТМОă alОă traНuМ torТlor,ă ьnă aМОstă Мaг,ă sunt,ă ьnă general, identice: (22) cКă ПОcТoКrК/mКНonКă prТntrОă sПТn Т,ă cКă ХunКă prТntrОă stОХОă [A. B., I. K., G. P., I.ăŞ.] 211 (23) cКăMКТcКăDomnuХuТăьntrОăsПТn ТăşТăcКăХunКăНОăpОăcОră[D. S.] (24) ПrumoКs ăcКăoăТcoКn ă[I. K]. SОărОmarМ ăop ТunОaă(23)ăpОntruărОstТtuТrОaăТmagТnТТăПăОăМăТăoăaă r e i prin apel la un termen specific rusesc (ad lit. Maica НomnuluТ),ăьnăТntОn ТaăsaăНОăaănaturalТгaăОбprОsТaăşТăНОăoăapropТaămaТă multăНОăsОnsТbТlТtatОaăspТrТtual ăaăМТtТtoruluТărus.ă IntОrОsant ănТăsОăparОăop ТunОaăluТăA.ăB.ăpОntruăoăМaraМtОrТгarОă apozitiv-ОбplТМatТv ă aă LucОКП ruХuТ: ăŔ [din +ă ] „vТО uТtoră МОrОsМŗ,ă ьnă МarОă vОНОmă oă ьnМОrМarОă НОă naturalizare a termenului din original. Ună ОбОmpluă ТlustratТvă pОntruă moНalТt ТlОă НТvОrsОă НОăaă p straă Мonstantaă sОmantТМ ,ă sМСТmbсnНu-sОă Пormaă ОбprОsТОТ,ă prТnă moНula ТТă (25), (26), (27), (28), ni-lăoПОr ăsОgmОntulăНТnăpartОaăПТnal ,ăьnăМarОăsОă marМСОaг ă atТtuНТnОaă НОprОМТatТv ă Пa ă НОă protagonТst .ă TraНuМ torТТă vТгa Тă rОstТtuТО,ă ПТОМarОă ьnă ПОlulă s uă şТă potrТvТtă Мuă sОnsТbТlТtatОaă saă poОtТМ ,ăsТntagmaăchip de lut,ăoăaluгТОălaămТtulăМrОa ТОТăНТvТnОăaăomuluТă din lut: (25) crОКtur ăНТnă rсn ă[G. P.] (26) oКХ /ЛХТН/СсrЛăs rmКnă(oăМontТngОn ămОtonТmТМ ăМarОănОă trimite la materialul din care se produc acestea)[D. C.] (27) oămсn ăНОăp mсntă[A. B.] (28) oăs rmКn ăП ptur ăНТnăХută[I.ăŞ.] (29) sТntagm ăomТs ăНОăI.ăK. Îns ,ă НТnМoloă НОă ьnМorsОt rТlОă poгoНТМО,ă traНuМ torТТă nuă auă ТгbutТtă ьntotНОaunaă s ă rОНОaă spТrТtulă tОбtuluТă ОmТnОsМТan.ă Bun oar ,ă echivalarea sintagmei НТnă ruНОă mКrТă ьmp r tОştТ (30) nu a putut fi rОalТгat ăНОМсtăpar Тal:ă (30) dintr-oă ПКmТХТОă numОroКs ,ă НОă nОКmă ьmp r tОsc/НОă КrТ/moştОnТtoКrОăНОă КrТ. ÎnăsМСТmb,ăПТnalulăpoОmuluТăТlustrОaг ăoătranspunОrОăaНОМvat ,ă Мuă unОlОă transpoгТ ТТ,ă aă sОgmОntuluТă МОă rОН ă gОstulă НОМТsТvă ală LucОКП ruХuТ, CТăОuăьnăХumОКămОКăr mсn/nОmurТtorăşТărОcОă((31)-(34) ьnărО-traducerea mea R. S.): 212 (31) „IarăОuăr mсnăьnăbezna (ьntunОrТМul/МОa a)ămОa/nОmurТtoră şТă rОМО‖ă [G.ă P.ă – cu utilizarea formelor lungi ale adjectivelor ЛОssmОrtnсТă ТСoХoНnсТ,ă МarОă НОsОmnОaг ă „pОrmanОn a‖ă st rТТă respective]; (32) „IarăОuăaltulănuăpotăs ăПТu/suntărОcОăşТăvОşnТc‖ă[D. S. – cu utilizarea formelor scurte adjectivale – holoden i vecen, care ОбprТm ăoăaМ ТunОăНОămomОntăşТămaТăМatОgorТМ ];ă (33) „IarămТОă mТ-ОăНatăs ăПТuăОuăьnsumТ/nОmurТtorăşТărОcО‖ă[I.ă K.]; (34) „IarăОuăamăunăaltăt rсm/nОmurТrОКăşТănОp sКrОК‖ă[A.ăB.].ă Este ОvТНОntă М ,ă ьnă multОă altОă МaгurТ,ă nuă potă ПТă g sТtОă ьntotНОaunaă МОlОă maТă potrТvТtОă ОМСТvalОn Оă lТngvТstТМОă НТrОМtОă orТă „oblТМО‖. DaМ ă ară ПТă s ă supunОmă НОmОrsuluТă traНuМtТv,ă НОă pТlН ,ă unОlОă Оnun urТăМОăМon ТnănОologТsmОăОбprОsТvОăНОătТpulăМОlorăsОlОМtatОăНОăG. I.ă ToС nОanuă (1995,ă 5-6)ă pОntruă ТlustrarОaă potОn ТaluluТă ОбprОsТvă ală nОologТsmОroră НОă orТgТnОă latТn ,ă ьnă МontОбtulă lТmbТТă romсnОă aМtualО,ă subănТМТoăПorm ănuăamăputОaăvorbТăНОăoătraНuМОrОăaНОМvat ,ăНОoarОМОă imaginile desemnate de asemenea termeni nu pot ПТă НОsluşТtОă НОМсtă printr-o raportare la etimonul latin, sau cum plastic se exprima autorul МТtat,ă НОМсtă „НТnsprОă obсrşТТ...ă НТnsprОă pragulă НТntсТă ală latТnОТ‖.ă DОă pТlН ,ăsТntagmaăprОluat ăНОălaăG.ăC lТnОsМu,ă„oălТМoarО ОбprТmКt din strugurТăТtalТМТ‖,ăМarО ТmprОsТonОaг ăprТnăТnОНТtulăОТ,ăpoatОăПТăНОsluşТt ă ca atare doar dintr-oăpОrspОМtТv ăТstorТМ ă(cf. lat. exprimare „aăstoarМО‖ă – ex-,ăТnНТМatorăalăНТrОМ ТОТăНТnsprОăТntОrТorăsprОăОбtОrТoră...ă+ăpremere „aă ap sa,ă aă prОsa‖),ă astПОlă ьnМсtă ОбprТmКt este o metaПor ă Мuă sОmnТПТМa Тaă ТnТ Тal ă НТnă latТn ,ă ТmposТbТlă НОă aă ПТă rОНat ă aНОМvată ьnă lТmbaă rus ,ă oă lТmb ă НОă orТgТnОă slav ,ă НОМсtă pОă oă МalОă oМolТtoarО,ă pОrТПrastТМ ă orТă paraПrastТМ ,ă multă ьnНОp rtat ă НОă orТgТnal,ă Нară МarОă trОbuТОăs ăПТОărăОăpărăОăгăОnătăaătăТăvă pОntruăstТlulăОlОvatăМ lТnОsМТan.ă G.ăI.ăToС nОanuă(1995,ă5-6)ănОămaТăoПОr ăМсtОvaăОбОmplО,ăМuă МarО,ă laă rсnНulă nostru,ă putОmă s ă nОă argumОnt mă МonsТНОra ТТlОă П МutОă mai sus. Este vorba de termeni ca exorbitant („aМОstОă lumТ exorbitante‖– loМurТăsТtuatОăьnăaПaraăorbТtОТăМapТtalОТ),ăМuăМonota ТТămultă ьntТnОrТtОă (НТnă lat.ă ex- + orbis, orbita, orbitare), a delira Мuă oă alt ă aММОp ТunОă НОМсtă „aă aТura,ă aă batОă МсmpТТ‖,ă şТă anumО,ă Мuă aММОp ТunОaă motТvat ăТstorТМОştОă(cf. lat. lira „braгН ‖,ădelirare „aăТОşТăНТnăbraгН ‖,ă laă proprТu,ă НОsprОă vТtО).ă ŞТă aМОstă tОrmОnă şТ-a pierdut caracterul ТmagТstТМă ТnТ Тal,ă aУungсnНă s ă ьnsОmnОă „aă aТura‖.ă Înă astПОlă НОă sТtua ТТ,ă transpunОrОaă ьnă rus ă sОă vaă putОaă rОalТгaă reprezentativ doar la nivel rОПОrОn Тal/НОnotatТv,ăprТnăamplОăpОrТПraгО,ăşТănumaТăМuăaproбТma ТО,ăМuă 213 numОroarОăpТОrНОrТăьnăplanulăОmo Тonal-expresiv, care doar la nivelul tОбtuluТ,ă Мaă ьntrОgă (FОНorovă 2002ă [1953],ă passim), pot fi recuperate prТnăНТvОrsОăМompОnsa ТТăПunМ Тonal-expresive. PrТnă МОlОă mОn ТonatОă ьnă rсnНurТlОă НОă maТă sus,ă amă vrută s ă supunОmăatОn ТОТăМОlorăТntОrОsa ТăМсtОvaăНТnăМonНТ ТТlОăpОăМarОătrОbuТОă s ălОăsatТsПaМ ăunătОбtătraНusăpОntruăaăputОaăПТăМotatăНrОptărОprОгОntatТvă ьnăraportăМuătОбtulăorТgТnal.ăRОprОгОntatТvТtatОaăunОТătraНuМОrТăvТгОaг ,ă Нup ă p rОrОaă noastr ,ă ьnă prТmulă rсnНă rОПОrОn ТalТtatОa,ă Мon Тnutulă ТnПorma ТonalăalăunuТătОбt,ăТnМlusТvăМompОnsa ТТlОăstТlТstТМО,ăşТăabТaăьnăală НoТlОaă rсnНă – potrТvТrТlОă НОă substan ă şТă НОă Пorm ă alОă unОТă anumТtОă ОбprОsТТ.ă Înă Мaгulă unОТă traНuМОrТă aНОМvatОă prТorТt ТlОă suntă ТnvОrsatО.ă CОlОăНou ăМonМОptОăvТгatОăsОăaПl ăьntr-unăraportăНОăТntОrПОrОn ,ăПТОМarОă avсnНă МсtОă oă гon ă spОМТПТМ ,ă şТă oă гon ă Мomun ă maТă ОбtТns ,ăno ТunОaă de reprezentativitate ПТТnН,ăНup ăopТnТaănoastr ,ămaТălarg . Referin eăbibliografice Apresjan, Ju. D. LОФsТčОsФКУКă sОmКntТФК.ă SТnonТmТčОsФТОă srОНstvКă jazyka. Moskva: Nauka, 1974. Lungu-Badea, Georgiana. TОnНТn Оă ьnă cОrcОtКrОКă trКНuctoХogТc .ă TТmТşoara:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2005. Borchin, Mirela-Ioana. Semantica modurilor incertitudinii.ăTТmТşoara:ă Excelsior Art, 2011. DoМa,ăGС.ă„Ună„rОvОlator‖ăvОrbalăalăsОmnТПТМa ТОТăМontОбtualО‖.ăRОХК ТТă interdisciplinare ale lingvisticii aplicate. Cluj-Napoca: CОntrulăНОămultТplТМarОăalăUnТvОrsТt ТТ,ă1989.ă Evseev, I. Semantica verbului. TimТşoara:ăFaМla,ă1974. Fedorov, A. V. Osnovвă oЛščОУă ФКtОgorТТă pОrОvoНКă (ХТngvТstТčОsФТОă problemy). Sankt Peterburg: Filologia tri, 2002 [1953]. FТllmorО,ăC.ăJ.ă„TСОăМasОăПorăМasО‖.ăNovoОăvăгКruЛОžnoУăХТngvТstТФО, X, Moskva, 1968: 369-495. Gak, V. G. Besedy oă ПrКncuгsФomă sХovО.ă Iгă srКvnТtОХřnoУă ХОФsТФoХogТТă francuzskogo i russkogo jazykov: Izd. 2-e. Moskva: Editorial URSS, 2004 [1966]. Komissarov, V. N. TОorТКăpОrОvoНКă(ХТngvТstТčОsФТОăКspОФtв). Moskva: VвsšaУaăškola,ă1990. Munteanu, C. SТnonТmТКăПrКгОoХogТc ьnăХТmЛКăromсn ăНТnăpОrspОctТvКă lingvisticii integrale.ăPТtОştТ:ăInНОpОnНОn aăОМonomТМ ,ă2007. NТМkОl,ăG.ă„ContrastТvОălТnguТstТМsăanНăПorОТgnă – languagОătОaМСТng‖. In: Gerhard Nickel (ed.). Papers in Contrastive Linguistics Cambridge: Cambridge University Press, 1971: 1-16; cf. 214 traНuМОrОaărus ăьnăvol.ă NovoОăvăгКruЛОžnoУăХТngvТstТФО, XXV, Kontrastivnaja lingvistika, Moskva, 1989: 362-363. ParšТn,ă A.ă A.ă Teoria i praktika perevoda. Moskva: Russkij jazyk, 2000. Pop,ă LТana.ă „M rМТă НТalogalО‖.ă LТmЛКă romсn , XXXIV, nr. 5, 1985: 420-427. Sсrbu,ă R.ă „RОpОrОă alОă analТгОТă МontrastТvОă orТОntatОă unТ- şТă bТНТrОМ Тonal‖.ă AnКХОХОă UnТvОrsТt ТТă НОă VОstă НТnă TТmТşoКrК, XLVIII, 2010: 272-285. Sсrbu,ă R.,ă KТrпlв,ă MarТa.ă „SТntagmatТčОskaУaă ТгbТratОl‘nost‘ă sТnonТmov.ă MОtoНТčОskТУă aspОktă sopopstavТtОl‘nogoă analТгa‖.ă FТХoХogТОărus ,ăXII,ăBuМurОştТ,ă1991:ă239-250. Tjulenev, S. V. Teoria perevoda. Moskva: Gvadiki, 2004. ToС nОanu,ăG.ăI.ăDТc ТonКrăНОăТmКgТnТăpТОrНutО.ăTТmТşoara:ăAmaМorН,ă 1995. Noti ăbiobibliografic Richardă SÂRBU – profesor universitar doctor la DОpartamОntulă НОă lТmbТă şТă lТtОraturТă moНОrnОă ală FaМult ТТă НОă LТtОrО,ă IstorТОă şТă TОologТО,ă НТnă МaНrulă UnТvОrsТt ТТă НОă VОstă НТnă TТmТşoara.ă PrТnМТpalОlОăНТrОМ ТТăНОăaПТrmarОăproПОsТonalăştТТn ТПТМ ăsunt:ălТngvТstТМ ă general ă şТă МontrastТv ,ă slavТstТМ ,ă sОmantТМ ă şТă lОбТМologТО,ă lexicografie, dialectologie sud-Нun rОan ,ă psТСolТngvТstТМ .ă Înă domeniile precizate, a publicat mai multe volume de specialitate la ОНТturТăНТnă ar ăşТăstr Тn tatО,ăprОМumăşТănumОroasОăstuНТТăşТăartТМole. A Мolaborată laă traНuМОrОaă unoră autorТă romсnТă (MarТnă PrОНa,ă AugustТnă Buгura,ă EugОnă UrТМarТu,ă AurОlă R uă ş.a.)ă ьnă lТmbaă slovОn ă şТă aă unoră sМrТТtorТă slovОnТă (VlaНТmТră KovačТč,ă KТrТlă ГlobОМ,ă PavlОă ГТНar,ă BОnoă ГupančТčă ş.a.)ă şТă ruşТă (TОoПană ГatvornТk)ă ьnă lТmbaă romсn .ă TТmpă НОă patruă anТă aă Пostă tТtularulă LОМtoratuluТă НОă lТmbaă romсn ă НОă laă UnТvОrsТtatОaă НТnă LУublУana,ă МсnНă aă avută prТlОУulă НОă aă ОПОМtuaă maТă multОăanМСОtОăНТalОМtalОălaăТstroromсnТ,ăvalorТПТМatОăultОrТorăprТnăМ r Тă şТă stuНТТ.ă Aă partТМТpată Мuă rОПОratОă laă maТă multОă manТПОst rТă ştТТn ТПТМОă na ТonalОăşТăТntОrna ТonalОă(laăМongrОsОlОăMAPRJALăsТăНОăslavТstТМ ăНОă laăMosМova,ăBratТslava,ăCraМovТa,ăLУublУana,ăPolaăş.a.). 215 ABORDAREA LINGVISTICO-PRAGMATIC ăAă TRADUCERILOR PROZEI PENTRU COPII SCRISE DE SPIRIDON VANGHELI LUDMILAăZBAN UnТvОrsТtatОaăНОăStatăНТnăMolНovaăНТnăCСТşТn u, Republica Moldova Abstract: This article aims at analysing the strategies applied in the translation of a particular type of literary text, namОlвă МСТlНrОn‘să literature. In spite of some simplistic approaches to the issues arising from the translation of such texts, in reality, the translation of these really special texts requires multiple psycholinguistic, socio-cultural, educational, and emotional skills in order to produce an adaptation of the translated texts, at different levels of intervention in the basic text, which nevertheless should remain "harmless" compared to the message included by the author of the original in the canvas of the created literary work. Keywords: Spiridon Vangheli, literary translation for children, direct/indirect translation, socio-cultural interferences/discrepancies, translation strategies Introducere OpОrОlОă НОstТnatОă МopТТloră suntă partОă ТntОgrat ă aă literaturii na ТonalО.ă SМrТОrТlОă pОntruă МopТТă auă МunosМută НТvОrsОă aborН rТă НО-a lungulă Оvolu ТОТă soМТОt Тlor.ă Vomă Мonstataă М ,ă ьnă tТmpă МОă „culturile robustОămanТПОst ăunăТntОrОsătotămaТăsporТtăПa ăНОăaМОstăМompartiment literar‖ă ьnă traНТ Тaă romсnОasМ ,ă maТă alОsă ьnă МОaă НТnă BasarabТa,ă „literatura pentru copii ьşТăproМlam ăМuăНТПТМultatОăНrОptulălaăОбТstОn ‖ă (VrabТОă2009,ă7),ăПТТnНămargТnalТгat ăoăpОrТoaН ăьnНОlungat ăНОălumОaă Мultural ,ă МсnНă „orТМОă НТsМu ТОă НОsprОă literatura pentru copii are de ьnПruntată un НОmОrsă ПastТНТosă pОntruă probarОaă «apartОnОn ОТ»ă salОă laă conceptul de «lТtОratur »‖,ăaПТrm ăМОrМОt toarОaăDТanaăVrabТОă(VrabТОă 2009,ă9).ăDar,ătotu Т,ăьnăpoПТНaăunОТăatarОăatТtuНТnТ,ă 216 „DТnМoloă НОă statutulă МontrovОrsată şТă apartОnОn aă mОrОuă suspОМtat ,ă literatura pentru copii НТnă BasarabТaă vaă ob ТnОă trОptată prО uТrОaă bТnОmОrТtat .ă StсngaМОă laă ьnМОput,ă sТtuat ă ьnă ТmОНТataă vОМТn tatОă aă pОНagogТОТăprТnăМon ТnutulăostОntatТvă moralТгator,ăМonМОput ăьntr-un rОgТstruăstТlТstТМăală«molНovОnТsmuluТ»ăruНТmОntar,ăОa va tatona toate gОnurТlОălТtОrarО.ăCuăoăОПТМТОnt ărОprОгОntarОăьnăgОnulălТrТМ,ălТtОraturaă pОntruă МopТТă ob ТnОă ună proПТlă НТstТnМtă ьnă gОnulă ОpТМ,ă Мuă prОМ НОrОă laă nivelul prozei scurte. Concizia, flexibilitatea, caracterul alert, disponibilitatea, operativitatОa,ă motТvОaг ă suММОsulă ОТă ьnă lОМturaă МopТТlor‖ă(VrabТОă2015,ă4). NТmОnТănuămaТăpunОăsubăsОmnulăьntrОb rТТăПaptulăМ ălТtОraturaă pОntruă МopТТă ОstОă oă moНalТtatОă maТă НОosОbТt ă НОă rОПlОМtarОă artТstТМ ă aă vТгТunТlorălumТТăprТnăprТsmaăunuТăМТtТtorăНОăoăvсrst ăПragОН ,ăТarăaМОast ă lume are un caracter antropocentric, orientat spre copil sau spre un oarОМarОăpОrsonaУăМuăМarОăsОăasoМТaг ătсn rulăМТtТtor.ă Scrierile pentru copii au, de obicei, forma unor texte scurte, cu pОrsonaУОă Мlară МonturatОă şТă Пabulaă sТmpl ,ă ьnă МarОă lТpsОştОă ОlОmОntulă tragТМuluТă (МОlă pu Тn,ă ьnă traНТ Тaă ОuropОan ),ă М МТă МonştТТn aă МopТluluТă rОspТngОăПТnalulănОПОrТМТt,ăaНТМ ,ărОg sТmătoatОăМaraМtОrТstТМТlОăspОМТПТМОă unuТăbasmăsauăunОТăpovОştТ.ă EstОă Мlară М ă lТtОraturaă НОstТnat ă tсn ruluТă МТtТtoră are o Тmportan ă ОНuМa Тonal ă şТă ОstОtТМ ă НОosОbТt ă prТnă МontrТbu Тaă laă ПormarОaă pОrsonalТt ТТă МopТluluТ.ă ProbabТlă anumОă aМОstОă МonsТНОrОntОă motТvОaг ăПaptulăМ ăaМОstăgОnăНОălТtОratur ăНОvТnОăoăНТsМТplТn ătotămaТă prОгОnt ă ьnă МursurТlОă unТvОrsТtarОă НОă ПormarОă aă spОМТalТştТloră ьnă НomОnТulăştТТn ОlorăОНuМa ТОТăşТăaăvТТtorТlorăproПОsorТăНОălТtОratur .ă Oăbun ăpartОăНТnătОбtОlОălТtОrarОărОМomanНatОăpОntruăstuНТТăьnă cadrul acestui curs sunt traduceri din literatura pentru copii care se ьnsМrТОă ьnă patrТmonТulă unТvОrsal.ă Oă prТm ă aborНarОă aă aМОstoră tОбtОă sМoatОă laă supraПa ă МalТtatОaă traНuМОrТlor.ă SМrТОrОaă şТă traНuМОrОaă opОrОlorăНОstТnatОăМopТТlorăsuntăНou ăaМtОăьnăМonluМrarОăstrсns ,ăПТОМarОă nОМОsТtсnНă mОtoНОă şТă tОСnТМТă partТМularОă ьnă sМopulă НОă a- Тă rОspОМtaă destinatarulăПТnal,ăТarăaМОast ăМonНТ ТОăьnaТntОaг ăОбТgОn ОăНОosОbТtăНОă ьnaltО,ăМuăНТvОrsОăТntОrПОrОn ОăНОăНomОnТТăТmplТМatО.ă CОrМОt torulăПranМОгăBОrnarНăFrТotăvrОaăs ăПТОămaТăМonvТng toră ьnă aМОstă sОns:ă Оlă opОrОaг ă Мuă no ТunОaă НОă „traНuМtТonă МТblТstО‖ă (FrТotă 2003),ăpunсnНăaММОntulăpОătraНuМОrОaăorТОntat ăьnăОбМlusТvТtatОăsprОăună destinatar special – МopТlul.ă AborН rТlОă НОă aМОstă gОnă ОбplТМ ă nОМОsТtatОaă opОr rТТă Мuă stratОgТТă МОntratОă pОă oă rОproНuМОrОă aproapОă ПТНОl ăaăМon ТnutuluТăşТăstТluluТăorТgТnaluluТ.ă Înă НОmОrsulă nostruă ьnМОrМ mă s ă punМt mă partТМularТt ТlОă НОă aplТМarОăaăprТnМТpТТlorărОspОМtТvОăьnăpraМtТМaătraНuМОrТТălТtОraturТТăpОntruă 217 МopТТăpОăunăМorpusăНОătraНuМОrТăьnăПranМОг ,ăТtalТan ,ăОnglОг ă Тărus ăalОă nuvelelor scrise de Spiridon Vangheli, autorul deosebit de apreciat de numОroasОăgОnОra ТТăНОăМopТТăНТnăRОpublТМaăMolНovaăşТăНТnăaПaraăОТ. LiteraturaăpentruăcopiiăînăRepublicaăMoldova.ăSpiridonăVangheliă – scriitorăpentruăcopiiăşiăalăcopil riei LТtОraturaăromсn ăНТnăRОpublТМaăMolНovaăМunoaştОăoăОvolu ТОă vТгТbТl ăьnăaăНouaăУum tatОăaăsОМoluluТăală XX-lОa,ăpОrТoaНaăьnăМarОăьnă toatОăНomОnТТlОăartОТăşТăМulturТТăprОНomТn ărОalТsmulăsoМТalТst,ăНar,ămaТă alОs,ălaăьnМОputulăsОМoluluТăalăXXI-lОa,ăПТТnНăМonstruТt ă„pОăunăПunНală protОТМ,ăanТmatăНОăМontraНТМ ТТăşТărОМonМТlТОrТăatсtăsoМТal-polТtТМО,ăМсtăşТă cultural-artТstТМО‖ă(VrabТОă2015,ă3).ăEstОăpОrТoaНaămarТlorăМontraНТМ ТТ,ă МonНТ ТonatОă НОă ТНОologТaă şТă НoМtrТnОlОă МlasОТă НomТnantО,ă ТmpusОă ьnă toatОă НomОnТТlО,ă ТnМlusТvă ьnă lТtОraturaă romсn ă НТnă BasarabТa,ă МarОă „r mсnОă ostatТМ ă ТНОologТг rТТ,ă aНОrсnН,ă prОvТгТbТl,ă laă МrТtОrТТlОă soМТopolТtТМОăşТăОtТМОăьnăНОtrТmОntulăМОlorăОstОtТМО‖ă(VrabТОă2015,ă3).ă Înă atmosПОraă marМat ă НОă oprОsТunОaă ТНОologТМ ,ă lТtОraturaă pОntruăМopТТăoПОr ăunărОПugТuăsМrТТtorТlorăМarОăОvТt ăs ăПТОăatraşТăНОătotă ПОlulă НОă НoМtrТnОă ТНОologТМО.ă EТă ьnМОarМ ă s ă sОă МОntrОгОă pОă МonНТ Тaă uman ăşТăs ăМrООгОă„ьntr-unăunТvОrsăalăьnstr Тn rТТăun МсmpăsОМurТгantă НОăvalorТ‖ă(CТmpoТă1996,ă210),ăs ărОpun ăьnăМТrМuТtăunăsТstОmăНОăvalorТă nОpoluatО,ă nОМontraП МutО,ă prТnă vТгТunОaă proasp t ă aă МopТluluТ,ă МontrТbuТnНăastПОlălaăărОНОsМopОrТrОaăТгvoarОlorăПТrОştТăalОăvТО ТТă(Bantoşă 2012), luМruătotuşТă grОuă НО ТmagТnată ьnă spa Тulă„sovТОtТМ‖,ă ьmbТbată НОă НoМtrТnaăМomunТst . Înă poПТНaă aМОstОТă rОalТt Т,ă МrОa Тaă pОntruă МopТТă ОstОă „unulă НТnă prОstТgТoasОlОă МompartТmОntОă alОă lТtОraturТТă basarabОnО‖,ă „marОlОă mТtă alălТtОraturТТăbasarabОnО,ăП r ăМaăОaăs ăьnМОrМОăaăoăprТva de dimensiunea ОбТstОn Тal ă aă suПОrТn ОТă şТă ьnstr Тn rТТ‖,ă МarОă НОvТnОă МunosМut ă şТă aprОМТat ă НОpartОă НОă СotarОlОă RОpublТМТТă MolНova,ă НatorТt ă moНuluТă „ПunНamОntalăНОăaăМonМОpОălumОaăprТnăprТsmaăunТvОrsal ăaăМopТl rТОТ‖ă (CТmpoТă 1996,ă 209),ă М МТă „CopТlulă este personajul fundamental al literaturii basarabene, candidul, ingenuul НТnă proгaă anТloră şaТгОМТ‖ă (210). Înă palmarОsulă promotorТloră НОă vaг ă aТă lТtОraturТТă pОntruă МopТТă НТnă spa Тulă basarabОan,ă ună loМă apartОă ьТă rОvТnОă luТă SpТrТНonă VangСОlТă (n sМută ьnă anul 1932),ă МarОă ПaМОă partОă НТnă gОnОra Тaă sМrТТtorТloră postbОlТМТ,ă trОМut ă prТnă marТă lТpsurТ,ă ПoamОtОă şТă НОport rТ,ă pОrТoaН ă МaraМtОrТгat ă НОă aМaНОmТМТanulă MТСaТă CТmpoТă Мaă „paradis pierdut‖ă (1996,ă 210).ă ProbabТl,ă ОvОnТmОntОlОă tr ТtОă НОă vТТtorulă sМrТТtoră ьnă fragОНaăМopТl rТО,ăМarОăr mсnОătotuşТăoăamТntТrОălumТnoas ăьnămОmorТaă lui Spiridon Vangheli, l-auămarМatăşТăl-auămotТvatăНОПТnТtТvăьnăalОgОrОaă 218 sa:ă s ă sМrТОă pОntruă МopТТ,ă М МТă aМОstaă ОstОă publТМulă М ruТaă ьТă МonsaМr ă ьntrОagaăaМtТvТtatОăНОăproгator,ătraНuМ tor, poОtăşТăОНТtor. DОМОsulămamОТăsalО,ălaăoăr sМruМОăaăvТО ТТăМсnНăvТТtorulăsМrТТtoră avea doar 12 ani, l-a maturizat foarte repede: „AtunМТă aă asПТn Тtă МopТl rТaăşТăaНolОsМОn aămОa,ăaăНouaăгТăm-amăpomОnТtăьnС matălaăМarulă МОlă marОă ală vТО ТТ‖,ă vaă spunОă maТă tсrziu scriitorul (Biobibliografie 2012,ă 40).ă Al turТă НОă Пra ТТă s Т,ă ьlă aУutaă pОă tata,ă omă gospoНară (ьnă МonНТ ТТlОă anТloră 1940-1950ă aă ПТă gospoНară ьnsОmnaă aă ПТă Нu mană ală putОrТТăsovТОtТМО)ăşТăanumОăНТnăaМОast ăМauг ăС r uТtăНОărОprОгОntan ТТă putОrТТă sovТОtТМОă şТă НОă МОТă ТnvТНТoşТ.ă CopТТТă pОtrОМОauă oă bun ă partОă aă tТmpuluТă „laă МolТbaă НТnă S r turТă – oă oaг ă НОă lumТn ă ьnă МopТl rТaă sМrТТtoruluТ.ăP Т,ăМ ăaМoloălОăОraăvТa,ălТvaНa,ăСarbuг rТa,ăavОauăПсntсnaă lor,ăşТăsОăaПlaănuăНОpartОăНОăsat‖ă(Biobibliografie 2012, 40). Amintirile despre aceste seri i-auă sugОrat,ă П r ă ьnНoТal ,ă multОă ТНОТă pОă МarОă lОă aНrОsОaг ămaТătсrгТuămТМТlorăМТtТtorТ.ă Spiridon Vangheli este un fenomen literar aparte din BasarabТa,ă unaă „НТnă pОrsonalТt ТlОă МОlОă maТă orТgТnalОă şТă МomplОбОă ьnă contextul literaturii basarabene pentru copii din cea de-a doua Уum tatОăaăsОМoluluТăalăXX-lОa‖ă(Armaşu-Can ьră2012,ă19), un scriitor proНТgТosăМarОăьşТăbuМur ăМТtТtorТТăМuăoăvast ăvarТОtatОăНОătОбtО.ă DОbutulăsМrТТtorТМОsМăsОăproНuМОăьnăanulă1962ăprТnăvolumulăÎnă КrКă Пluturilor, urmat de Soarele (1963), Pe lume (1964), B ТО ОХuХă НТnă coХТЛКă КХЛКstr (1964), Balade (1966), Ispr vТХОă ХuТă Gugu (1967), Ministrul bunelului (1971), Gugu ă Ŕ c pТtКnă НОă corКЛТО (1979), StОКuКă ХuТă CТuЛo ОХ (1981), CКХuХă cuă ocСТТă КХЛКştrТ (1981), Gugu ă şТă prТОtОnТТă s Т (1983), Privighetoarea (1985), M rТКă SКă Gugu (1989), Pantalonia Ŕ КrКă PТtТcТХor (1989), MoКrКă vОsОХ (1990), Ghiocica (1991), TКt ХăХuТăGugu ăcсnНăОrКămТc (1999), Copii ьnăc tuşОХОăSТЛОrТОТ (2001), Taina inelului (pТОs ,ăTОatrulămunТМТpalăНОă p puşТă „Gugu ‖)ă (2003),ă ŞtrОngКrТК (2012), ŞТă Оuă suntă Gugu (2013),ă „sМrТОrТă МОă nОă poart ă pОă unНОlОă mТraМuloasОă alОă МopТl rТОТ‖ă (Vrabie 2009, 12). PОă lсng ă opОraă lТtОrar ,ă SpТrТНonă VangСОlТă ОstОă unulă НТnă coautorii Abecedarului,ă al turТă НОă GrТgorОă VТОruă (1970,ă 1980),ă şТă rОalТгatorăalăproТОМtuluТăНОăpropor ТТă„CartОăНОăМТtТrОăşТăgсnНТrО‖ă(2006)ă ьnă4ăvolumО.ă Felul de a vedea lucrurile al lui Spiridon Vangheli, de a le povОstТăaltora,ăsМoatОălaăsupraПa ămultОăasОm n rТăМuăsМrТОrТlОă„b НТ ОТă НОălaăHumulОştТ‖.ăProbabТlăaМОast ăМompara ТОăaămotТvat-o pe Olgu aă CaТa,ă str nОpoataă luТă Ionă CrОang ,ă ruН ă НrОapt ă Мuă VangСОlТ,ă s ă sОă ьntrОbОăьnătОбtulăТntТtulată„DОălaăb НТ aăНТnăHumulОştТă – Laăb НТ aăНТnă CСТşТn u.ă Oă sut ă НОă anТ‖ă НОsprОă moştОnТrОaă luТă CrОng ă ьnă МrОa Тaă luТă 219 Vangheli (Biobibliografie 2012, 22-24). AsОmОnОaă luТă Ionă CrОang ,ă SpТrТНonă VangСОlТă rОuşОştОă s ă МrООгe un memorabil reprezentant al МopТl rТОТă unТvОrsalО,ă „ună arСОtТp,ă oă ОsОn ă lumТnoas ă aă МopТluluТ,ă obsОrvat ălaăoraăТnoМОn ОТ‖ă(ŞlОaСtТ МСТă2004,ă18).ă OpОraă luТă SpТrТНonă VangСОlТă sОă sprТУТn ă pОă promovarОaă valorТloră spОМТПТМОă ПolМloruluТă molНovОnОsМ,ă Нară şТă aă traНТ ТТloră lТtОraturТТă НТnă arОalulă romсnОsМă „prТnă polarТгarОaă Мlar ă ьnă Уurulă ТНОaluluТă НОă bТnОă şТă r u‖ă (Armaşu-Can ьră 2012,ă 34), iar personajele create de el au devenit simboluri ale copilului moldovean, fiind МonПunНatОăМuănumОlОăautoruluТ:ă„SpuТ,ăast гТ,ăGugu ,ăşТăsubьn ОlОgТă SpТrТНonăVangСОlТ‖ă(39),ăМ МТăpОrsonaУОlОălТtОrarОăvangСОlТОnОărОПlОМt ă ьnă lumОaă ТmagТnaruluТ,ă aştОrnut ă pОă numОroasОlОă pagТnТă alОă opОrОТă sale, tr ТrТlОă prТnă МarОă aă trОМută autorul,ă ьntr-oă sТmbТoг ă armonТoas ă aă rОaluluТăşТămТtТМului. MОrТtulă НОosОbТtă ală pОrsonalТt ТТă şТă sМrТТtoruluТă VangСОlТă Мonst ă ТnНubТtabТlă ьnă Пaptulă М ă punОă ьnă valoarОă psТСologТaă МopТТlor,ă sМrТОă Мсtă maТă autОntТМă posТbТlă НОsprОă lumОaă loră spТrТtual ,ă ПОlulă НОă aă gсnНТ,ă МООaă МОă ьТă rОuşОştОă Мuă suММОs,ă Тară НrОptă confirmare pot servi numeroasele scrisori primite de-a lungul anilor de la copiii de pretutindeni. TotoНat ,ăSpТrТНonăVangСОlТănuăsОăaНrОsОaг ăНoarăМopТТlor:ă „OăМartОăНОstТnat ăМopТluluТătrОbuТОăs ăПТОăТntОrОsant ăşТăpОntruăaНult.ă NumaТăaşaăьТăНaТăşans МОluТămТМăs ăsОărОьntoarМ ăapoТălaăМartО,ănumaТă astПОlă po Тă ТОşТă laă algОbraă vТО ТТ.ă PОă НОă alt ă partО,ă aНultulă totă arОă nОvoТОă s ă rОvТn ă laă oă МartОă bun ă НОă alt Нat ,ă astПОlă ьşТă alТmОntОaг ă copilul din suflet. Nu-lălas ăs ămoar ‖ă(Biobibliografie 2012, 38). OperaăluiăSpiridonăVangheliăînătraducereă Harulă НОă povОstТtoră ală luТă SpТrТНonă VangСОlТ,ă МarОă ьmbТn ă Мuă mult ă abТlТtatОă rОalulă şТă ПantastТМul,ă aă МuМОrТtă numОroşТă МТtТtorТă НОă НТПОrТtОăvсrstОăşТăaămotТvatătotoНat ăvolumulăТmpun torăşТăНТvОrsТtatОaă traducerilor scrierilor sale. OpОraăluТăSpТrТНonăVangСОlТăОstОătraНus ăьnămaТămultăНОă60ăНОă lТmbТăşТăТ-aăaНusăaprОМТОrОaăТntОrna Тonal ăprТnăМonПОrТrОaăDТplomОТăНОă onoarОă AnНОrsОnă ьnă anulă 1974.ă EstОă laurОată ală Premiului de Stat al R.S.S.M. (1980), Premiului MinisteruluТăÎnv mсntuluТăНТnăR.S.S.M.ă (1982).ăVangСОlТăОstОăMaОstruăEmОrТtăьnăArt ăНТnăR.S.S.M.ă(1982),ăaă maТăob ТnutăPrОmТulăНОăstatăalăU.R.S.S.ă(1988),ăarОătТtlulăНОăSМrТТtorăală Poporului (1992), a fost distins cu Ordinul Republicii (1996), este НО Тn torăal PrОmТuluТă„IonăCrОang ‖ăalăAМaНОmТОТăRomсnОă(1996),ăală PrОmТuluТă spОМТală ală UnТunТТă SМrТТtorТloră НТnă RomсnТaă (2002),ă ală MarОluТă PrОmТuă „Ionă CrОang ‖ă ală SalonuluТă IntОrna Тonală НОă CartОă 220 pentru Copii (2007). C r ТlОă Ispr vТХОă ХuТă Gugu şТă Steaua lui CТuЛo el (ьnăМarОă„Gugu ăОăПТulăbunОТăМrОНТn О,ăCТubo ОlăОăПТulăvТsuluТă şТă ală НoruluТă […]‖,ă aПТrm ă aМaНОmТМТanulă CТmpoТă (1996, 211) au МunosМută vОrsТunТă ьnă ОnglОг ,ă ПranМОг ,ă gОrman ,ă rus ,ă uМraТnОan ,ă МОС ,ăslovaМ ,ăУaponОг ,ăМСТnОг ,ăarmОan ,ălОton ,ămagСТar ,ăbТОlorus ă turМ ,ă lТtuanТan ,ă bulgar ,ăПТnlanНОг ,ă Оston ,ă arab ,ă gОorgТan ,ă СТnНТ,ă ТtalТan ăş.a.ăьnămТlТoanОăНОăОбОmplarОă(DТc ТonКruХăscrТТtorТХorăromсnТ 2007, 461). DatorТt ătraНuМОrТlor,ăopОraăvangСОlТan ăМuМОrОştОăgОnОra ТТăşТă gОnОra ТТă НОă МopТТă НТn НТvОrsОă spa ТТă soМТoМulturalО,ă ьntr-o extindere МronologТМ ăНОălung ăНurat . Vomă prОМТгaă М ă aМОstОă traНuМОrТă auă МunosМută Нou ă ОtapОă МalТtatТvă НТПОrТtОă НОă aborНarОă aă orТgТnaluluТ.ă PrТmaă Оtap ă МoТnМТНОă Мuă pОrТoaНaăьnăМarОăMolНovaăОraăunaăНТnărОpublТМТlОăU.R.S.S.,ăpОrТoaН ăьnă МarОăОraăgrОuăНОăТmagТnatăoătraНuМОrОăьnăaПaraăМontroluluТăorganОlorăНОă МОnгur ,ă suborНonatОă ьnă totalТtatОă polТtТМТТă promovatОă НОă partТНulă МomunТst.ă Înă aМОast ă pОrТoaН ,ă orТМОă traНuМОrОăНТnălТmbТlОă НОă НТnМoloă НОă „МortТnaă НОă ПТОr‖ă Оrauă rОalizate prin intermediul limbii ruse, fiind motТvatОă НОă nОМОsТtatОaă НОă aă ТnОă subă Мontrolă ТmpaМtulă ТНОologТМă putОrnТМăalătraНuМОrТlorăasupraăsoМТОt ТТăьnăьntrОgТmОăsauăasupraăunoră mОmbrТăaТăОТ,ăМООaăМОăОбplТМa,ăНОăПapt,ătrТОrОaăşТăprОluМrarОaăПoartОăНur ă aă orТМ rОТă ТnПorma ТТă НОă М trОă organОlОă НОă partТН,ă МarОă stopauă orТМОă pluralТsmă НОă ТНОТă sauă НТsМu ТТă НОmoМratТМО,ă Тară „CalТПТМarОaă traНuМ toruluТăОraăНОtОrmТnat ăНОănТvОlulălaăМarОăaМОstaăМunoştОaălТmbaă rus ,ă nuă lТmbaă orТgТnaluluТ‖ă (ConНrОaă 2006,ă 24-26).ă În contextul analТгОТă traНuМОrТloră lТtОrarОă НТnă pОrТoaНaă „sovТОtТМ ‖,ă Мonstat mă oă aМtТvТtatОă НОstulă НОă ТntОns ,ă МОlă maТă marОă volumă ПТТnНă МonstТtuТtă НОă traНuМОrТlОă НТnă lТmbaă rus .ă Oă alt ă latur ă Тmportant ă aă aМtТvТt ТТă НОă traНuМОrОă НТnă aМОТă anТă vТгОaг ă traНuМОrТlОă НТnă lТtОraturТlОă „popoarОloră Пr ОştТ‖ă НТnă Пostaă U.R.S.S.,ă rОalТгatОă totă prТnă ТntОrmОНТulă lТmbТТă rusОă (ConНrОaă2006,ă28),ăМuăunОlОăОбМОp ТТ,ăМсnН,ăНОăОбОmplu,ăsОăpurМОНОă НТrОМtă НОă laă tОбtulă ьnă romсn ă (ьnă МonНТ ТТlОă soМТalОă НОă atunМТă ОstОă utilizat glosОmulă „lТmb ă molНovОnОasМ ‖),ă Мumă ară ПТă traНuМОrОaă ьnă lТmbaăПranМОг ăaăТstorТoarОТăGougoutsa Ŕ capitaine de navire,ărОalТгat ă ьnă1979ăНОăМompatrТotulănostruăMТrМОaăIonТ ,ăsauătraНuМОrОaăьnălТmbaă ОnglОг ăьnăanulă1987ăaănuvОlОТăThe Nichtingale de Ovidiu Cotelea, tot originar din Basarabia. AМОast ăМonНТ ТОăОбplТМ ,ăьnăpartО,ăgОograПТaălТmbТlorăutТlТгatОă ьnă anТТă 1960-1980 pentru traducerile scrierilor lui Spiridon Vangheli. DОăalt ăpartО,ăОбТst ăьnМ ăunăargumОntăПortО,ăМarОămotТvОaг ăТntОrОsulă pОntruă opОraă vangСОlТan :ă Оaă Оraă aНrОsat ă МopТТloră şТă НОМТă Оraă purt toarОăНОăvalorТămoralОăşТăОНuМa ТonalОăgrОuăНОănОglТУat.ăVomămaТă 221 amТntТăМ ămaУorТtatОaătraНuМОrТlorăОrauăОПОМtuatОăНОăproПОsТonТ tТТăМarОă provОnОauă НТnă „rОpublТМТlОă surorТ‖,ă rarОă suntă Мaгurile de traduceri rОalТгatОăНОătraНuМ torТТăНТnăОбtОrТorulăU.R.S.S.ă Cea de-aăНouaăОtap ăaătraНuМОrТТătОбtОlorăluТăSpТrТНonăVangСОlТă ьnМОpОăoНat ăМuăНОМlararОaăТnНОpОnНОn ОТăRОpublТМТТăMolНova,ăьnăanТТă nou гОМТă aТă sОМoluluТă ală XX-lОa.ă AМОast ă Оtap ă ОstОă marМat ă НОă sМСТmb rТă raНТМalОă ьnă aborНarОaă tОбtОloră НОă traНus:ă ьnă prТmulă rсnН,ă НТsparОă МonНТ Тaă prОtraНuМОrТТă ьnă lТmbaă rus ;ă ьnă ală НoТlОaă rсnН,ă apară numОăalОătraНuМ torТlorăvОnТnНăНТntr-unăМontОбtăТntОrna Тonal.ăÎnăaПar ă НОă aМОasta,ă pОrsТst ă ТntОrОsulă traНuМОrТТă „ТntОrnО‖,ă НОstТnatОă ОtnТТloră stabТlТtОă ьnă RОpublТМaă MolНovaă (armОan ,ă bulgar ,ă g g uг ,ă rus ,ă uМraТnОan ). ConsultarОaă ОНТ ТОТă bТobТblТograПТМОă aă sМrТТtoruluТă oПОr ă ТnПorma ТТă pОrtТnОntОă pОntruă ОбamТnarОaă НТnamТМТТă traНuМОrТloră opОrОТă lui Spiridon VangСОlТăьnăНТmОnsТunОaăОТătОmporal ,ăspa Тal ,ăprОМumăşТă pОntruăТНОntТПТМarОaătraНuМ torТlorăМarОăs-auămanТПОstatăpОăaМОstăt rсm.ă PrТmОlОă traНuМОrТă suntă rОalТгatОă ьnă lТmbaă rus ,ă ьnМОpсnНă Мuă anulă1962ă(traНuМ torăR.ăOlşОvsМСТ),ăurmОaг ăaltОlОăьnă1964,ăьnă1966, 1967,ă 1969,ă pсn ă ьnă prОгОnt,ă lТmbaă rus ă oМupсnНă probabТl,ă МОlă maТă Тmportantă loМă ьnă palmarОs,ă Пaptă uşoră НОă ОбplТМată prТnă statutulă ОТă НОă „lТmb ă НОă МomunТМarОă ьntrОă rОpublТМТlОă surorТ‖ă pОă МarОă ьlă НО ТnОaă ьnă pОrТoaНaă „sovТОtТМ ‖ă şТ,ă ultОrТor,ă ьnă RОpublТМaă MolНova,ă Нup ă ob ТnОrОaăТnНОpОnНОn ОТă Тăpсn ăьnăprОгОnt,ămaТăПТТnНăьnМ ăpopulat ăНОă unănum răТmportantăНОăvorbТtorТăНОălТmb ărus .ăPОălсng ătraНuМОrТlОăьnă rus ,ă proНusОă НОă V.ă BОrОstov,ă Â.ă AkТmă ş.a.,ă apară МОlОă ьnă lОton ă şТă lТtuanТan ,ăТnМlusТvăGuguces nuotukiai (Ispr vТХОăХuТăGugu ),ărОalТгat ă ьnă 1969ă НОă D.ă MontvТlТОnО,ă urmat ă ьnă 1974ă НОă Senelio ministras (Ministrul bunelului)ăНОăK.ăPunНгОvТčТusăşТăьnă1982ăНОăGuguce Ŕ laivo kapitonas,ă totă ьnă vОrsТunОaă ьnă lОton ă aă luТă K.ă PunНгОvТčТus.ă Înă 1970ă suntă ьnrОgТstratОă prТmОlОă traНuМОrТă ьnă lТmbaă uМraТnОan ă (П МutОă НОă M. Solov‘anov,ă V.ă ГaporožОМ‘). ElОă МontТnu ă ьnă anulă 1970:ă Prigodi СХopčТФКăGugu О (Ispr vТХОăХuТăGugu )ătraНus ăНОăM.ăPšТnka.ăÎnăanulă 1971,ă apoТă ьnă 1977ă suntă publТМatОă vОrsТunТlОă traНuМОrТТă HХopčТФă гă blakitnogo kurena (B ТО ОХuХăНТnăcoХТЛКăКХЛКstr )ăaăluТăV.ăГaporožОМ‘.ă Înă 1973,ă traНuМ torulă M.ă PšТnkaă lansОaг ă NovТă prТgoНТă СХopčТФКă Gugu О (AХtОăТspr vТăКХОăХuТăGugu ),ătraНuМОrОăaМtualТгat ăьnă1981,ăьnă PrТgoНТă СХopčТФКă Gugu О.ă Înă 1988ă ОstОă publТМat ă traНuМОrОaă ьnă lТmbaă uМraТnОan ăaăluМr rТТăHХopčТФăČoЛТtoФătКăгТročФК (StОКuКăХuТăCТuЛo ОХ) de A. Mastkivskij. Totăьnă1971ăьnМОpătraНuМОrТlОăopОrОТăluТăSpuruНonă VangСОlТăьnălТmbaăbТОlorus :ăPrТgoНТăGugu О (Ispr vТХОăХuТăGugu ) de A.ă MartТnovТč,ă МarОă luМrОaг ă şТă laă traНuМОrОaă Gugu ă Ŕ c pТtКnă НОă corabie,ăpublТМat ăьnă1983.ă 222 Înă 1971,ă pОă lсng ă traНuМОrТlОă ьnă rus ă şТă ьnă uМraТnОan ,ă v Нă lumТnaăгТlОТăМОlОăьnăОstonТan ă(traНuМ torăI. Tammsaar). Din 1971 sunt ьnrОgТstratОătraНuМОrТăНОăМ r ТăьnălТmbaălОton :ăGugučОsăčОpurО (CuşmКă ХuТă Gugu )ă ьnă vОrsТunОaă luТă M.ă ButlОrО,ă Тară ьnă 1978ă – GugučОsă pierdzivojumi (Ispr vТХОăХuТăGugu ),ărОalТгat ăНОăL.ăBrТОНТs.ăÎnă1986,ă tot L. Briedis traduce ČКЛКtТnšănoăDuНОХčТОmК (StОКuКăХuТăCТuЛo ОХ). Anulă1972ăОstОămarМatăНОăatragОrОaăьnăМТrМuТtăaăunorălТmbТănoТă ьnă traНuМОrОaă sМrТОrТloră luТă SpТrТНonă VangСОlТ:ă t tar ă (traНuМ toră Г.ă NurТ),ăgОorgТan ă(traНuМ torăK. Tabatadze); nuvela DОăunНОăvТnăMoşТТă Cr cТunТ a fost tradus ăьnăaМОstăanăьnălТmbТlОăarab ,ăbОngalТ,ăМСТnОг ,ă МorООan ,ă ОnglОг ,ă ПТnlanНОг ,ă gОrman ,ă СТnНТ,ă ТtalТan ,ă УaponОг ,ă magСТar ,ă mongol ,ă sсrbo-Мroat ,ă spanТol ,ă urНuă (InНТa),ă vТОtnamОг .ă PrТntrОă lТmbТlОă НОă traНuМОrОă НТnă aМОstă ană МТt mă ОstonТanaă (I.ă Rannap traduce F nuc ăşТăMoşТТăCr cТunТ),ăuМraТnОanaă(V.ăГaporožОМ‘ătraНuМОă PoНmОtКХřšТФТ;ă ŜТpcвă НХсă orОСov)ă şТă ПranМОгaă (traНuМОrОaă LОsă PчrОsă NoщХ). Înă1973ăaparОătraНuМОrОaăьnălТmbaăОstonТan ăGugutse seiklused (Ispr vТХОăХuТăGugu )ăНОăN.ăAlvОră ТănuvОlaăBanca ХuТăGugu traНus ă ьnă lТmbТlОă arab ,ă bОngalТ,ă МСТnОг ,ă МorООan ,ă ОnglОг ,ă ПТnlanНОг ,ă ПranМОг ,ă gОrman ,ă СТnНТ,ă ТtalТan ,ă УaponОг ,ă magСТar ,ă mongol ,ă sсrbo-Мroat ,ă spanТol ,ă urНuă (InНТa),ă vТОtnamОг .ă Înă urm torulă an,ă ьnă aМОstОă lТmbТă ОstОă traНus ă nuvОlaă PoştКșuХ;ă H.ă IurТssonă traНuМОă ьnă ОstonТan ăMiniaturile lui Spiridon Vangheli, iar L. Butkiewicz traduce ьnă ПranМОг ă nuvОlaă BКncКă ХuТă Gugu .ă Anulă 1976ă vОНОă ТО ТtОă НОă subă tТpară traНuМОrТlОă ьnă lОton ă (Guguce, Gugucă čОpurО şТă Stalla Palaidnibas П МutОăНОăL.ăBrТОНТs);ătraНuМОrОaăьnăaгОrbaТНУan ăaănuvОlОТă Gugu ă Ŕ c pТtКnă НОă corКЛТО şТă ьnă kaгaС ă aă nuvОlОТă Înă p НurО; traНuМОrОaă ьnă ОnglОг ă pОntruă Guguzes gift rОalТгat ă НОă M.ă Morton,ă probabТlă oă traНuМОrОă ТnНТrОМt ă НТnă rus ă (pОntruă НОПТnТ Тaă no ТunТТă aă sОă vedea: Lunguă BaНОaă 2012,ă 159),ă traНuМ toarОaă ПТТnНă oă bun ă МunosМ toarОăНОălТmbaărus ,ăьnăplusăОбТst ămaТămultОăopОrОătraНusОăНТnă rus ăsОmnatОăНОăaМОast ăautoarО.ă Anulă1977ăvТnОăМuănoТătraНuМОrТ:ăьnăkТrgСТг ,ăaănuvОlОТăBanca ХuТăGugu ,ăМсtОvaănuvОlОăsuntătraНusОăьnăОstonТan ,ălОton ,ălТtuanТan ,ă rus ,ă uМraТnОan .ă Înă 1978ă apară prТmОlОă traНuМОrТă ьnă lТmbaă ТaМut , МontТnu ătraНuМОrТlОăьnăОston ,ălОton ,ărus ,ăuМraТnОan .ăÎnă1980ăvОНОă lumТnaătТparuluТătraНuМОrОaăьnărus ăaăМ r ТТă Gugu ăŔ kapitan korabla (Gugu ăŔ c pТtКnăНОăcorКЛТО),ărОalТгat ăНТnănouăНОăV.ăBОrОstov,ăМarО,ă astПОl,ăНОvТnОătraНuМ torulăМОlămaТăПТНОlăalăopОrОТăluТăSpТrТНonăVangСОlТă ьnălТmbaărus .ă ŞТăanulă1981ăОstОăunulăpropТМОăpОntruănoТălТmbТăatrasОăьnăorbТtaă traducerilor operОТăvangСОlТОnО:ăal turТăНОărus ,ăg sТmănuvОlОăьnăavar ,ă ПТnlanНОг ,ă kТrgСТг ,ă laМ ,ă magСТar ,ă taНУТМ .ă Anulă 1982ă aНuМОă oă 223 diversitate mare de limbi spre care sunt realizate traduceri din opera luТă VangСОlТ:ă aгОrbaТНУan ,ă ОstonТan ,ă lОton ,ă magСТar ,ă rus ,ă uМraТnОan ,ă ОбtТnsОă Тă sprОă anulă 1983,ă al turТă НОă ОnglОг ,ă ПranМОг ,ă gОrman ,ă ă УaponОг ,ă polonОг ,ă spanТol ,ă turkmОn .ă Înă 1984ă apară maТă multОă traНuМОrТă ьnă lТmbaă ОstonТan ă rОalТгatОă НОă A.ă Iaaksooă (Bunelul, CХopo ОХ, CocostсrcТТ, OmuХăНОăг pКН , Vanaisa); I. Petrovatz traduce ьnă magСТar ă nuvОlaă Cumă oă ьnvК ă Gugu ă pОă mКmКă s ă mОКrg ă pОă ЛТcТcХОt ;ă S.ă Matsuвaă traНuМОă ьnă УaponОг ă Frizerul. Anul 1986 ьnrОgТstrОaг ătraНuМОrТăьnălТmbТlОăbТОlorus ăşТăМОС ăGugucăКăsnОСuХсčТ; apară noТă traНuМОrТă ьnă lТmbТlОă ОnglОг ,ă ПranМОг ,ă gОrman ,ă ТtalТan ,ă kaгaС ,ămagСТar ,ăspanТol .ăÎnă1988,ăL.ăGogoСТaătraНuМОăьnăgОorgТan ă cartea Gugu ăşТăCТuЛo ОХ;ătotăьnăaМОstăanăaparОătraНuМОrОaăьnălТtuanТan ă a ČТuЛКtuФoă žvКУgžНО (StОКuКă ХuТă CТuЛo ОХ),ă rОalТгat ă НОă V.ă MatulОvТčТus.ă Înă 1997ă suntă ьnrОgТstratОă prТmОlОă traНuМОrТă ьnă lТmbaă g g uг ăPaduun musaafiri şТăKОХОЛОФămОmХОФОtТnНу de K. Vasilioglu; maТă multОă traНuМОrТă ьnă g g uг ă suntă rОalТгatОă ьnă 2004ă şТă 2005.ă Anulă 1994ăОstОămarМatăНОătraНuМОrОaăьnăТtalТan ăGugu rОalТгat ăНОăB.ăMasТnТ.ă Înă anulă 2009, Hangă ГСouă traНuМОă ьnă МСТnОг ă М r ТlОă Ispr vТХОă ХuТă Gugu , Steaua lui CТuЛo ОХ,ă Тară ьnă 2010 apar noi traduceri realizate НТnă romсn ă ьnă gОrman ă НОă Dagmară KrОssОă Guguzes Schulbank, Der Brieftrager: (prosa, deutsch); M.ă Mortonă traНuМОă noТă luМr rТă ьnă engleг .ă Înă 2011ă apară traНuМОrТă ьnă g g uг ,ă bulgar ă şТă uМraТnОan ă – limbi vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. DТnă lТstaă ТnМomplОt ă aă tОбtОloră şТă lТmbТloră sprОă МarОă auă Пostă traduse scrierile lui Spiridon Vangheli apare foarte clar dimensiunea popularТt ТТăsМrТОrТlorăsalОălaăМТtТtorТТăНОătoatОăvсrstОlОăşТăМarОăapar Тnă НТvОrsОlorăspa ТТăgОograПТМОăşТăМulturalО.ăSМrТТtorulăbasarabОanăОstОăună aНОv rată ambasaНoră ală mОlОagurТloră natalО,ă МarОă atragОă numОroşТă aНmТratorТă НОă prОtutТnНОnТă prТnă sТmbТoгaă rОaluluТă şТă Пantasticului, a МomТМuluТă şТă ОstОtТМuluТ,ă rОunТtОă pОă pagТnТlОă М r Тloră salО.ă Nuă vomă exclude din lista componentelor succesului acestor scrieri pe cea a МalТt ТТă traНuМОrТlor,ă ьngrТУТt ă şТă multТplТМat ă НОă traНuМ torТТă opОrОТă vangeliene. TotuşТ,ă МОaă maТă marОă şТă maТă Тmportant ă rОuşТt ă aă sМrТТtoruluТă VangСОlТăОstОătraНuМОrОaărОalТгat ăНТnălТmbaăМopТluluТămaturăpОăМarОăoă tr ТОştОă ьnă prОгОnt,ă prТnă lТmbaă МopТluluТă НОă alt ă Нat ,ă pОă МarОă aă cunoscut-oă МсnНă Оraă mТМ,ă sprОă „lТmba‖ă (aНТМaă mОntalТtatОa)ă dintotdeauna a copТТlor.ă Elă aă abolТtă НТstan aă МarОă sОpar ă vсrstОlО,ă r mсnсnНătotoНat ăПТНОlăМopТl rТОТ,ăasТgurсnНu-şТăastПОlămarОlОăsuММОsă şТăaprОМТОrОaăНОstТnatarТlorăs ТăМОТămaТăТmportan Тă– copiii. 224 Oăabordareăpragmatic a traducerilor operei lui Vangheli AborНarОaăpragmatТМ ăaăopОrОТăluТăVangСОlТărОМonПТrm ăТНООaă М ăprОsupusaăsТmplТtatОăaătraНuМОrТТălТtОraturТТăpОntruăМopТТăОstОăНoarăoă ТluгТО,ăМ МТăatarОătОбtОăoglТnНОsМ,ămaТăьntсТăНОătoatО,ăОmpatТaăsТm Тt ăНОă sМrТТtoră pОntruă publТМulă s u;ă НОă aМООaă ОlОăsunt ьmpсnгТtОă НОă totă gОnulă НОă aprОМТОrТ,ă Мon Тnă numОroasОă НОsМrТОrТă alОă Оmo ТТlor,ă rОНatОă prТnă varТatОă proМОНООă stТlТstТМО,ă toatОă asТgurсnНu-Тă НТnamТsmulă şТă ОбprОsТvТtatОa.ă Înă plus,ă lТtОraturaă pОntruă МopТТă moştОnОştОă traНТ ТТlОă basmОlorăşТăalОăpovОştТlor,ăaНТМ ăОaătrОbuТОăs ăПТОăМlar ăşТăpОăьn ОlОsulă prТnМТpaluluТă s uă lОМtor,ă p strсnНu-şТă totoНat ă НОsМСТНОrОaă sprОă ună publТМă maТă vast.ă Înă aМОlaşТă tТmp,ă ОstОă grОuă НОă ТmagТnată oă lТtОratur ă pОntruă МopТТă НТnă МarОă ară lТpsТă aspОМtulă ОНuМatТv.ă ToatОă ьmprОun ,ă suprapuse tОnНТn ОТă НОă aă rОstabТlТă Мuă maбТm ă ПТНОlТtatОă sОnsurТlОă orТgТnaluluТ,ă marМatОă НОsОorТă НОă МonstrсngОrТă lТngvТstТМОă şТă МulturalО,ă pună ьnă Пa aă traНuМ toruluТă oă sОrТОă НОă problОmОă aă М roră solu ТonarОă nОМОsТt ămult ăabТlТtatОăşТăМrОatТvТtatО.ă Dar cum ar putea fТă ьn ОlОas ă МrОatТvТtatОaă ьnă МontОбtulă traНuМОrТТă lТtОrarОă pОntruă МopТТ?ă AborНarОaă ПТlosoПТМ ă aă problОmatТМТТă sМСТmb rТloră lТngvТstТМОă aММОntuОaг ă МonНТ Тaă М ă lТmbaУulă apar ТnОă lumТТă МulturТТă şТă lТbОrt ТТ,ă МarОă sОă sprТУТn ă pОă aМtТvТt ТlОă proНuМtТvОă inten ТonalОă alОă omuluТ,ă ОlОă ПТТnНă ьnă marОă partОă МrОatТvО.ă Înă aМОstă МontОбt,ămarОlОălТngvТstăEugОnТuăCoşОrТuăsublТnТaг ăьnămoНăОбprОsăМ :ă „PrТnă creativitate ьn ОlОgОmă oă proНuМtТvТtatОă МarОă Мomport ă Нou ă sОnsurТ:ăproНuМtТvТtatОăьnăraportăМuă„obТОМtОlО‖ăproНusО ТăМrОatТvТtatОă ьnă raportă Мuă proМОНООlОă НОă proНuМОrОă МorОsponНОntОă (МОă potă ПТă ОlОă ьnsОlОă «proНusО»).ă DОМТă МrОatТvТtatОaă ОstОă proprТОtatОaă aМtТvТt Тloră umanОă МarОă nuă numaТă М ă aplТМ ă rОgulТă НОă proНuМОrО,ă МТ,ă ьnă aМОla Тă tТmp,ălОămoНТПТМ ‖ă(CoşОrТuă2009,ă318). TraНuМОrОaăunorătОбtОăМuăoăvТгТbТl ăНomТnant ăaăМulturТТăoblТg ă traНuМ torulă s ă aplТМОă proМОНООlОă НОă proНuМОrОă МorОsponНОntО,ă s ă ПТОă МrОatorăalăunuТăproНusăьnăМarОăsuntăp stratОăaМОstОămarМaУОăalОăМulturТТsurs ,ăНarăaНaptatОălaăunăНОstТnatarăНТntr-o alt ăМultur .ă DТsМТpolulăluТăEugОnТuăCoşОrТu,ăМОrМОt torulăgОrmanăJoСannОsă KabatОk,ă НОгvolt ă aМОstОă ТНОТ,ă aПТrmсnНă М ă „LТmbaУulă ьnă Пormaă unОТă lТmbТăpartТМularОăьТăН ăşТăьlăМonНamn ăpОăomălaălТbОrtatО‖,ăьnăМonНТ Тaăьnă МarОăьnăorТМОălТmb ăМoОбТst ăunТvОrsalТtatОaăşТăpartТМularТtatОa,ătotoНat ă nuăputОmănОglТУaăМonНТ ТaăМ ă„unăПaptăunТvОrsalăОstО,ăНОăasОmОnОa,ăМ ă lТmbaăpartТМular ăОstОănuănumaТăunăОбОmplarăalăunТvОrsalТt ТТ,ăМТăoПОr ă oăvТгТunОăpartТМular ăaălumТТăМarОăОstОăНТПОrТt ăНОăМОlОlaltОăşТăМarОănuăsОă poatОăМuprТnНОăьnătotalТtatОaăsaăplОМсnНăНОălaăunТvОrsalТtatО‖ă(KabatОkă 2015,ă53).ăAstОl,ăKabatОkăpunОăьnăvaloarОăНou ăНТmОnsТunТăТmportantОă 225 alОăМomunТМ rТТăТntОrМulturalО,ăМОaăunТvОrsal ă ТăМОaălОgat ăНОăoăМultur ă МonМrОt ,ă ambОlОă avсnНă oă ьnМ rМ tur ă partТМular ă ьnă proМОsulă traducerii. AnalТгaăvТгТunТlorăluТăCo ОrТuăasupraăunТvОrsalТТlor,ăaplТМat ălaă proМОsulătraНuМОrТТ,ăТnМlusТvăaăМОlОТălТtОrarО,ăaăМontrТbuТtălaăьn ОlОgОrОaă ПaptuluТăМ ătoatОăunТvОrsalТТlОăsunt,ămaТăьntсТăНОătoatО,ăposТbТlО,ăaНТМ : „Ilăs‘agТtăНОsăsвstчmОsăpossТblОsăquТăsontăТnНцpОnНantsăНОsălanguОs.ă LОsă unТvОrsauбă Пontă partТОă НОă l‘unТvОrsă totală quТă Оstă laă plusă granНОă МlassОă Н‘цquТvalОnМОs.ă Aă l‘ТntцrТОură НОă МОsă sвstчmОsă ПonМtТonnОă lОă Нuoă EnsОmblО/ElцmОntă oùă «Aă Оtă Bă nОă sontă pasă laă mшmОă chose au sens de l'IНОntТtцmais sont la mшmОă МСosО au sens de l'Equivalence»,МОă quТă Оstă lОă rцsultată НОsă raТsonnОmОntsă Оnă logТquОă fractale‖ (IНОntТtцă Оtă EquТvКХОncО,ă NцgКtТonă Оtă AХtОrnКtТon. A se vedea, de asemenea: Гban ,ăGСОorgСТ ,ăГban ă2015). AМОast ăunТvОrsalТtatОăst ălaăbaгaătransПОruluТăorТМ rorătТpurТăНОă tОбtО,ăasТgurсnНăproМОsulătraНuМОrТТăМaăatarО. CОrМОt rТlОă ştТТn ТПТМО,ă praМtТМaă analТtТМ ă şТă НОsМrТptТv ă transПorm ăorТМОălТmb ăьntr-unăobТОМt,ăМООaăМОăpОrmТtОăobsОrvarОaăОТăşТă ТНОntТПТМarОaă „proНusОloră НОă lТmbaУ‖ă (CoşОrТuă 2009,ă 319).ă PrТntrОă ОlОă sОă rОg sО tОă traНuМОrОa-proНus,ă aă М rОТă ОlaborarОă nОМОsТt ă p strarОaă lОg turТТă Мuă rОalТtatОaă soМТoМultural ă aă lТmbТТă rОspОМtТvО.ă TotoНat ,ă sМСТmbarОaălТngvТstТМ ,ăgОnОrat ăНОătransПОrulăНТntr-oălТmb -Мultur ăьnă alta, presupunОă nОap rată Тnova ТОă şТă aНoptarО,ă rОгultatОă НТntr-o aМtТvТtatОă ТnНТvТНual ,ă subТОМtТv ă – МОaă aă traНuМ toruluТ.ă CalТtatОaă proНusuluТă ob Тnută ьnă urmaă aМОstОТă sМСТmb rТă НОpТnНОă НОă totalТtatОaă МompОtОn Оloră НОă orНТnă МomunТМatТv,ă Мultural,ă lТngvТstТМ,ă stratОgТМă ce sОăМon ТnăьnăbagaУulăТntОlОМtualăşТăproПОsТonalăalăsubТОМtuluТătraНuМ tor,ă НОă МapaМТtatОaă luТă НОă aă r spunНОă МonНТ ТТloră МonМrОtОă НОă rОalТгarОă aă traНuМОrТlor,ă ТnМlusТvă НОă МorОМtТtuНТnОaă lТngvТstТМ ă Мo-raportat ă laă destinatarul traducerii. Înă rсnНurТlОă Мonsacrate corectitudinii lingvistice, Eugeniu CoşОrТuă sus ТnОă М ă Оaă nuă sОă opunОă aММОptabТlТt ТТ,ă ПТТnН,ă НОă Пaptă unaă НТnă ПormОlОă aМОstОТa,ă Тară „УuНОМ ТlОă НОsprОă МorОМtТtuНТnО,ă Мaă şТă altОă УuНОМ ТăНОsprОăaММОptabТlТtatО,ăsuntăvalabТlОăpОntruălТmbaăМaăaМtТvТtate (НОcТăşТăpОntruătrКНucОrО, L.Z.),ănuăpОntruălТmbaăМaătТpăНОăМunoaştОrО,ă aНТМ ,ă pОntruă aşa-numТtaă „pОrПorman ‖,ă şТă nuă pОntruă „МompОtОn ‖:ă МompОtОn aăОstОăМrТtОrТul,ănuăobТОМtulăУuНОМ Тlor‖ă(CoşОrТuă2009,ă315).ă Altfel spus, compararea efectelor de respectare a normelor caracteristice limbii-surs ăМuăМОlОăНТnălТmba- Тnt ă„ОstОăoăproblОm ăНОă aММОptabТlТtatОă aă vorbТrТТă laă nТvОlulă şТă НТnă punМtulă НОă vОНОrОă ală unОТă lТmbТă anumО‖,ă ОбprОsТТlОă „МorОМtО‖ă МorОspunНă МunoaştОrТТă ТНТomatТМОă 226 rОspОМtТvОă(CoşОrТuă2009,ă315).ăÎnăМontОбtulăМОlorăaПТrmatО,ăьn ОlОgОmă totu Тă М ,ă ьnă traНuМОrОaă lТtОraturТТă pОntruă МopТТ,ă nuă ОstОă vorbaă Нoară НОsprОăoăsТmpl ăaММОptabТlТtatОăaăПormОloră„МorОМtО‖ăьnălТmba- Тnt ,ăОlОă ПТТnНăТnsuПТМТОntОăpОntruăaăr spunНОăa tОpt rТlorăНОstТnataruluТ-copil. EбОmplОlОăМОăurmОaг ăarat ăМuăprТsosТn ănОМОsТtatОaăНОăaăluaă ьnă МalМulă numОroasОă ОlОmОntОă МОă Тnă НОă НТmОnsТunОaă pragmatТМ ă aă rОalТг rТТă unОТă traНuМОrТ,ă aНТМ ă ОstОă vorbaă НОsprОă sТtua Тaă МonМrОt ă НОă МomunТМarОă МaraМtОrТstТМ ă spa ТuluТă gОograПТМă şТă soМТal,ă anМorat ă laă dimensiunea cronologТМ ărОspОМtТv ,ăatсtăaăproНuМОrТТăorТgТnaluluТ,ăМсtă ТăaătraНuМОrТТă(traНuМОrТlor)ăaМОstuТa.ăNuăpoatОăПТănОglТУat ămОntalТtatОaă unuТă МopТl,ă ПОlulă s uă НОă aă vОНОaă lumОaă rОal ,ă ьmbТnсnН-o cu cea ТmagТnat . ÎnăbloМulă1ăНОăОбОmplО,ăobsОrv măьnМОrМarОaătraНuМ torilor de aărОspОМtaănТvОlulămОntalТt ТТăНОăvсrst ăăşТăМapaМТtatОaăНОărОМОptarОăaă ТnПorma ТОТă НОă М trОă МТtТtorulă – МopТl,ă МarОă ОstОă Пormată ьntr-un anumit spa ТuăМultural.ăDТnamТМaăОvОnТmОntОlorăНОsМrТsОăьnăПragmОntulăНОămaТă jos prin fraze scurte, este sus Тnut ăьnătОбtulăorТgТnalăşТăьnătraНuМОrТăprТnă utТlТгarОaă ПormОloră vОrbalО,ă prТnă НТalogulă rОluată ьnă ПТОМarОă tОбt,ă МarОă ьnМОarМ ă (Нară rОuşОştОă laă ună graНă НТПОrТt)ă s ă pun ă ьnă valoarОă stТlulă ПamТlТarăalăМomunТМ rТТ. Blocul 1 de exemple: OrТgТnalulă ьnă AăНouaăгТăGugu ăsОăsМoal ăМuănoaptОaăьnăМap, iese ьnă romсn vьrПulăpТМТoarОlorăaПar ăşТăН ămьnМarО la oi. CьnНăa venit tataăМuăunăsnopăНОăМТoМlОУТ,ăb Тatulămergea М larОăpОăbОrbОМăprТnăoМol. - TuăОştТ,ăЛrО? - A,ă Лun ă НТmТnОК К,ă tКt !ă şТă Т-aă П Мută sОmnă s ă НuМ cioclejii la loc (55). Traducerea Le lendemain Gougoutsa se leva de bonne heure, sortit ьnăПranМОг рă pasă НОă loupă НОă laă maТsonă Оtă Нonnaă рă mangОr aux brebis. QuanНă lОă pчrОă vint Нansă l‘ОnМlos,ă unОă gОrbОă НОă fourrage sous le bras, Gougoutsa цtaТtă НцУрă рă МСОval sur un mouton. Hц,ăcřОstăНoncătoТ? AС!ă bonУour,ă pчrО!ă Оtă Тlă luТă ПТtă sТgnОă НОă rОportОrălaăgОrbОăрăsaăplaМОă(4). Traducerea Fragmentul este omis ьnăТtalТan Traducerea Very early the other morning he had tiptoed into the 227 ьnăОnglОг Traducerea ьnărus yard and quietly fed the sheep. By the time his father had come outside, Guguze had already finished feeding the animals and was riding a big ram around the sheep pen. ―GooНămornТng,ăGuguгО,ŗ Father had said. ―Hi, Papa,‖ăGuguгОăhad said, motioning to his father to take back the feed he was carrying to the sheep pen. ă ă ă ă , ă ă ă ă ă ă .ă ă ,ă ă ă ă ă ă ă ă . — ă ,ă ! — - !ă ,ă ! — ă ă :ă ,ă ,ă ă ă(4). VorbТmă ьnă aМОast ă sТtua ТОă НОsprОă unОlОă aspОМtОă gramatТМalОă alОă traНuМОrТТ,ă maТă ОбaМtă НОsprОă oă sМСТmbarОă Тmportant ă ьnă utТlТгarОaă tТmpuluТă vОrbОlor:ă ьnă orТgТnală ПragmОntulă НОbutОaг ă Мuă vОrbОlОă laă prezent (sОă scoКХ ,ă ТОsО,ă Н ), Тară aМ ТunТlОă МОă urmОaг ă suntă НОsМrТsОă prin forme verbale la trecut (КăvОnТt,ămОrgОК,ăКăП cutăsОmn).ăÎnălТmbaă rus ă orНТnОaă НОă utТlТгarОă aă ПormОloră vОrbalОă mОrgОă НОă laă trОМută sprОă prezent ( ,ă ,ă / ,ă , ).ă Înă lТmbaă ОnglОг ă suntă utТlТгatОă ПormОlОă vОrbalОă laă trОМut.ă TotoНat ,ă ПolosТrОaă pОrПОМtuluТă sТmpluă ьnă vОrsТunОaă ьnă lТmbaă ПranМОг ă (probabТlă ьnă ТntОn Тaă НОă aă rОspОМtaă rТgurosă normОlОă МlasТМОă alОă ПranМОгОТ,ă aplТМatОă laă МomunТМarОaă ьnă sМrТs)ă ştТrbОşte din efectul МomunТМatТvăНТnăorТgТnal,ăьnăМarОăОstОăТnМlusăunăНТalogăьntrОătat ă ТăПТu,ă НТalogă МОă apar ТnОă stТluluТă ПamТlТar,ă rОНat,ă МrОНОm,ă maТă rОu Тtă ьnă traНuМОrОaăьnărus .ăPОntruăaăsОlОМtaăОМСТvalОn ОlОăaНОМvatОăalОăПormОloră verbale, trebuie reunite maТă multОă МonНТ ТТă МarОă ară transmТtОă rОgТstrulă stТlТstТМă ală aМ ТunТloră НОsМrТsОă ьnă orТgТnal,ă rОspОМtсnНă Мon Тnutulă loră lОбТМal,ăНОsП urarОaăьnătТmpă Тăьnăspa Тu,ăp strarОaăaНapt rТТătОбtuluТălaă МompОtОn ОlОă НОă МomunТМarОă alОă unuТă МopТl,ă aНТМ ă rОspОМtarОaă dimОnsТunТТă pragmatТМОă aă sТtua ТОТă МonМrОtО,ă ТnМlusТvă prТnă ПormОlОă НОă aНrОsarОă tat ă – ПТu,ă spОМТПТМОă ПТОМ rОТă soМТОt Т:ă ьnă romсn :ă - Tuă ОştТ,ă bre? - A,ă Лun ă НТmТnОК К,ă tКt !;ă ьnă ПranМОг Hц,ă cřОstă Нoncă toТ?ă Ah! ЛonУour,ăpчrО. – ьnăambОlОălТmbТăОstОăОбprТmat clar respectul copilului Пa ă НОă tat lăs u.ă Înă ОnglОг ă Тă rus ă rolurТlОă suntă ьntruМсtvaăТnvОrsatО,ă М МТă МopТlulă ОstОă МОlă МarОă Тlă salut ă maТă ПamТlТară pОă tat lă s u: ―Good mornТng,ă GuguгО,ŗ FatСОră СaНă saТН.ă ―Hi, Papa,‖;ă ă ,ă ! — - !ă ,ă ! 228 EstОăОvТНОntăМ ,ăatunМТăМсnНăvorbТmăНОsprОătОбtОlОăpОntruăМopТТă şТă НОsprОă transПОrulă loră НТntr-oă lТmb ă Мultur -surs ă ьnă unaă Тnt ,ă maТă ОstОă nОvoТОă НОă oă alt ă МomponОnt ă НОosОbТtă НОă Тmportant ă pОntruă procesul traducerii textelor destinate copiilor, scoas ă laă supraПa ă totă НОăEugОnТuăCoşОrТu:ăОaă ТnОăНОăМunoaştОrОaăОloМu Тonal ăşТăОбprОsТv .ă PornТnНăНОălaăОбОmplОlОăОбtrasОăНТnătОбtulăorТgТnalăьnălТmbaăromсn ăşТă НТnă traНuМОrТlОă aМОstoraă ьnă ОnglОг ,ă ПranМОг ,ă ТtalТan ă şТă rus ,ă amă ьnМОrМatăs ăurm rТmăМuăunăoМhi critico-bТnОvoТtor,ămoНulăьnăМarОăsuntă transПОratОă mОsaУОlОă МОă Мon Тnă НТvОrsОă struМturТă ОloМu ТonalОă şТă s ă Мompar mă ОПОМtОlОă pragmatТМОă alОă sТtua ТТloră НОsМrТsОă ьnă orТgТnală Мuă МОlОăob ТnutОăьnătraНuМОrО. AmТntТmă ьnă aМОstă sОnsă aprОМТОrТlОă aНusОă НОă М trОă aМaНОmТМТanulă MТСaТă CТmpoТă МrОa ТОТă luТă SpТrТНonă VangСОlТ.ă CrТtТМulă lТtОrarăaПТrm ăМ : „SpТrТНonă VangСОlТă ОstОă ьnгОstrată Мuă Нarulă НОă aă satТsПaМОă sОtОaă НОă ОpТМă şТă НОă ПantastТМă prТnă МсtОvaă ьntсmpl rТă obТşnuТtО,ă НОă aă sОă ПolosТă Нoară НОă МсtОvaă ОlОmОntОă alОă rОaluluТă pОntruă aă МrОaă oă atmosПОr ă poОtТМ .ă Naratorulă proМОНОaг ă laă oă pОrsonalТгarОă aă ОrouluТ,ă Оlă НОvОnТnНăprТnărolulăНОosОbТtăМarОăТăsОăaМorН ăНОăМ trОăaНul Тă„M rТaă SaăGugu ‖.ăÎnăultТm ăanalТг ,ăПantastТМulănuăОstОăНОМсtărОalulăМarО,ă angaУatăьnăУoМ,ăОstОătr ТtăМuăТntОnsТtatОăşТă„rОparat‖ăьnăsОnsulăНorТn ОТă МopТluluТ‖ă(Cimpoi 1996, 211). TraНuМОrОaă tОбtuluТă marМată НОă oă asОmОnОaă „ьnМ rМ tur ‖ă nОМОsТt ă multТplОă stratОgТТă НОă sОlОМtarОă aă ОМСТvalОntuluТă potrТvТt:ă lОбТМalО,ă sТntaМtТМО,ă Нar,ă maТă alОsă pragmatТМО,ă М МТ,ă Нup ă Мumă amă mОn Тonat,ăoăsТmpl ăaНaptarОăНoarălaănТvОlălТngvТstТМ,ăorТМсtăНОăbТne sarăьnsМrТОăОaăьnănormОlОăunОТălТmbТăМonМrОtО,ăpoatОăs ănuăМorОspunН ăНОă НОpartОă aştОpt rТloră НОstТnataruluТ-МopТl.ă PОntruă aă p straă şТă amplТПТМaă aМОstă ТntОrОs,ă traНuМ torulă trОbuТОă s ă vТbrОгОă ьnă unТsonă Мuă sМrТТtorul,ă ambТТă ПТТnНă МonştТОn Тă НОă Пaptulă М НОstТnatarТТă МrОa ТОТă loră ПaМă abТaă prТmТТă paşТăьnălumОaă lТtОraturТТă artТstТМОă şТă М ă ОбТst ă rТsМulăНОă aăştОrgОă aМОstăТntОrОsăpropunсnНăМopТТlorăunătОбtăprОaăМomplТМat.ă CОlОă trОТă tТpurТă НОă МompОtОn Оă (CoşОrТuă 2009,ă 13;ă 260-274): ОloМu Тonal ,ă aborНat ă ьnă planulă unТvОrsală ală vorbТrТТ,ă МОaă ТНТomatТМ ,ă ьnsМrТs ă ьnă ПunМ ТonarОaă lТmbТloră partТМularОă şТă МОaă ОбprОsТv ,ă ОбtОrТorТгat ă ьnă planulă НТsМursuluТ,ă gОnОrОaг ă trОТă tТpurТă НОă НТsМursurТă МarОă sОă МoagulОaг ă orТgТnală ьnă Мon ТnuturТlОă tОбtОloră pОntruă МopТТ,ă Тară sarМТnaă traНuМ toruluТă Мonst ă ьnă aă lОă rО- ОsОă Мuă maбТm ă abТlТtatОă ьnă Мanavauaă traНuМОrТТ.ă PОntruă aă rОuşТă aМОstă НОmОrs,ă traНuМ torulă vaă rОМurgО,ă prТntrОă altОlО,ă laă МompОtОn aă ОloМu Тonal ,ă МarОă prОsupunОă ПamТlТarТгarОaăМuăspОМТПТМulă„ПunНaluluТ‖ăgсnНТrТТăşТăvorbirii unui copil. 229 EstОăoăaborНarОăunТvОrsal ,ăьnăaПaraăПunМ Тon rТТălТmbТlorăpartТМularО,ăală М rОТăУoМăşТăОПОМtОăНТsМursТvОătrОbuТОăs ăsОărОg sОasМ ăьnătraНuМОrО. Amă ьnМОrМată s ă Мompar mă ПОlulă ьnă МarОă traНuМ torТТă auă g sТtă solu ТТă pОntruătraНuМОrОaă Тstorioarelor inventate de Spiridon Vangheli ьnă МОlОă patruă vОrsТunТă analТгatО.ă Ună ПaМtoră Тmportantă ală rОu ТtОТă traНuМОrТТă ОstОă pОrsonalТtatОaă traНuМ toruluТ,ă ОбpОrТОn aă saă proПОsТonal ,ăМunoa tОrОaălТmbТloră .a. AmТntТmă М ă amă opОrată Мuă traНuМОrОaăьnă lТmbaă ОnglОг ă П Мut ă ьnă SUA, ьnă anulă 1977, НОă MТrТamă Morton.ă N sМut ă ьnă RusТaă ьnă anulă 1920,ă Оaă aă ОmТgrată maТă tсrгТuă ьnă SUAă unНОă aă Пostă aprОМТat ă pОntruă aМtТvТtatОaăsaăНОăОНТtorăşТăНОătraНuМ torăьnăОnglОг ăНТnălТmbТlОărus ăşТă ПranМОг ,ăТnМlusТvăaălТtОraturТТăpОntruăМopii. TraНuМОrОaă ьnă lТmbaă ПranМОг ,ă ПolosТt ă ьnă analТгОlОă НТnă МorpusulăПaptТМ,ăОstОărОalТгat ăьnăanulă1979ăНОăMТrМОaăIonТ ,ăproПОsoră НОălТmb ăПranМОг ălaăUnТvОrsТtatОaăPОНagogТМ ăНОăStată„AlОМuăRusso‖ă НТnăB l Т,ăМОrМОt torăьnăНomОnТulăПТlologТОТ.ă TraducerОaăьnălТmbaărus ,ăНatсnНăМuăanulă1987,ăьТăapar ТnОăluТă ValОntТnă BОrОstov,ă МunosМută poОt,ă sМrТТtor,ă traНuМ toră rus,ă МarОă şТ-a МonsaМrată oă marОă partОă aă aМtТvТt ТТă proПОsТonalОă sМrТОrТТă şТă traНuМОrТТă poОгТОТăşТăproгОТăpОntruăМopТТ.ă TraНuМОrОaă ьnă lТmbaă ТtalТan ,ă publТМat ă ьnă anulă 1994,ă ОstОă rОalТгat ă НОă BОatrТМОă MasТnТ,ă УurnalТst ,ă ОНТtoră şТă traНuМ tor.ă Eaă sМrТОă М r ТăpОntruăМopТТăşТăaНolОsМОn Т;ăopОraăsaăОstОătraНus ăьnămaТămultăНОă Нou гОМТă НОă lТmbТ;ă ОstОă МсştТg toarОă aă prОmТuluТă PТppТ,ă aă prОmТuluТă Elsa MorantОă RagaггТă şТă aă prОmТuluТă AnНОrsОnă Мaă МОlă maТă bună autoră pentru copii al anului 2004. DТnăТnПorma ТaăsuММТnt ăНОsprОăПТОМarОătraНuМ torăobsОrv măМ ă to Т,ăМuăОбМОp ТaăproПОsoruluТăMТrМОaăIonТ ,ăПТОăauăПostăsМrТТtorТăpОntruă copii, fie au tradus literatura pОntruăМopТТ.ăAМОast ăМonstatarОănuăОstОă ьntсmpl toarО,ă МТă МonПТrm ă МonНТ Тaă М ă pОrsonalТtatОaă lТngvТstТМ ă şТă Мultural ăaătraНuМ torТlorărОprОгТnt ăoăМomponОnt ăПoartОăТmportant ăьnă proМОsulăНОătraНuМОrОăaălТtОraturТТăpОntruăМopТТ.ăDОăПapt,ăОstОăvalorТгat МapaМТtatОaă unОТă МomunТМ rТă ТntОrМulturalО,ă gОnОratОă НОă proМОsulă traНuМОrТТ,ă ьnă МarОă unulă НТntrОă partТМТpan ТТă laă НТalogă ОstОă ună МopТl.ă Înă aМОstОăМonНТ ТТăvorbТmăНОsprОăoăМapaМТtatОăsporТt ăaătraНuМ torТlorăНОăaă se familiariza cu literatura pentru copii prin activitatea de scriere sau de traducere, de a sesiza gradul necesar de adaptare a textului literar la psТСologТaă unuТă МopТl,ă partОă aă unОТă soМТОt Тă НТПОrТtОă НОă МОaă ьnă МarОă aă Пostă sМrТsă orТgТnalul,ă НОă aă sТm Тă lumОaă МopТluluТă НТnМoloă НОă tОбtulă НОă tradus, p strсnНu-ТăsТmplТtatОa,ăoptТmТsmulăşТăМur ОnТaăşТăНОăaăr mсnОă totoНat ă ТnvТгТbТlă ьnă МalТtatОă НОă pОrsoan ă matur ă МarОă luМrОaг ă pОntruă 230 cei mai mici – toatОă prОМonНТ ТТlОă ОnumОratОă МontrТbuТОă sТm Тtoră laă МorОlarОaăproНusuluТăПТnalăМuăaştОpt rТlОăМТtТtoruluТăьnăПormarО.ă LТtОraturaăpОntruăМopТТăОstОăputОrnТМăanМorat ăНОăsoМТОtatОaăНТnă care vine, iar traducerea ei este, de cele mai multe ori, o adaptare, chiar o re-sМrТОrОă şТă rО-ПaМОrОă aă Мon ТnutuluТă şТă aă ПormОТă orТgТnaluluТ.ă CООaă МОă r mсnОă Мomun,ă ьntr-un fel ceva universal – ОstОă МonНТ Тaă opОr rТТă Мuă ună lТmbaУă sТmplu,ă НТnamТМ,ă marМată НОă ună МolorТtă stТlТstТМă Оmo Тonal,ă Мuă ună pОrsonaУă МОntrală ьnНr gТtă НОă МТtТtorТ,ă МarОă lОă ОбtОrТorТгОaг ăПОlulăНОăaăvОНОaăşТăaăaprОМТaălumОaăНТnăУur.ăEstОătoМmaТă Мaгulă luТă Gugu ,ă unul din personajele principale a scrierilor lui Spiridon Vangheli, un copil care vine din universul rustic, mai exact din satul TrОТăIОгТ,ăТarătoatОăavОnturТlОăluТăGugu ăьlăprОгТnt ăьnăraportă Мuă ПamТlТa,ă ruНОlОă şТă Мons tОnТТă s Т.ă EstОă vorbaă НОsprОă ună b ТО Оlă optТmТst,ă ТntОlТgОntă şТă НОstulă НОă ьnНr гnО ,ă МarОă ьntruМСТpОaг ă lumОaă ПООrТМ ăaăМopТl rТОТ. CompararОaăorТgТnaluluТăМuătraНuМОrТlОăoПОr ăunăspa ТuăgОnОrosă pОntruă analТгaă stratОgТТloră aborНatОă НОă М trОă traНuМ torТă pОă ПunНalulă unor principii generale, mОnТtОă s ă optТmТгОгОă ьntrОgulă proМОsă НОă traНuМОrО.ăTotoНat ăьn ОlОgОmăМ ătraНuМОrОaălТtОraturТТăpОntruăМopТТănuă poatОăТО ТăНТnăМaНrulăТНОologТМ,ămoralăşТăОstОtТМăalăpolТsТstОmuluТălТtОrară şТătraНuМtologТМ.ă Analiza traducerilor povestioarelor scrise pentru copii de SpТrТНonă VangСОlТă pОrmТtОă s ă Мonstat mă МСТară НОă laă bună ьnМОpută М ă ПТОМarОă vОrsТunОă Мon ТnОă ună graНă maТă marОă sauă mТМă НОă aНaptarОă aă orТgТnaluluТă laă rОalТtatОaă МunosМut ă НОă mТМТТă НОstТnatarТă aТă lТmbТloră МonМrОtО.ă AМОstă graНă НОă aНaptarОă sОă ьnsМrТОă ьnă paramОtrТТă sТtua ТОТă pragmatТМОăьnăМarОăaăПostărОalТгat ăoătraНuМОrОăsauăalta.ăVomămОn Тonaă М ă aНaptarОaă sОă opОrОaг ă atсtălaă nТvОlă vОrbal,ă Мсtă şТă laă МОlă nonvОrbal,ă aНТМ ăьnăprОгОntarОaăgraПТМ ăaăvolumОlor.ăPrОгОn aăТmagТnТlorăМrООaг ă НТПТМult ТăsuplТmОntarОăьnătraНuМОrОaălТtОraturТТăpОntruăМopТТ,ămaТăalОsă ьnăМaгurТlОăМсnНăМon ТnutulăОstОăstrсnsălОgatăНОăТmagТnО,ăНОăОбОmpluăьnă ТstorТoaraă„Cu maăluТăGugu ‖.ă DОă МОlОă maТă multОă orТă НОsОnОlОă suntă purt toarОă НОă ТnПorma ТОă МonotatТv ă МОă ТnОă НОă aspОМtulă Мultural,ă ОstОtТМ,ă psТСologТМ.ă TОnНТn aă gОnОral ăОstОăНОăaăp straăТlustra ТТlОăьnătОбtОlОătraНusО,ăasТgurсnНăastПОlă ună transПОră maТă ampluă ală ТnПorma ТОТă gОnОralО,ă aă tonalТt ТТă tОбtuluТă orТgТnal.ăTotuşТăОбТst ăsТtua ТТăМсnНăaМОast ăstratОgТОăОstОăТnaММОptabТl ,ă М МТ,ă НОsОorТ,ă Тlustra ТТlОă ПolosТtОă ьnă tОбtОlОă pОntruă МopТТă pТОrНă НТnă pОrtТnОn aălorăТnПormatТv ăНТnăМauгaăМ ăaМООaşТăТmagТnОăsОmnТПТМ ăМОvaă НТПОrТtăsauăМСТarănuătransmТtОănТmТМăpОrtТnОntăНОstТnataruluТăьnăМulturaТnt . 231 DОsОnОlОă МarОă ьnso ОsМă traНuМОrТlОă textelor vangheliene rОПlОМt ,ă maТă ьntсТă НОă toatО,ă op ТunОaă ОНТtorТlor,ă НorТn aă loră ПТОă НОă aă p straă „ОМoul‖ă orТgТnaluluТ,ă ПТОă НОă a-lă rОНuМОă laă гОro.ă AmТntТmă М ă volumulă ьnă orТgТnală Мon ТnОă ТmagТnТă pОrПОМtОă alОă rОalТt ТТă rustТМОă caracteristice Moldovei, adic ătoatОăpОrsonaУОlОăpoart ăСaТnОăna ТonalО,ă multОă nuvОlОă rОproНuМă tОбtuală şТă ТМonТМă ТmagТnТă alОă satuluТă molНovОnОsМ,ăalОătraНТ ТТlorăna ТonalО,ăьnăpartТМularăalОăМОlorăМОă ТnăНОă s rb torТlОăНОăТarn ăş.a.ă Înă vОrsТunОaă ьnă lТmbaă ПranМОг ,ă rОalТгat ă НОă MТrМОa IonТ ,ă traНuМ toră autoСton,ă rОg sТmă НОsОnОă rОalТгatОă НОă pТМtorulă molНovОană Igoră VТОru,ă МarОă p strОaг ă numОroasОă ОlОmОntОă alОă portuluТă na Тonală molНovОnОsМ,ăНarălОăaНaptОaг ăьntr-unăПОlălaăunăstТlămaТănОutru,ăaНТМ ălaă un cititor care vine dintr-oăalt ăМultur ăНОМсtăМОaămolНovОnОasМ . VolumulătraНusăьnăSUAăaăПostăТlustratăМuămult ăgrТУ ăНОăTrТnaă SСartăHвman,ăМarОăaărОspОМtatăstТlulăna ТonalămolНovОnОsМ,ăaНaptatălaă МapaМТt ТlОăНОăТntОrprОtarОăalОăunuТăМopТlăamОrТМan.ăPОăПТОМarОăpagТn ăaă volumului dat textul arОă ună МaНruă sugОstТvă МarОă ьnglobОaг ă rОuşТtă ОlОmОntОăalОărОalТt ТlorăОtnoМulturalОămolНovОnОştТ,ăal turТăНОăТmagТnТă МОă rОproНuМă par Тală ТnПorma ТТlОă НОă baг ă alОă Мon ТnutuluТă nuvОlОТă concrete. Probabil acest cadru-ornamОntă ОбplТМ ă absОn aă numОrot rТТă pagТnТlorăьnăvolum,ăМarОănuăarОăprОaămarОăТmportan ăpОntruăunăМopТl. CОaă „maТă raНТМal ‖ă aНaptarОă aă Тlustra ТТloră şТă aă Мon ТnutuluТă tОбtОloră traНusОă oă ьnrОgТstr mă ьnă traНuМОrОaă ьnă lТmbaă ТtalТan .ă Ilustra ТТlОă pТМtatОă НОă MarМОllaă BranМaПortОă nuă Мon Тnă nТМТoă aluzie la rОalТtatОaă molНovОnОasМ ,ă ПТТnНă ьntruă totulă aНaptatОă pОntruă aă ПТă rОМОptatОăНОăunămТМăМТtТtorăТtalТan,ăpсn ăşТă„vОstТta‖ăМuşm ă uguТat ăaă luТăGugu ,ăМonПОМ Тonat ăНТnăblan ăНОăoaТО,ăОstОăьnloМuТt ăНОăautoarОaă ТmagТnТloră prТnă una,ă maТă НОgrab ă Мuă ună specific cultural rusesc (un argumОntă ьnă plusă pОntruă aă МonsТНОraă traНuМОrОaă ьnă ТtalТan ă Мaă unaă ТnНТrОМt ,ă rОalТгat ă prТnă ТntОrmОНТulă lТmbТТă rusО).ă Înă tОбtulă traНusă ьnă ТtalТan ă suntă „ştОrsО‖ă laă ПОlă multОă sТtua ТТă v НТtă aбatОă pОă rОalТtatОaă molНovОnОasМ ,ăastПОlătОбtulăНОvОnТnНătrunМСТatăМaăПorm ăşТăМon Тnut,ă unăПОlăНОăaНaptarОă ТănuăoătraНuМОrОăМaăatarО.ă Înă lТnТТă gОnОralО,ă МrОНОmă М ă suММОsulă traНuМОrТТă lТtОraturТТă pentru copii este asigurat prin echilibrarea co-raportuluТă Мon Тnută – creativitate – simplitate – „lТbОrtatО‖ăьnăalОgОrОaămatОrТaluluТălТngvТstТМă Тă sОmantТМ.ă AМОast ă balansarОă motТvОaг ă aplТМarОaă stratОgТТloră НОă traducere de ordin lexical, sintactic, textual (ьmprumuturТă şТă МalМurТ,ă transpoгТ ТТ,ăsМСТmb rТăНОălaăoăunТtatОălaăalta,ăsМСТmb rТăНОăstruМtur ăaă unТt Тloră НОă НТПОrТtă volum;ă sМСТmb rТă МarОă Тnă НОă МoОгТunОaă tОбtuluТ;ă sМСТmb rТă alОă moНuluТă НОă ОбprТmarОă osМТlсnНă НОă laă ună nТvОlă laă altul;ă sМСТmb rТă НОă orНТnă rОtorТМ), a strategiilor semantice (sinonimia; 232 antonimia; hiponimia; modificarea gradului de abstractizare al tОбtuluТ;ăsМСТmbarОaăНОăНТstrТbu ТО;ăparaПraгarОa;ăsМСТmbarОaăПТgurТloră НОăstТlăş.a.) sau ale celor pragmatice (culturale, schimbarea gradului de ьn ОlОgОrОă aă tОбtuluТă П МсnНă mОsaУulă maТă ОбplТМТtă sauă maТă ТmplТМТt;ă omТtОrОaă sauă aН ugarОaă unoră ТnПorma ТТ;ă sМСТmb rТă ТntОrpОrsonalО;ă sМСТmb rТă ТloМu ТonarО;ă sМСТmb rТă НОă МoОrОn ă şТă traНuМОrТă МarОă sМСТmb ăgraНulăНОăvТгТbТlТtatОăalătОбtuluТ) (mai multe detalii: GroparuSpТ ă2011). S ă urm rТmă ьnă МсtОvaă bloМurТă НОă ОбОmplОă stratОgТТlОă НОă selectarОăaămatОrТaluluТălТngvТstТМăşТăalОgОrОaăproМОНООlorăsТntaМtТМОăşТă sОmantТМОăНОătraНuМОrОă(ОlОăТntОrПОrОaг ăПrОМvОntăьntr-un text). Blocul 2 de exemple: OrТgТnalulă ьnă Iarna l-aăg sТtăsubăcuşm ьnăsatulăTrОТ-Iezi. I-aăpl Мută romсn m tuşТТăIОrnОăb ТО Оlul (54). Traducerea ьnăПranМОг L‘СТvОrălОăsurprТtăsousăsonăbonnet de fourrure dans le village de Trois-CСОvrОauб:ă lОă pОtТtă garхonă plută bОauМoupăрătantОăHТvОră(3). Comentariu Înă lТmbaă ПranМОг ă ОstОă МalМСТat ă НОnumТrОaă satuluТă (Trei-Iezi Ŕ Trois-Chevreaux). Lexemul cuşm nu este traНusăpură ТăsТmpluăprТnălОбОmulăgОnОrТМăchapeau, ci perifrastic, prin bonnet de fourrure,ăprОМТгсnНăМ ăОstОă vorbaă anumОă НОsprОă oă Мu m ă pОntruă tТmpulă rОМОă Т,ă astПОl,ă ОvТНОn ТТnНă МaraМtОrТstТМТă ТmportantОă МarОă suntă valorТПТМatОă ьn maТă multОă ОpТsoaНОă Тă nuvОlОă Мuă ТmplТМarОaă Мu mОТă luТă Gugu ă (ьnМ lгО tОă Тarnaă МopТТă pОă Нrumă НОă laă Мoal ,ă protОУaг ă ună sată ьntrОgă НОă ПrТgă etc.). Fragmentul este omis ProbabТl,ă alОgОrОaă traНuМ toarОТă ОstОă НТМtat ă НОă maТă mul Тă ПaМtorТ:ă МrОНОmă М ă ОstОă vorbaă НОsprОă oă sТmplТПТМarОă Тă oă aНaptarОă Тmportant ă aă tОбtuluТă original la mentalitatea unui copil italian. Nuvela ьnМОpОă Мuă НТalogulă ьntrОă tat ă Тă Gugu ,ă ПТТnНă omТs ă НОsМrТОrОaă satuluТă Тă aă Мu mОТă luТă Gugu ă prТnă МarОă НОmarОaг ă tОбtulă ьnă orТgТnal.ă ProbabТlă ОstОă vorbaă НОsprОă oă МonНТ ТОă НОă volumă Тmpus ă НОă ОНТtorТТă volumului. Traducerea ьnăТtalТan 233 Traducerea ьnăОnglОг Comentariu Traducerea ьnărus Comentariu Guguze had just on his tall, fur hat for the first time that year, when Winter came. It was clear that Winter liked both Guguze and his lambs‘ă– wool hat. Înă lТmbaă ОnglОг ă ОstОă omТsă ПragmОntulă ьnă МarОă sОă Мon ТnОă НОnumТrОaă satuluТă Trei-Iezi, ceea ce poate fi rОгultatulăunorăНubТТăьnăalОgОrОaăunОТăvarТantОăpotrТvТtОă mОntalТt ТТăunuТăМopТlăОnglОгăpОntruăМarОăno ТunОaăНОă ed nu estОă pОrtТnОnt .ă LОбОmulă cuşm este tradus perifrastic – fur hat.ă CrОНОmă М ă ОstОă ună ОМСТvalОntă rОu Тtă МarОă Мon ТnОă sОmОlОă ТnПormatТvОă alОă МuvсntuluТă din original. ă ă ă ă ă ă ă ,ă ă ă ă ă ă .ă ,ă ă ă ă ă ă ă(3). ÎnălТmbaărus ăОstОăomТsăПragmОntulăьnăМarОăsОăМon ТnОă НОnumТrОaă satuluТ,ă posТbТlă НТnă НorТn aă НОă aă ОбМluНОă anumТtОăambТguТt ТăsОmantТМОăgОnОratОăНОălОбОmulăed – , diminutiv al lexemului ,ăsubăТnПluОn aă Мonota ТОТă nОgatТvОă aă lОбОmuluТă ьnă lТmbaУulă ПamТlТală (nОmОrnТМ,ă prostă .a.).ă LОбОmulă cuşm este tradus perifrastic – ă ă ,ăaНТМ ăoă Мu m ă marОă НОă Тarn ,ă П r ă aă prОМТгaă НТnă МОă matОrТală ОstОă ПabrТМat ,ă nТМТă Пormaă ОТ,ă Тmportant ă totu Тă pОntruă unОlОăОpТsoaНОăНОsМrТsОăьnăorТgТnal. AlОgОrОaă proМОНОuluТă НОă traНuМОrОă pОrТПrastТМ ă aă lОбОmuluТă cuşm ăОstОăprobabТlămotТvat ăНОăТmagТnТlОăНТnătОбtulăorТgТnal,ăНТnăМarОă НОsprТnНОmăМ ăОstОăvorbaăНОsprОăoăМ МТul ăПabrТМat ăНТnăblan ăНОăoaТО.ă DТМ ТonarОlОăНОălТmb ăoПОr ăaМООa ТăТnПorma ТО.ă RОnun arОaă laă ПolosТrОaă ьnă traНuМОrОă aă НОnumТrТТă satuluТă НОă ba tТn ăaăluТăGugu ăОstОăunaăТntОn Тonat ăşТăpunОăьnăvaloarОăorТОntarОaă spre destinatarul dintr-oă alt ă Мultur ă pОntruă МarОă aМОast ă ТnПorma ТОă parОăaănuăПТăpОrtТnОnt . ÎnăbloМulă3ăНОăОбОmplОăobsОrv măsМСТmb rТălaănТvОlăstruМtural,ă marМatăprТnăomТsТunТ,ăşТălaăМОlăsОmantic, prin felul de a traduce unele ТntОrУОМ ТТă („Poc!ŗă Ŕ „VХКn!ŗă Ŕ ă ă ă ă ) sau МСТarătОnНТn aăНОăalОăОбМluНОătotalmОntОăНТnăМontОбtăsauăНОăaălОăьnloМuТă printr-unămatОrТalăМarОăОбplТМТtОaг ăsОmnТПТМa ТaăТntОrУОМ ТОТ,ăaНТМ ăОstОă vorba despre o supratraducere. 234 Blocul 3 de exemple: OrТgТnalulă ьnă NumaТăoăНat ăl-aăП МutăНОăruşТnО.ăCьtОănu-ТăП g НuТКăХКă romсn poКrtКă şcoХТТă şТă cumă n-oă nОtОгОКă Gugu ă Ŕ degeaba, cuşmКănuăsОăП cОКămКТămКrО.ăEraătoМmaТăunăgОrăМ ăaă r guşТtăМlopo ОlulăşМolТТ,ăТarăьnăsatulăTrОТăIОгТănuăauгОaТă unăМьТnОăС m ТnН.ă AbТaă aУunsă ьnă ograН ,ă Gugu ă şТ-a dat seama ce e la mijloc – uТtasОă ьnă НТmТnОa aă aМООaă s ă НОaă mьnМarОă laă oi. „Poc!ŗăьşТătrКgОăКtuncТăoăsПьrХ ăьnăПruntО,ăcКăs ă Тn ă mТntОăcОăКrОăНОăП cut. ŞТăcuşmКănu-i mai П cОКămoПturТ (56). Traducerea Une seule fois le bonnet lui joua un mauvais tour. ÀăХКă ьnăăПranМОг portОă cocСчrОă НОăХřцcoХОă GougoutsКăХuТăpromТtă montsă Оtă mОrvОТХХОs,ă ТХă ХОă cКrОssКТt,ă mКТsă cřцtКТtă Оnă vКТn:ă ХОă bonnet ne voulait pas grandir. Et ce jour-lрăТlăПaТsaТtăsТă ПroТНăquОălaăМloМСОttОăНОăl‘цМolОăs‘Оnroua,ăОtălОsăМСТОnsă des Trois-CСОvrОauбăn‘aboвaТОntăpas.ă ArrТvцăНansălaăМour,ăGougoutsaăsОărОnНТtăМomptОăНОăМОă qu‘Тlă вă avaТt:ă lОă matТnă Тlă avaТtă oublТцă НОă НonnОră рă manger aux brebis. „VХКn!ŗ s‘applТqua-t-il une МСТquОnauНОă sură lОă Пrontă poură qu‘Тlă n‘oublТсtă plusă МОă qu‘ТlăavaТtăрăПaТrО.ă Et le bonnet ne fit plus des siennes (5-6). Comentariu VОrsТunОaă ьnă lТmbaă ПranМОг ă rОТa,ă ьnă gОnОral,ă toatОă ТНОТlОă НТnă tОбtulă orТgТnal.ă ObsОrv m,ă totuşТ,ă oă sМСТmbarОă substan Тal ă НОă stТl,ă МarОă sОă ОбplТМ ă prТnă str НuТn aă traНuМ toruluТă НОă aă rОspОМtaă Мuă maбТm ă ПТНОlТtatОă normОlОă lТmbТТă ПranМОгОă sМrТsО,ă utТlТгсnНă ьnă pОrmanОn ă ПormОă vОrbalОă НОă pОrПОМtă sТmpluă (joua, sřОnrouК,ărОnНТt,ăsřКppХТquК-t-il – cu inversia subiectpredicat), sau de subjonctiv (poură quřТХă nřouЛХТсt), ceea ce nu este deloc caracteristic stilului de МomunТМarОă ală unuТă МopТl.ă EstОă НОstulă НОă soПТstТМat ă structura frazei: Et le bonnet ne fit plus des siennes, e grОuă НОă ТmagТnată Мaă ună МopТlă s ă ПolosОasМ ă astПОlă НОă structuri. Traducerea Poi viene il grande gelo. ьnăТtalТan Èăl‘ТnvОrnoăpТùăПrОННoăМСОăsТaămaТăМapТtato. Iă МanТă nonă abbaТanoă pТùă pОrМСцă Сannoă mală НТă gola.ă Ilă МampanОlloă НОllaă sМuolaă nonă suonaă pТùă pОrМСцă glТă чă andata via la voce (18). 235 Comentariu Traducerea ьnăОnglОг Traducerea ьnărus Comentariu Înă traНuМОrОaăьnălТmbaă ТtalТan ă ьnrОgТstr mă oă aНaptarОă prТnă rОНuМОrОaă substan Тal ă aă volumuluТă ТnПormatТvă ală tОбtuluТă orТgТnal.ă TraНuМ toarОaă aă ТntОrvОnТtă masТvă ьnă Мon Тnut,ă astПОl,ă mОsaУulă traНusă НТПОr ă ПoartОă multă НОă orТgТnal,ă nuă rОg sТmă ОlОmОntele de personificare a М МТulТТă şТă НТalogulă prТnă МarОă Gugu ă ьnМОarМ ă s ă oă roagОă s ă МrОasМ ă (NumКТă oă НКt ă Х-Кă П cută НОă ruşТnО.ă CьtОănu-ТăП g НuТКăХКăpoКrtКăşcoХТТăşТăcumăn-o netezea Gugu ă Ŕ НОgОКЛК,ă cuşmКă nuă sОă П cОКă mКТă mКrО). LТpsОştОă momОntulă ОНuМatТv care transmite mesajul despre necesitatea de a-şТărОspОМtaăoblТga ТunТlО,ăaНТМ ă de a munci pentru a putea beneficia de ceva, respectiv, nuăОstОătraНus ănТМТăТntОrУОМ Тa.ă(AЛТКăКУunsăьnăogrКН ,ă Gugu ă şТ-a dat seama ce e la mijloc Ŕ uТtКsОă ьnă НТmТnОК Кă КcООКă s ă НОКă mьncКrОă ХКă oТ.ă „Poc!ŗă ьşТă trКgОăКtuncТăoăsПьrХ ăьnăПruntО,ăcКăs ă Тn ămТntОăcОăКrОă НОăП cut.ăŞТăcuşmКănu-ТămКТăП cОКămoПturТ). Fragmentul este omis CauгОlОă omТtОrТТă ПragmОntuluТă ară putОaă ПТă totă tОnНТn aă traНuМ toarОТă НОă a adapta textul la mentalitatea МopТluluТăОnglОг,ăaНТМ ăОбМluНОrОaăНОtalТТlorăМОăНОsМrТuă nТ tОărОalТt ТăМotТНТОnОăalОăunuТăsatămolНovОnОsМ,ăМ МТ,ă НТnă punМtulă НОă vОНОrОă ală sОlОМt rТТă ОМСТvalОn Тloră ьnă procesul traducerii – nuăsОăМonturОaг ăНТПТМult ТăprОaă marТ.ă ă Ună altă motТvă ară putОaă ПТă spa Тulă rОНusă rОгОrvată publТМa ТОТ,ă МООaă МОă oblТg ă traНuМ torulă s ă rОНuМ ă НТnă volumul textului. ă ă ă ă .ă ăă ă ă ă ,ă ă ,ă ă ă ,ă ă ăŕ ă ă .ă Иă ă ă ă ă ă ă ă ,ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ăК ă ă ă ă ă ă .ă ă ă ă ă ă :ă ă ă ă ă ă !ă Х ă ă ă ă ă— ă ă ă . Иă ă ă ă ă ă(5). IntОrУОМ Тaă НТnă orТgТnală „Poc!ŗă ОstОă rОНat ă ьnă rus ă contextual – ă ă ă ă ăŕ ă ă ă [nuă uТtКă cОă trОЛuТОă s ă ПКcТ!]. TraНuМ torulă aă rОМursă laă ОбplТМТtarОaă sОnsuluТă ТntОrУОМ ТОТ. 236 NОМОsТtatОaă g sТrТТă solu ТТloră МrОatТvОă НОă traНuМОrО,ă aНТМ ă adaptarea la sistemul gramatical al limbii respective, procedeele de traНuМОrОă aă unoră ТntОrУОМ ТТă Тă aă moНalТt ТТă НОă МomunТМarОă МopТlă – matur,ăămaТăОstОăМonНТ Тonat ăНОăМaraМtОrulăluНТМăală limbajului folosit ьnă lТtОraturaă pОntruă МopТТ,ă baгată pОă ОПОМtОlОă sonorО,ă УoМulă НОă МuvТntО,ă utТlТгarОaă tropТlor,ă Тară pОrspОМtТvaă aborН rТТă traНuМtologТМОă aă aМОstoraă ОstОă plurТНТsМТplТnar ,ă МОntrat ă pОă nТvОlulă МognТtТv,ă psТСologТМ,ă soМТal,ă artistic, literar. Înă tОбtОlОă pОntruă МopТТă atarОă ОlОmОntОă potă ПТă rОprОгОntatОăprТnăТntОrУОМ ТТ,ăМсntОМОăНОălОag n,ăМТmТlТturТăОtМ. Elementele feerice din textele vangheliene sunt reconstituite НОstulă НОă rОuşТtă ьnă traНuМОrТ,ă p strсnНă praМtТМă НОsМrТОrОaă sТtua ТОТă НТnă original,ăМООaăМОăsОăОбplТМ ,ăprobabТl,ăprТnăПaptulăМ ăПООrТМulăosМТlОaг ă laălТmТtaărОaluluТ,ărОПlОМtсnНămОrsulăobТşnuТtăalăgсnНТrТТăunuТăМopТl,ăМarОă lОă sОsТгОaг ă ьnă ansamblu,ă Тară traНuМ torulă arОă ună vastă Мсmpă НОă manifestare a aptitudinilor sale creative. Blocul 4 de exemple: OrТgТnalulă ьnă Dup ăМОăьmpr ştТaăМopТТТăpОălaăpragurТlОălor,ăcuşmКăsОă romсn П cОКăТКrămТc ,ăs-oăpoКt ăpunОăGugu ăьnăcuТ (56). Traducerea ьnăПranМОг Ayant reconduit les enfants, le bonnet redevenait petit pourăquОăGougoutsКăpûtăХřКccrocСОr au clou (5). Comentariu EstОăp stratăОПОМtulămagТМăНТnăorТgТnal. Traducerea ьnăТtalТan Quando Gugu ha accompagnato tutte le bambine e anche la maestra, torna a casa. Eă quКnНoă КppОnНОă ТХă coХЛКccoă КХХřКttКccКpКnnТ,ă quОХХoăНТvОntКănormКХО.ăSoХoăunăpořăgrande. EstОăp strată ТăНОгvoltatăОПОМtulămagТМăНТnăorТgТnal. Fragmentul este omis PrОsupunОmă М ă omТtОrОaă ПragmОntuluТă rОгult ă НТnă alОgОrОă НОlТbОrat ă aă traНuМ toarОТ,ă motТvОlОă lО-am expus anterior. ă ă ,ă ă ă ă ă ,ă ă ă ă ă ă ă (5). EstОăp stratăОПОМtulămagТМăНОsМrТsăьnătОбtulăorТgТnal. Comentariu Traducerea ьnăОnglОг Traducerea ьnărus Comentariu AМОlaşТă spОМТПТМă ală mОntalТt ТТă unuТă МopТl,ă ală ПОluluТă s uă НОă aă gсnНТă ОstОă НОsМrТsă ьnă bloМulă НОă ОбОmplОă 6.ă Totă aТМТă obsОrv mă ТntОrПОrОn ОlОă МОă Тnă НОă ТnПorma Тaă НОă orНТnă soМТoМulturală Тă putОmă 237 aprОМТaă stratОgТТlОă Тă proМОНООlОă НОă traНuМОrОă pОntruă МarОă aă optat ПТОМarОătraНuМ tor. Blocul 5 de exemple: OrТgТnalulă ьnă Într-oă гТă Gugu ă s-aă pomОnТtă М ă arОă şКptОă Л nu Т.ă ŞТă unНОăьТăpunОăьnăМОlămaТăaНьnМăbuгunarăşТănuăumbl ălaăОТă romсn trei zile, poate vor scoate puТşorТăНОăЛКnТ.ăCьnНăМolo,ăaă g sТtălьng ăbanТТăvОМСТănumaТăoă Тnt .ăSoraăluТ,ăDТМa,ăТ-a spusăМ ănТМТăьnăbuгunarulăОТămonОНОlОănuăПaМăpuТşorТ.ă IarăbuгunarulăluТătataănuăОraăaМas ă(61). Traducerea Une fois Gougoutsa se trouva avoir sept kopeks. Il les ьnăăПranМОг ОnПuТtăauăplusăproПonНăНОăsaăpoМСОăОtăn‘вătouМСaăpoТntă troТsăУoursăНurantăНansăl‘ОspoТrăquОăsОsăkopeks feraient цМlorОă НОsă poussТnsă НřКrgОnt. TroТsă Уoursă aprчsă Тlă nОă trouvaă auprчsă НОă sonă argОntă rТОnă НОă plusă qu‘ună Мlou.ă Sa soeur Dique lui dit que chez elle non plus les pТчМОsăНОămonnaТОănОăПaТsaТОntăУamaТsăНОăpoussТns.ăEtă laăpoМСОăНОăsonăpчrОăn‘цtaТtăpasăрălaămaТsonă(8). Comentariu ÎnătraНuМОrОaăьnălТmbaăПranМОг ătraНuМ torulărОМurgОălaă unăьmprumutăНТnălТmbaărus ă– sept kopeks,ăal turТăНОă un termen francez – ХřКrgОnt. Alegerea acestui ОМСТvalОntă rОПlОМt ă pОrТoaНaă ьnă МarОă aă Пostă rОalТгat ă traНuМОrОaă rОspОМtТv ,ă anulă 1979,ă МсnНă ьnă spa Тulă Republicii Moldova circula acest fel de monede, deci ОstОă oă traНuМОrОă aНaptat ă laă sТtua Тaă НОă МomunТМarОă МonМrОt ,ă aНТМ ă Мuă ОlОmОntОă НТnă Мulturaă rus ,ă МСТară НaМ ă SpТrТНonăVangСОlТăaă ПolosТtă ьnă tОбtulă orТgТnală ună lОбОmă МunosМută НОă mult ă vrОmОă НОă poporulă moldovenesc – Л nuțТ. Traducerea Un giorno Gugu ha trovato sette monete, non una di ьnăТtalТan pТùănчăunaăНОămОno.ă LОăСaăТnПТlatОănОllaătasМaăpТùăproПonНaăНОТăpantalonТăОă per tre giorni non le ha toccate. Sperava tanto che aumentassero di numero,ă maă nonă чă suММОsso.ă Pazienza. Nonă чă suММОssoă nОmmОnoă nОllОă tasМСОă НОllaă suaă sorОllТnaă GСТgСТ,ă МСОă pОrѐă nonă avОvaă sОttОă monОtО:ă non aveva nemmeno una (29). Comentariu Înă lТmbaă ТtalТan ă ОstОă utТlТгată lОбОmulă Мuă oă sОmantТМ ă gОnОrТМ ă – monete.ă Înă ОбtТnНОrОa traducerii, expresia puТşorТă НОă ЛКnТ ОstОă traНus ă prТnă paraПraг ,ă П r ă aă 238 Traducerea ьnărus Comentariu utiliza un substantiv ce ar denumi monede: che aumentassero di numero. ă ă ă ă .ă ă ă ă ă .ă ă ă ă ă ă ă ,ă ă ă ă ă :ă ă ă ă ă ă ?ă ă ă ,ă ă ,ă ă ă ă .ă ă ,ă ă ă ă ă ă ă ă .ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă :ă ă ă ă . Înă lТmbaă rus ă obsОrv mă prОгОn aă maТă multoră unТt Тă lexicale: ,ă ,ă .ăTotoНat ,ăьnăaМОstă ПragmОntăg sТmăoăsupratraНuМОrОă – ă ă ă ă . ă ă ă ă .ă Înă original nu exТst ă ună astПОlă НОă tОбt,ă ьnă sМСТmb,ă Оlă ПТgurОaг ă Тă ьnă vОrsТunОaă ьnă ТtalТan :ă Un giorno Gugu ha trovato sОttОă monОtО,ă nonă unКă НТă pТùă nчă unКă НОă meno,ăПaptăМОăМonПТrm ăoăНat ăьnăplusăМ ătraНuМ toarОaă НОă ТtalТan ă s-aă baгată pОă tОбtulă ьnă lТmbaă rus ă Тă nuă pОă origТnalulăьnăromсn . Oă ТnПluОn ă ТНОntТМ ă aă МonНТ ТТloră mОНТuluТă soМТoМulturală ьnă МarОăОstОăОПОМtuat ătraНuМОrОaăoăНОsprТnНОmăНТnăОбОmplОlОăНТnăbloМulă 6: OrТgТnalulă ьnă CьnНăvОНОăaşa,ăGugu ăМump r ăunăbumb. ÎТă maТă r m sОsОr ă aМoloă nТştОă b nu Тă şТă aă Сot rьtă s -i romсn МautОă mamОТă oă roМСТО,ă Нarăs ă ПТОă numaТНОМьtă albastr ,ă М ămamaăarОăoМСТăalbaştrТ.ăN-aăg sТtăoăroМСТОăМaăoМСТТă mamei. MaТăumbl ăGugu ăprТnămagaгТn,ăМ ăarОăbanТ.ăIaМaăН ă НОă nТştОă pКntoПТă cuă c ХcьТuХă НО-oă Уum tКtОă НОă КrşТn (57). Traducerea Ce voyant, Gougoutsa acheta un bouton. Il lui restait ьnăăПranМОг ОnМorОă quОlquОsă kopОks,ă Оtă Тlă НцМТНaă Н‘aМСОtОră unОă robОăрăsaămчrО.ăIlăvoulaТtăabsolumОntăqu‘ОllОăПûtăblОuОă МommОălОsăвОuбăНОăsaămчrО.ăToutăрăМoupăТlărОmarquaă des souliers avec des talons hauts НřunОă НОmТОarchine (8). Comentariu Nuă putОmă ОбplТМaă op ТunОaă luТă VangСОlТă МarОă utТlТгОaг ă unТtatОaă НОă m sur ă НОă orТgТnОă rusОasМ ă (o 239 Traducerea ьnăТtalТan Comentariu Traducerea ьnărus Comentariu Уum tКtОăНОăКrșТn),ăНarărОg sТmăaМОstăьmprumută Т ьnă traНuМОrОaă ьnă lТmbaă ПranМОг :ă НОsă tКХonsă СКutsă НřunОă demie-archine. Allora Gugu compera un bottone. Un bottone costa quattro monete. Gliene sono rimaste tre. Gugu vorrebbe comperare un vestito per il bottone, ma non unoăqualunquО:ăunăvОstТtoăblu.ăSonoăbОllО,ăpОrѐ,ăanМСОă quelle scarpe col tacco alto (30). Înă lТmbaă ТtalТan ă nuă ОstОă prОМТгat ă ьn l ТmОaă toМuluТă pantoПТlor,ă Нoară sОă spunОă М ă suntă ьnal Т:ă scarpe col tacco alto. ă ă ,ă ă ă .ă ă ă ă ă ă .ă ă ă ă ă ă .ă Иă ă ,ă ă .ă ă ă ă ă ă ă .ă ,ă ă ă ă ă ă ă ? (6). Înă lТmbaă rus ă nuă ОstОă prОМТгat ă ьn l ТmОaă toМuluТă pantoПТlor,ă Нoară sОă spunОă М ă suntă ьnal Т:ă ă ă ă :ă obsОrv mă М ă traНuМ torulă aă nОutralТгată ună Мuvсntă arСaТМă – КrșТn, care nu este pОrtТnОntăpОntruăunăМopТlăvorbТtorăНОălТmb ărus .ăSprОă НОosОbТrОă НОă orТgТnal,ă ьnă МarОă Gugu ă Нoară vОНОă pantoПТТ,ă ьnă lТmbaă rus ă ОstОă utТlТгat ă oă ьntrОbarО,ă МarОă transmite un alt mesaj – Gugu ăsОăьntrОab ăНaМ ăvrОaă s ăМumpОrОăpantoПТТ,ăaНТМ ăarОăНubТТ. AlОgОrОaă traНuМ torТloră НОă aă nОutralТгaă ьnă multОă МaгurТă ТnПorma Тaă marМat ă НОă valОn Оă soМТoМulturalОă transmТtОă grТУaă pОntruă НОstТnatarulă tОбtОloră traНusО:ă ьnă ultТmulă ОбОmpluă МontОaг ă М ă ОstОă vorbaăНОsprОăpantoПТăpОătoМurТăьnaltО,ăМopТТТănuăauănОvoТОăНОămaТ multe НОtalТТ,ăОlОăarăputОaărОНuМОăatОn ТaăМТtТtorТlorăьnăПormarО.ăTotoНat ,ănТМТă ьntr-oă vОrsТunОă НТnă МОlОă analТгatОă nuă aă Пostă p strat ă НОsМrТОrОaă mОntalТt ТТă unuТă МopТl,ă МarОă ОstОă sТgură М ă aptОă b nu Тă МonstТtuТОă oă sum ăТmportant :ăÎТămКТăr m sОsОr ăКcoХoănТştОăЛ nu ТăşТăКăСot rьtăs -i cКutОă mКmОТă oă rocСТО,ă НКră s ă ПТОă numКТНОcьtă КХЛКstr ,ă c ă mКmКă КrОă ocСТăКХЛКştrТ.ăN-Кăg sТtăoărocСТОăcКăocСТТămКmОТ.ăMКТăumЛХ ăGugu ă prin magazin, c ăКrОăЛКnТ. EstОă ТntОrОsantă НОă analТгată ПОlulă ьnă МarОă traНuМ torТТă solu ТonОaг ătraНuМОrОaăМсntОМОlorăНОălОag n,ăМ МТăstruМturaăsonor ăarОă oăТmportan ăНОosОbТt ăpОntruăМopТlulăМarОăabТaăНОsМopОr ăsОМrОtОlОă Тă proПunгТmОaă aspОМtuluТă ПonologТМă ală lТmbТТă matОrnО.ă TraНuМ torulă aplТМ ă МapaМТt Тă sporТtОă НОă МrОatТvТtatОă pОntruă aă mОn ine interesul 240 МopТluluТă МarОă vaă savuraă naturalО Оa,ă muгТМalТtatОa,ă rТma,ă rТtmulă textului tradus. Blocul 7 de exemple: OrТgТnalulă ьnă Alt ăНat ăGugu ăs-arăПТăgьnНТtăМОăs ăПaМ ăМuăbuМataăНОă romсn poveste care i-aăr masăьnăМap,ăНarăaМumănu-i ardea de asta.ă S ă ПТОă bun ă Пataă НОă ьmp rată s -lă aştОptОă pОă F tFrumosă pьn ă vaă avОaă tТmpă Gugu ă ьnă alt ă sОar ă s ă spun ăpovОstОaămaТăНОpartО. CсnНă aă Нată s -Тă m soarОă pТМТorul,ă s-aă mТ Мată oă mсn ă de-aă mamОТ.ă Gugu ă aă luat-oă ьnМОtТnОlă ьnă palmОlОă luТă mТtТtОlОă Т,ăХОg nсnd-o,ăьТăcсnt ăКșК: Nani, nani, MсnaămamОТ... Cumă aă aНormТtă mсna,ă Gugu ă СaТă s ă m soarОă talpaă mamei! (58). Traducerea Lorsqu‘Тlă voulută prОnНrОă laă poТnturОă Нuă pТОНă НОă saă ьnăăПranМОг mчrО,ă unОă maТnă НОă МОllО-ci remua. Gougoutsa la prit doucement et ХКăЛОrхК tout en chantonnant: Dodo, petite, dodo Dors,ămОnottО,ăНors… Laă maТnă unОă ПoТsă ОnНormТО,ă Gougoutsaă sОă mТtă рă mОsurОrălОăpТОНăНОăsaămчrОă(9). Comentariu Traducerea ьnăТtalТan Comentariu Traducerea TraНuМ torulă aă sТmulată ună МсntОМă НОă lОag nă ьnă lТmbaă ПranМОг ,ăьnăМarОăsuntăutТlТгatОăОlОmОntОăМaraМtОrТstice aМОstuТătТpă НОă tОбtă ьnă Мulturaă ПranМОг ,ă Мuă ОlОmОntОă Тă proМОНООă tТpТМОă pОntruă МсntОбОlОă НОă lОag n,ă u oră НОă recunoscut: dodo, petite.... Esce in punto di piedi dalla camera da letto, torna con un filo in mano e si avvicina alla mamma. Lei muove lentamente la mano. Gugu gliela prende e la culla, canticchiando una ninnananna. FКřăХКănТnnК,ăПКřăХКănКnnК, o manina della mamma, dormi fino a domattina, Fai la brava, cara manina (32). ÎnătraНuМОrОaăьnăТtalТan ărОg sТmăoămuгТМalТtatОăsporТt ă aăМсntОМuluТăНОălОag n,ăМuăoăsuММОsТunОăНОăНТmТnutТvО,ă spОМТПТМăpОntruătraНТ ТaăaМОstОТăМulturТ. ă ă ă ă ă ă ă ă ă 241 ьnărus Comentariu ă ă .ă ă ă ă ă ă ,ă ă ă ă ă ă .ă ă ă ă ă ă ,ă ă ă . ă ,ă ă , ,ă . ă ă ă ă ă ă(6-7). ÎnăvОrsТunОaătraНus ăьnălТmbaărus ăОstОăpropusăunătОбtă ОМСТvalОntălaănТvОlăПunМ ТonalăМuăorТgТnalul,ăНarămarМată НОă spОМТПТМulă МсntОМОloră НОă lОag nă rusО tТ,ă ьnso ТtОă НОă ОlОmОntОătraНТ ТonalОăpОntruăaМОstăgОnălТtОrar,ăМaă ... ТăoărТm ăaНaptat ăaМОstuТătТpăНОătОбtО. Nuă sОă potă ОбtragОă ОlОmОntОă НОă ОМСТvalОn ă laă nТvОlă НОă mТМrostruМtur ,ăaММОntulăОstОăpusăpОăНТmОnsТunОaăПunМ Тonal ,ăaНТМ ăpОă tТpulăНОătОбtăМarОătrОbuТОăs ăПТОăunăМсntОМăНОălОag n,ăНup ăМumărОгult ă din context. AlОgОrОaăОstОăaНОМvat ărОalТt ТТăsoМТoМulturalОăМonМrОtО. AtarОă ОПОМtОă sОă suprapună НОsОorТă ОlОmОntОloră НОă ПaМtur ă soМТoМultural ă ТnМorporatОă ьnă tОбtulă orТgТnal,ă Тară traНuМОrОaă osМТlОaг ă ьntrОă p strarОaă loră Мaă atarО,ă aНaptarОaă laă rОgulТlОă НОă МomunТМarОă ьnă soМТОtatОaă şТă Мultura- Тnt ă (pсn ă laă lТmТtaă НОă tОrgОrОă aă spОМТПТМuluТă МulturОmОloră НТnătОбtulă orТgТnal),ă sauă ОбМluНОrОaă lorătotal ,ăьnă ПunМ ТОă НОă pОrtТnОn aă ТnПormatТv ă ьnă tОбtulă МonМrОtă şТă НОă nТvОlulă НОă traductibilitate care poate fi aplicat. Blocul 8 de exemple: OrТgТnalulă ьnă Alt ăНat ăGugu ăs-arăПТăgьnНТtăМОăs ăПaМ ăМuăbuМataăНОă poveste care i-aăr masăьnăМap,ăНarăaМumănu-i ardea de romсn asta.ă S ă ПТОă bun ă Пataă НОă ьmp rată s -lă aştОptОă pОă F tFrumos pьn ă vaă avОaă tТmpă Gugu ă ьnă alt ă sОar ă s ă spun ăpovОstea mai departe (58). Traducerea L‘autrОă ПoТsă МОlaă auraТtă gшnцă Gougoutsaă НОă nОă pasă ьnăăПranМОг tОrmТnОră sonă МontО,ă maТntОnantă Тlă nОă s‘Оnă souМТОră point: que la fille du roi ait patience et attende FetFroumos1 Уusqu‘auă soТră oùă Gougoutsaă pourraТtă МontТnuОrăsonărцМТtă(9). 1 HцrosăНОsăМontОsăpopulaТrОsămolНavОs. Comentariu TraНuМ torulăaăoptatăpОntruăp strarОaănumОluТăproprТuă F t-Frumos,ă aНaptată laă pronun Тaă ьnă lТmbaă ПranМОг ă Fet-Frumos,ărОМurgсnНălaăglosarОaăprТn not ăНОăsubsol. 242 Traducerea ьnăТtalТan Comentariu Traducerea ьnărus Comentariu GuguăчăbravoăaăraММontarОălОăstorТО:ăМosыăbravoăМСОăaă mОtрă storТaă laă mammaă чă gТрă aННormОntata.ă AНОssoă il principe azzurro НovrрăaspОttarОăunăpo‘ăpОrăТnМontrarОă la principessa: in questo momento Gugu non ha tempo di occuparsi di lui (32). Înă lТmbaă ТtalТan ă ОstОă nОutralТгat ă ТnПorma Тaă soМТoМultural ,ă ПТТnНă ПolosТtă ună lОбОmă Мuă ună sОnsă generic: il principe azzurro, mai clar pentru micii cititori italieni. ă ă ,ă ă ă ,ă ă ă ă .ă Аă ă ă ă ,ă ă ă ă ă ă ă .ă ă ă ă ,ă ă ă ă ă ă ă ă ă .ă Ч ă ,ă ă ă ă ă ă ă .ă ă ă ă ă ă(6). TraНuМ torulăaăoptatăpОntruăp strarОaănumОluТăproprТuă F t-Frumos,ătransМrТsăьnălТmbaărus ăМaă , П r ăОбplТМa ТТăsuplТmОntarО,ăМ МТăsОnsulăОstОăОбplТМТtată prin elementele din cotext: Ч ă ,ă ă ă ă ă ă ă ă (s - Тăa tОptОăprТn ulăpсn ă„alt ăНat ‖). Înă proМОsulă traНuМОrТТă lТtОraturТТă pОntruă МopТТă nОă МonvТngОmă maТă multă Мaă orТМсnНă НОsprОă УustО Оaă aborН rТТă tОбtualОă aă traНuМОrТТ,ă promovat ă НОă numОroşТă traНuМtologТă moНОrnТ,ă prТntrОă МarОă ună loМă apartОă ьТă rОvТnОă luТă EugОnТuă CoşОrТu:ă „Laă rьnНulă s u,ă traНuМОrea prТvОştОă НТrОМtă nТvОlulă НТsМursuluТă şТă nuă nТvОlulă unОТă anumОă lТmbТă (numКТătОбtОХОăsьntătrКНusО) [subl. n. – L.ăГ.]ăşТăОstОălОgat ,ăНОăaМООa,ă НОăНТstТnМ ТaăНОsОmnКrО/sОmnТПТcК ТО/sОnsŗ [subl. n. – L.ăГ.]ă(CoşОrТuă 2009, 314-315). Doar la nivelul textului ОstОăposТbТl ărОНТstrТbuТrОaăОlОmОntОloră ТnПormatТvОă alОă mОsaУuluТă orТgТnală ьnă vОНОrОaă МonsОrv rТТă ьnМ rМ turТТă sОmantТМОă Тă aă ОПОМtОloră pragmatТМО,ă МООaă МОă МontrТbuТОă laă МalТtatОaă traНuМОrТТ,ă aНТМ ă laă rОНuМОrОaă НТsМrОpan Оloră НТntrОă orТgТnală şТă versiunea traНus . StratОgТТlОă НОă traНuМОrОă pragmatТМ ă mОrgă НТnМoloă НОă nТvОlulă tОбtuluТ,ă М МТă orТМОă tОбt,ă ТnНТПОrОntă НОă НОstТna Тaă luТ,ă ОstОă sМrТsă НОă oamОnТă Тă pОntruă oamОnТ.ă Înă tОбtulă traНusă trОbuТОă transmТsОă maбТmală a tОpt rТlО,ă ТntОrОsОlО,ă sМopurТlОă ОsutОă ьnă orТgТnal.ă EstОă tТută М ă НТmОnsТunОaăpragmatТМ ăaătraНuМОrТТăprОsupunОăstruМturaărОla ТТloră Тăaă conexiunilor НТntrОă tОбtă Тă rОalТtatОaă lТngvТstТМ ,ă ТnМlusТvă rОalТt ТlОă 243 soМТoМulturalО.ăTraНuМ torulăТntОrvТnОăМuăОlОmОntОlОăМonsТНОratОăНОăОlă МaăПТТnНăТmportantОă ТănОМОsarОăpОntruăьn ОlОgОrОaăunorăТnПorma ТТămaТă spОМТalОăНОăorНТnăsoМТoМultural,ăьngrТУТnНu-sОăНОăОПОМtОlОăМОăarătrОbuТăs ă rОгultОăНТnăМunoa tОrОaă ТăТntОrprОtarОaălorăaНОМvat ăНОăМ trОăНОstТnatar.ă ÎnăОбОmplОlОăanalТгatО,ăamăobsОrvatăНТvОrsОăaborН rТăьnătОбtulă tradus, НОălaăОбtТnНОrОăТnПormatТv ăpсn ălaărОНuМОrОăsubstan Тal ăНОătОбt;ăНОălaă rОspОМtarОaă strТМt ă aă normОloră gramatТМalО,ă МОă gОnОrОaг ă pТОrНОrТă comunicative, la o libertate foarte mare a expunerii fabulei nuvelelor traНusОă (laă lТmТtaă „prТОtОnТloră pОrПТгТă aТă traНuМ toruluТ‖).ă Vomă vorbТă НОМТ,ă НОsprОă oă sМСТmbarОă ьnă tОбtulă traНusă aă pragmatТМТТă tОбtuluТă orТgТnal,ă aНaptсnН-oă laă ună nouă НОstТnatar.ă CООaă МОă r mсnОă Мomună ьnă cazul nuvelelor lui S. Vangheli este destinatarul copil, dar mentalitatea acestuia nu este absolut ТНОntТМ ăьnăНТПОrТtОăsoМТОt Т. Blocul 9 de exemple: OrТgТnalulă ьnă B tОaălaăuş ,ăьns ,ăoăs rb toarОămarО,ăНОăМarОăОăunaăpОă an,ăМьnНăto Тăb rba ТТătrОbuТОăs ăПaМ ăНarurТ.ă romсn Gugu ă aă Пostă prТmulă НТntrОă b rba ТТă satuluТă МarОă aă pornТtă Нup ă Мump r turТ.ă Cumă ТОşОaă pОă portТ ,ă bТ-bi, un automobil pe drum (61). - Iii!ă sОă oprОştОă omulО ul.ă Amă s -Тă Мump ră mamОТă o mКşТn ,ă М ă oă Нoră pТМТoarОlОă МьnНă umbl ă prТnă ograН ă (61). Traducerea LОăУourăН‘unОăgranНОăПшtОăapproМСaТt,ăМОllОăoùătousălОsă ьnăăПranМОг hommes doivent faire des cadeaux. Gougoutsa fut le premier des hommes de son village qui alla faire des aМСats.ă Auă momОntă oùă Тlă sortaТtă pară lОă portТllonă ună coup de klaxon retentit: une Volga. - VoТlр, НТtă lОă pОtТtă bonСommОă Оnă s‘arrшtant.ă J‘aМСчtОraТă une auto рă maă mчrО,ă Мară ОllОă aă mală auбă pТОНsăрătantămarМСОrăНansălaăМourăă(8). Comentariu TОбtulă traНusă rОПlОМt ă МonНТ ТТlОă pragmatТМОă Тă soМТalОă la care ne-amă rОПОrТtă antОrТor,ă aНТМ ă nОМОsТtatОaă НОă aă respОМtaă МОrТn ОlОă НТМtatОă НОă unОlОă organТsmОă НОă supravОgСОrОă ТНОologТМ ,ă МОrТn Оă valabТlОă atсtă pОntruă proНuМОrОaătОбtОlorăorТgТnalО,ăМсtă ТăpОntruătraНuМОrТ.ă TraНuМ torulăОstОăьntr-unăПОlăoblТgatăs ăaНuМ ăm rМТăalОă rОalТt ТТă sovТОtТМО,ă МСТară НaМ ă autorulă VangСОlТă ОvТt ă s ăoПОrОăНОtalТТăМОăarăanМoraăОvОnТmОntОlОăНОsМrТsОălaăoă anumТt ăpОrТoaН ăТstorТМ .ăDaМ ăьnătОбtulăorТgТnalăОstОă vorbaă НОsprОă ună oarОМarОă automobТl,ă ТnПorma Тaă 244 Traducerea ьnăТtalТan Comentariu Traducerea ьnărus Comentariu rОproНus ăПТНОlăьnătraНuМОrОaăьnăТtalТan ă Тăьnărus ,ăapoТă ьnăvОrsТunОaăьnălТmbaăПranМОг ăОstОăutТlТгat ăНОnumТrОaă unОТă m rМТă НОă automobТlОă (МonsТНОratОă luбoasО),ă proНusОăьnăUnТunОaăSovТОtТМ ă– une Volga. TotoНat ,ă prТnă aМОast ă op ТunОă traНuМ torulă ОбplТМТtОaг ă НorТn aă luТă Gugu ă НОă a-i face mamei МaНouă МОaă maТă bun ă ma Тn ă – oă VoХg , etalon al МalТt ТТăьnăМontОбtulăsoМТalărОspОМtТv. Înă traНuМОrОaă ьnă lТmbaă ПranМОг ă ОstОă p strată ОПОМtulă МomТМă ală „Обploat rТТ‖ă automobТluluТă НОsМrТsă ьnă original: JřКcСчtОrКТăunОăКutoăрă mКă mчrО,ă cКră ОХХОăКă mКХăКuбăpТОНsăрătКntămКrcСОrăНКnsăХКăcour. Stava per arrivare dei regali, quando tutti gli uomini ПannoăunărОgaloăaătuttОălОăНonnО.ăGuguăчăstatoăТlăprТmoă a entrare nel negozio del villaggio. Pensa di comperare unřКutomoЛТХО per la sua mamma. CosыăpoТă potrрă КccompКgnКrХКă КХă mОrcКto,ă ОНă чă comoНo,ă pОrcСцă nonă ЛТsognКă portКrОă pКccСТă Оă pКccСОttТ:ă ХТă porta la macchina (30). Înă lТmbaă ТtalТan ă sОă vorbО tОă Нoară НОsprОă ТНООaă НОă aă Мump raăunăautomobТl,ăНarăsОăpunОăaММОntulăpОăpartОaă praМtТМ ăaăПolosТrТТăluТ:ăăCosыăpoТăpotrрăaccompagnarla КХămОrcКto,ăОНăчăcomoНo,ăpОrcСцănonăЛТsognКăportКrОă pacchi e pacchetti: li porta la macchina. DТsparОăОПОМtulăМomТМ,ăbaгatăpОămoНulăНОăgсnНТrОănaТvă al unui copil, sМСТmbсnНăaММОntulăsprОăpragmatТМ.ăEstОă ună ПОlă НОă „autoСtonТгarО‖ă aă ТnПorma ТОТ din original, aНaptat ălaăПОlulăНОăМunoa tОrОăaălumТТăНОăМ trОăМopТТТă italieni, care nu prea sunt familiarizati cu realitatea rural ă molНovОnОasМ ă (МсnНă mamaă obosО tОă umblсnНă prТnăograН ăНТnăМauгaăvolumuluТămarОăНОăluМruăpОăМarОă trОbuТОăs -lăПaМ ). ă ,ă ă ă ă ă .ăК ă ă ă ă ă ă .ă ă ă ă ă ă ă ă ă .ă ă ă ă ă ă ă . ă ă ă ă ,ă ,ă ,ă . Înă traНuМОrОaă ьnă lТmbaă rus ă НОsprТnНОmă ună ОПОМtă sТmТlară МОluТă НТnă lТmbaă ТtalТan :ă ă ă ă ă ă ă .ă ă ă ă ă ,ă ,ă ,ă . 245 ObsОrv mă НТnă nouă oă supratraНuМОrОă ьnă lТmbaă rus ,ă unНОă ОstОă aН ugată ună ПragmОntă lТps ă ьnă orТgТnal:ă ă ă ă ă ,ă ,ă ,ă , pОăМarОăьlărОg sТmă ТăьnăvОrsТunОaăьnăТtalТan :ăCosыăpoТă potrрă КccompКgnКrХКă КХă mОrcКto,ă ОНă чă comoНo,ă pОrcСцă non bisogna portare pacchi e pacchetti: li porta la macchina. SОМvОn ОlОăНТnăbloМulă10ăНОăОбОmplОăoПОr ămoНОlОăНОăaНaptarОă pragmatТМ ă substan Тal ă opОratОă НОă traНuМ torТТă НОă lТmb ă rus ă Тă НОă lТmb ă ТtalТan .ă Înă Мaгulă МonМrОtă nОă rОПОrТmă laă sМСТmbarОaă ПТnalului nuvОlОТă„CaНoul‖.ăProbabТl,ăьnăopТnТaătraНuМ torТТlorăНОălТmb ăТtalТan ă Тărus ,ăПТnalulănuvОlОТ,ăsМrТsăНОăS.ăVangСОlТ,ănuăr spunНОăa tОpt rТloră unuТă МopТlă МarОă a tОapt ă ună sПсr Тtă ПОrТМТtă ală ТstorТОТă Мuă МaНoulă pОntruă mama. Posibil, anume din aceste consТНОrОntО,ătraНuМ torТТărОspОМtТvТă auă aН ugată ПragmОntОă ТnПormatТvОă prТnă МarОă r spunНă aМОstoră a tОpt rТă ale micilor cititori. Blocul 10 de exemple: OrТgТnalulă ьnă Gugu ăaăaştОptatăьnМ ămult ăvrОmОălaăПОrОastr ăs ăstОaă ninsoarea, pьn ăХ-Кăg sТtămКmКăьntr-unătьrгТuăКНormТt,ă romсn cuăunăЛumЛăьnămьn (59). Traducerea Gougoutsaă attОnНТtă bТОnă longtОmpsă auprчsă НОă laă ьnăăПranМОг ПОnшtrОăquОălaănОТgОăМОssсtăНОătombОr,ăОtăsurălОătarН,ăsa mчrОăХОătrouvКăОnНormТăunăЛoutonăрăХКămКТnă(11). Comentariu Traducerea ьnăТtalТan Comentariu ÎnălТmbaăПranМОг ăОstОăp strat ăМuăПТНОlТtatОăТnПorma Тaă НТnăorТgТnal,ăТnМlusТvăьnăМООaăМОă ТnОăНОăПТnalulăТstorТОТ:ă sКă mчrОă ХОă trouvКă ОnНormТă ună Лoutonă рă ХКă mКТn.ă TraНuМ torul,ă laă ПОlăМaă autorulăorТgТnaluluТ,ă aăьnМСОТată ТstorТaă pОă oă not ă ьntruМсtvaă trТst :ă Gugu ă nuă aă rОu Тtă s -Тă prОg tОasМ ă mamОТă ună МaНouă aНОv rată НОă s rb toarОaăПОmОТlor. Guguă sТă чă aННormОntato.ă Laă mammaă loă trovaă МСОă dorme sulla panca davanti alla finestra. Nella manina aperta ci sono tre monete e un bottone di cui la mamma aveva bisogno (34). Înă lТmbaă ТtalТan ă traНuМ toarОaă propunОă ună sПсr Тtă ПОrТМТtă НОă nuvОl :ă Nella manina aperta ci sono tre monete e un bottone di cui la mamma aveva bisogno. 246 Traducerea ьnărus Comentariu ă .ă ă ă ă ,ă ă ă ,ă ă ă ,ă ,ă ă ,ă ă .ă ă .ă Ч ă ă ă ă ă ă ă ă .ă ă ă (7). Înă lТmbaă rus ă ьnrОgТstr mă НОă asОmОnОaă oă ьnМСОТОrОă ПОrТМТt ă aă ТstorТОТă Мuă МaНoulă pОntruă mama:ă ă ă ă ă ă ă ă .ă Ч ă .ă ă ă ,ă ă ă ă ă . TraНuМОrТlОă ьnă rus ă Тă ьnă ТtalТan ă aНaug ă ună НОtalТuă important:ă Gugu ă aă Мump rată bumbulă НОă МarОă mamaă avea nevoie. Înă ОбОmplОlОăprОМОНОntОă auă ПostăьnrОgТstratОă НТПОrТtОăgraНОă НОă ТntОrvОn ТОăьnăТnПorma ТaăНТnătОбtul-surs .ăEstОăМlarăМ ăsТtua ТaăНОpТnНОă nОmТУloМТtă НОă abТlТtatОaă traНuМ toruluТă Тă НОă ПОlulă ьnă МarОă el ТntОrprОtОaг ătОбtulăorТgТnală ТăьlăaНaptОaг ălaăa tОpt rТlОă ТălaăgraНulăНОă Мunoa tОrОăaărОalТt ТТăьnМonУur toarОăНОăМ trОăМТtТtorulăьnăПormarО,ăМarОă apar ТnОă lТmbТТă Тă МulturТТ- Тnt .ă DТnă aМОstă motТv,ă vorbТmă НОsprОă ОМСТvalОn Оă stabТlТtОă laă nТvОlă tОбtuală Тă МСТară maМrotОбtual,ă aНТМ ă НОă ОМСТvalОn Оă НТnamТМО,ă МarОă pună ьnă valoarОă orТОntarОaă traНuМ toruluТă sprОă a tОpt rТlОă НОstТnataruluТă s u,ă ьnă МonНТ Тaă unОТă bunОă Мunoa tОrТă aă mОntalТt ТТă aМОstuТa.ă ÎntrОbarОaă НОsprОă aММОptabТlТtatОaă unoră astПОlăНОă transform rТă r mсnОă ьns ă НОsМСТs ,ă М МТ,ă МrОНОm,ă ОstОă vorbaă totu Тă НОsprОă oă graНarОă НТПОrТt ă aă nТvОluluТă НОă ПТНОlТtatОă Пa ă НОă orТgТnal,ă nuă ьntotНОaunaău orăНОăargumОntat. Oă alt ă МonstatarОă НОă orНТnă gОnОral,ă laă МarОă amă aУunsă suprapunсnНă vОrsТunТlОă rОalТгatОă ьnă НТПОrТtОă lТmbТ,ă ОstОă М ,ă ПТНОlТtatОaă ТnПormatТv ăaăorТgТnaluluТ,ăМomparatТvăМuătraНuМОrОaăluТ,ăaparОămaТăМlară ьnă Мuplulă НОă lТmbТă romсn ă – ПranМОг .ă AМОstă raportă Мunoa tОă НОvТОrТă ТmportantОăpОntruăbТnomulălТmbaăromсn ă– lТmbaărus ,ălТmbaăromсn ă – limba italian .ă MaТă multă НОМсtă atсt,ă МonsТНОr mă М ă ьnă Мaгulă lТmbТТă italiene avem de-aă ПaМОă Мuă oă traНuМОrОă ТnНТrОМt ,ă rОalТгat ă prТnă ТntОrmОНТulă lТmbТТă rusО:ă aУungОmă laă aМОast ă МonМluгТОă ьnă urmaă Мompar rТТăОПОМtОlorăМomunОăНОăaНaptarОăaăМon ТnutuluТăorТgТnaluluТăьnă textОlОătraНusОăьnăaМОstОăНou ălТmbТ.ăPОntruălТmbaăОnglОг ,ăurmОaг ăs ă analТг mă maТă multОă ПragmОntО,ă Нară ОstОă ПoartОă posТbТlă М ,ă Тă ьnă aМОstă Мaг,ă s ă ПТОă vorbaă totă НОsprОă oă traНuМОrОă ТnНТrОМt ă НТnă rus ,ă УuНОМсnНă Нup ă portoПolТulă НОă lТmbТă ală traНuМ toarОТă amОrТcane, care a produs maТă multОă traНuМОrТă НТnă lТmbaă rus ă ьnă ОnglОг ,ă ПТТnНă oă bun ă МunosМ toarОăНОălТmb ărus . 247 Concluzie TraНuМОrОaă lТtОraturТТă pОntruă МopТТă ьnaТntОaг ă ОбТgОn Оă sporТtОă Пa ă НОă traНuМ tor.ă Laă ПОlă Мaă autorul,ă traНuМ torТТă trОbuТОă s ă ПТОă МonştТОn Тă НОă numОroasОlОă rОstrТМ ТТă НОă orНТnă moral,ă ОtТМ,ă ОНuМa Тonal,ă s ăПТОăМapabТlТăs ăМontrТbuТОăaНОМvatălaăМunoaştОrОaăşТărОspОМtarОaăunОТă МulturТăstr ТnО. OrТМОă traНuМОrОă aă lТtОraturТТă pОntruă МopТТă ОstОă orТОntat ă Мuă prОponНОrОn ăsprОăПormarОaăТntОlОМtual a tinerilor cititori, contribuie laă НОгvoltarОaă ТntОrОsuluТă pОntruă lОМtur ,ă aă МapaМТt Тloră analТtТМОă НОă gсnНТrО. TraНuМОrОaă tОбtОloră НОă aМОstă gОnă ОstОă aМtualТгat ă ьnă pОrmanОn ,ă ПТТnНă aНaptat ă ьnă plană sТnМronТМă şТă soМТoМulturală laă aştОpt rТlОă НОstТnatarului-МopТlă prТnă ПormОlОă НТnamТМОă НОă ОМСТvalОn ,ă stabТlТtОălaănТvОlătОбtuală ТămaМrotОбtual. SМrТОrТlОă luТă SpТrТНonă VangСОlТă auă МunosМută atсtă traНuМОrТă rОalТгatОă nОmТУloМТtă НТnă lТmbaă romсn ă sprОă lТmbТlОă str ТnО,ă Мсtă Тă traduceri indirecte, mai ales prin ТntОrmОНТulă lТmbТТă rusО.ă AМОast ă alОgОrОăОstОămotТvat ăьntr-oăanumТt ăpОrТoaН ăТstorТМ ,ăМОaăaăОб-URSS, prТnă polТtТМaă МlasОТă НomТnantО,ă МarОă prОvОНОaă traНuМОrОaă tОбtОloră ьnă lТmbaă rus ,ă Тară apoТă НТnă rus ă ьnă altОă lТmbТ.ă MaТă tсrгТu,ă traНuМОrТlОă indirecte sunt МonНТ ТonatОăНОăПaМtorТăsubТОМtТvТ,ăaНТМ ăНОăМompОtОn ОlОă lТngvТstТМОă alОă traНuМ toruluТă (Мaгulă traНuМОrТТă ьnă lТmbaă ТtalТan ă aă nuvelelor lui Vangheli). ComparсnНăОНТ ТТlОătraНuМОrТlorăьnăНТПОrТtОălТmbТ,ăamăМonstatată М ,ăьnăproМОsulătraНuМОrТТălТtОraturТТăpОntruăМopТТ,ănuăsuntărarОăsТtua ТТlОă НОăaНaptarОă(НОăНТПОrТtăgraН)ălaăa tОpt rТlОăНОstТnataruluТăatсtăaătОбtuluТ,ă Мсtă ТăaăНТmОnsТunТТăparatОбtualО,ăТnМlusТvăaăМОlОТăТМonТМО. Referin eăbibliografice Armaşu-Can ьr,ă LuНmТla.ă StructurТă şТă ПormuХОă nКrКtТvО ьnă opОrКă ХuТă Spiridon Vangheli.ăCСТşТn u:ăGaramont-Studio, 2012. Bantaş,ă Ana.ă „SpТrТНonă VangСОlТă şТă lumОaă prТmar ‖.ă Revista Limba Romсn , nr. 7-8, anul XXII, 2012. Disponibil online la: http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1689 (AММОsatăьnă12ăТulie 2015). Cimpoi, Mihai. OăТstorТОăНОscСТs ăКăХТtОrКturТТăromсnОăНТnăBКsКrКЛТК. CСТşТn u:ăEНТturaăArМ,ă1996. Condrea, Irina. TrКНucОrОКă НТnă pОrspОctТv ă sОmТotТc .ă CСТşТn u:ă Cartdidact, 2006. 248 CoşОrТu,ă EugОnТu.ă OmuХă şТă ХТmЛКУuХă s u.ă IaşТ:ă EНТturaă UnТvОrsТt ТТă „AlОбanНruăIoanăCuгa‖,ă2009.ă DОbombourg,ăHцloэsО.ă„LОsăНТППцrОntsăproМцНцsăНОătraНuМtТonăНansălaă lТttцraturОă НОă УОunОssО‖.ă LКă CХцă НОsă LКnguОs (Lyon: ENS LВON/DGESCO).ă MТsă рă Уoură lОă 9ă maТă 2011ă (AММОsată ьnă 1ă februarie 2015). Dic ТonКruХă scrТТtorТХoră romсnТă НТnă BКsКrКЛТКă 1812-2006. Muzeul lТtОraturТТăromсnОă „M.ăKog lnТМОanu‖.ă CСТşТn u:ă EНТturaă Prută IntОrna Тonal,ă2007. Friot, BОrnarН.ă „TraНuТrОă laă lТttцraturОă poură laă УОunОssО‖. LОă ПrКnхКТsă aujourd'hui,ă 3,ă 2003,ă n°ă 142:ă 47-54. Disponibil online la: www.cairn.info/revue-le-francais-aujourd-hui-2003-3-page47.htm (AММОsatăьnă1ăПОbruarТОă2015). Groparu-SpТ ă(CСТПanО),ăCrТstТna.ăTraducerea literaturii pentru copii. RОгumatulă tОгОТă НОă НoМtorat.ă Gala Т,ă 2011.ă DТsponТbТlă onlТnОă la: www.arthra.ugal.ro (AММОsatăьnă30ăaugustă2015). IНОntТtцăОtăEquТvКХОncО,ăNцgКtТonăОtăAХtОrnКtТon. Disponibil online la: http://hubertelie.com/u_phi_scien-fr-140-000-negationalternation-identite-equivalence.html#id_neg_iv_alt (Accesat ьnă19ăТanuarТОă2012). Kabatek, Johannes. TrКНТ ТТă НТscursТvО. Studii.ă BuМurОştТ:ă EНТturaă AМaНОmТОТăRomсnО,ă2015. Lungu Badea, Georgiana. MТcăНТcțТonКrăНОătОrmОnТăutТХТгКțТăьnătОorТК,ă prКctТcКă șТă НТНКctТcКă trКНucОrТТ.ă TТmТ oara:ă Editura UnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2012. Pederzoli, Roberta. LКă trКНuctТonă НОă ХКă ХТttцrКturОă НřОnПКncОă Оtă НОă jeunesse et le dilemme du destinataire. Bruxelles: Editeur P. Lang, 2012. ŞlОaСtТ МСТ,ăMarТa.ă„LТtОraturaăpОntruăМopТТ:ăьntrОăТnoМОn aăşТănostalgТaă joculuТ‖.ăIn:ăLiteratura pentru copii. CСТşТn u:ăEНТturaăŞtТТn aArc, 2004: 18. SpТrТНonă VКngСОХТă şТă unТvОrsuХă sОnТnă КХă copТХ rТОТ.ă BТoЛТЛХТogrКПТО. BТblТotОМaă Na Тonal ă pОntruă CopТТă „Ionă CrОang ‖,ă alМ tuТtor:ă Tamaraă MalОru.ă EНТ ТОă ьngrТУТt ă НОă ClauНТaă Balaban.ă EНТ Тaă aă 2-a,ă rОv гut ă şТă МomplОtat .ă CСТşТn u:ă „BaştТna-RaНog‖ă SRL,ă 2012. Vrabie, Diana. Literatura pentru copii (analize literare, note ЛТoЛТЛХТogrКПТcО,ă ЛТЛХТogrКПТОă crТtТc ă şТă sugОstТТă pОntruă ХОctur ).ăCСТşТn u:ăEditura Integritas, 2009: 7-12. VrabТО,ă DТana.ă „Proгaă sМurt ă pОntruă МopТТ.ă ÎntrОă traНТ ТonalТsmă şТă postmoНОrnТsm‖.ăPrОПa ălaăantologТaăProzatori contemporani din Basarabia.ăTьrgovТştО:ăEНТturaăBТblТotСОМa,ă2015: 3-4. 249 Гban ,ă LuНmТla,ă GСОorgСТ ,ă ElОna,ă Гban ,ă CrТstТna.ă „LОă МСaos,ă lОă systчmОă Оtă lОă ПraМtală applТquцsă рă l‘analвsОă Нuă proМОssusă НОă traНuМtТon‖.ă LřEбpцrТОncОă НОă trКНuТrО,ă sousă laă rцНaМtТonă НОă Mohammed Jadir et Jean-RОnцăLaНmТral,ănr.ă3,ăvol.ă1,ăParТs:ă Editions Champion, 2015: 219-233. Гban ă LuНmТla,ă Гban ,ă CrТstТna.ă „AborНarОaă tОбtual ă aă traНuМОrТТă ьnă vТгТunОaăluТăEugОnТuăCoşОrТu‖.ă AnuКrăНОăХТngvТstТc ăşТăТstorТОă ХТtОrКr .ă T.ă LI,ă 2011,ă num ră spОМТală LuМr rТlОă МoloМvТuluТă ТntОrna ТonalăEugОnТuăCoşОrТuă– 90ăНОăanТăНОălaănaştОrОă(IaşТă– B l Т,ă 27-29ă ТulТОă 2011).ă BuМurОştТ:ă EНТturaă AМademiei RomсnО,ă2012. Noti ăbiobibliografic Ludmilaă ZBAN este doctor habilitat, profesor la UnТvОrsТtatОaă НОă Stată НТnă MolНova,ă FaМultatОaă НОă LТmbТă Тă LТtОraturТă Str ТnО,ă DОpartamОntulă НОă traНuМОrО,ă ТntОrprОtarОă Тă lТngvТstТМ ă aplТМat .ă Aă Пostă ТmplТМat ă ьnă numОroasОă proТОМtОă ТntОrna ТonalОă Мaă director de proiect,ă МoНТrОМtoră sauă mОmbruă ьnă ОМСТpОă НОă МОrМОtarО.ă IntОrОsОlОă salОă tТТn ТПТМОă suntă МОntratОă pОă problОmОă aМtualОă НТnă НomОnТulăştТТn ОlorălТmbТТ,ăьnăspОМТalăpОăstuНТТăМomparatОăalОălТmbТloră romanТМОă(romсna,ăПranМОгa,ăspanТola),ăНarăşТăalОăaltorălТmbТămoНОrnО, aborНatОă НТnă pОrspОМtТv ă traНuМtologТМ ă Тă tОrmТnologТМ .ă RОгultatОlОă ТnvОstТga ТТlorăprОгОntatОăьnăМaНrulăМonПОrТn ОlorăştТТn ТПТМОăna ТonalОăşТă ТntОrna ТonalОă НОsП şuratОă ьnă ArmОnТa,ă BulgarТa,ă GОorgТa,ă Fran a,ă ItalТa,ă RomсnТa,ă RusТa,ă SpanТa,ă UМraТna,ă UngarТa.ă CОrМОt rТlОă auă Пostă matОrТalТгatОă ьnă МТrМaă 160ă НОă publТМa ТТă ştТТn ТПТМО,ă ТnМlusТvă 2ă monograПТТ,ă 4ă suporturТă НОă Мurs,ă numОroasОă artТМolОă tТТn ТПТМОă publТМatОă ьnă rОvТstОă Тă МulОgОrТă НТnă RОpublТМaă MolНova,ă RomсnТa,ă Fran a,ăArmОnТa,ăGОorgТa,ăRusТa,ăSpania, Ungaria, Ucraina. 250 NOTE CU PRIVIRE LA TRADUCEREA NUMELOR PROPRII LITERARE1 GEORGIANA LUNGU-BADEA UnТvОrsТtatОaăНОăVОst,ăTТmТ oara, RomсnТa Abstract: This article examines the translation of proper nouns (Pn). Defining proper nouns has been an issue since antiquity, and the thesis regarding the duality of language applies to them as well. In Cratylos, PlatoăМonМursăаТtСăSoМratОs‘ăopТnТonă(tСОăаorНăТsăanăorganon,ăаТtСătСОă help of which some body says something about something to somebody else) and this is an issue that continues to be relevant. The analysis will focus on the translation of semantic Pn in literary works, particularly those proper nouns that refer to the characters and to the titles of these words, which are themselves proper names belonging to the category of ergonyms. The main purpose of this paper is to challenge the prejudice according to which the interlingual rendering of Pn does not pose problems to the translator because such Pn are rendered through reporting or trans-coding. Keywords: proper names, translation of literary proper names, translation of titles Introducere Problema definirii numelor proprii (Npr) a constituit o prОoМuparОăьnМ ăНТnăAntТМСТtatО,ătОгaăНualТt ТТălТmbaУuluТăОбtТnгсnНusОă şТă laă aМОstОa.ă Înă Cratylos,ă Platonă rО ТnОă opТnТaă luТă SoМratОă НОsprОă aМОstă subТОМtă (Мuvсntulă ОstОă ună organon,ă Мuă aУutorulă М ruТa cineva spunОăaltМuТvaăМОvaăНОsprОăunăluМru,ăoărОalТtatО)ăaăМ ruТăvТtalТtatОănuăsa diminuat deloc. AborН m,ă ьnă aМОstă artТМol,ă aspОМtОă lОgatОă НОă traНuМОrОaă Npră semantice2 НТnăopОrОălТtОrarО,ăМarОăНОsОmnОaг ăpОrsonaУОălТtОrarО,ăşТăaă PrОгОntaăМontrТbu ТОăОstОăoărОaМtualгТarОăaăstuНТuluТă„Translation of Literary PropОră NamОs‖ă publТМată ьnă Onomastics in Contemporary Public Space, O. Felecan (ed.), Cambridge Scholars Publishing, 2013: 443-457. 1 251 titlurilor operelor litОrarО,ă ОlОă ьnsОlОă numОă proprТТ,ă НТnă МatОgorТaă ОrgonТmОlor.ă НТnă НorТn aă НОă aă atragОă atОn Тaă asupraă unОТă prОУuНОМ ТТă traНuМtТvО.ă ConПormă aМОstОТa,ă rОstТtuТrОaă ТntОrlТngual ă aă Npră ОstОă oă opОra ТОă МarОă nuă solТМТt ă traНuМ torul,ă ьntruМсtă aМОstОaă sОă rОНauă prТnă report sau transcodare (Ballard 2001, Delisle 2003). Ilustrarea legitimei extinderi a non traducerii, specifice Npr asemantice, la МatОgorТaăNprăsОmantТМОăşТălТtОrarОă(ОrgonТmО,ăantroponТmО,ătoponТmОă fictive etc.) a permis identificarea riscurilor de denaturare a textelor surs ă Тă Тnt 3,ă aă ТnПorm rТТ,ă МomunТМa ТОТă şТă aă МomunТМ rТТ,ă şТă НОă abatОrОăНОălaăsОnsul,ăТntОn ТaăsauăОПОМtulăsМontatăНОăautor. OnomastТМaă lТtОrar ă şТă naturaă МvaНrТНТmОnsТonal ă aă numОloră proprТТă(sОmantТМ ,ăsoМТolТngvТstТМ ,ăgraПТМ ăşТăПonОtТМ ),ăloМulăaМorНată numОloră proprТТă ьnă НТПОrТtОă paratОбtОă şТă rОПОrТn Оă МulturalОă prОtТnН,ă unОorТ,ăОбplТМa ТТăparatОбtualОăsauăМrОa ТТătraНuМtТvОă„rО-aМtТvО‖.ăAstПОl,ă (in)traductibilitatea numelor proprii literare, create de scriitori, atinge nu numai orТгonturТă НТПОrТtОă alОă analТгОТă traНuМtologТМО,ă МТă şТă chestiunea semantismului numelor proprii (descriptive, modificate, mixte etc.). TaбonomТaă onomastТМ ă (antroponТmО:ă patronТmО,ă prОnumО;ă toponime: oronime, odonime etc., pragmonime, ergonime) НОmonstrОaг ă complexitatea fenomenului desemnat prin sintagma „numОă proprТu‖ă (TomОsМuă 1998).ă DОă altПОl,ă substan aă aМОstuТaă ПaМОă ТmposТbТl ă ТgnorarОaă naturТТă salОă МvaНrТНТmОnsТonalО:ă sОmantТМ ,ă soМТologТМ ,ăgraПТМ ăşТăПonОtТМ ,ămaТăalОsăМ ăsОmОlОă – macro-, micro-, mezogОnОrТМОă şТă spОМТПТМОă (HОrbОrtă 1996,ă 43)ă – МarОă partТМularТгОaг ă Npr semantice examinate (literare, antroponime, porecle, ergonime) se pot actualiza simultan sau consecutiv, sporind dificultatea gОnОralТг rТТăunuТăМomportamОntăprototТpТМ. 2. Natura pluridimensional ăaăNprăliterar EstО,ă aşaНar,ă НТПТМТlă НОă sМТnНată МОrМОtarОaă Npră НОă analТгaă naturii lui cvadridimensionale. Prenume, patronime, pseudonime, porecle, cultureme, pseudo-Npr (cf. Frege 1971), reinvestite cu sensuri noТă prТnă lОбТМalТгarОă şТă rОМontОбtualТгarО,ă ьnă altОă tОбtОă НОМсtă lТtОrarО,ă unНОă НobсnНОsМă statutulă НОă МulturОmă (JourНКТn,ă FoХХОvТХХО,ă Frцron, NОologТsmОlО,ă Npră asОmantТМОă orТă МОlОă МarОă nuă Мon Тnă НОМсtă sОmОă maМrogОnОrТМОă (/uman/ă şТă /masМulТn/,ă pОntru Giuseppe, Pascal, Ion, sau /uman/ă şТă /ПОmТnТn/,ă pОntruă Florence, Anne, Claire) nu constituie obiectul nostru de studiu. 3 AbrОvТatОăTSăşТăT ,ăьnăМООaăМОăurmОaг . 2 252 Panurge, etc., cf. Lungu-Badea, 2004, 2009a, 2011b), cu toate pretind analiza semantismului lor. 2.1.ăDespreăsemantismulăNprăşiădespreătraducereaălor TraНuМОrОaărОlОvant ăsolТМТt ăНОpТstarОaăşТăьn ОlОgОrОaăПunМ ТОТă НОăНОsОmnarОăaăNprăМarО,ăaМtualТгat ălaănТvОlăsОmasТologТМ,ăsОrvОştОălaă ТНОntТПТМarОaă unОТă ОntТt Тă sauă aă unuТă МonМОptă ПoartОă prОМТs,ă Нară şТă aă Мonota ТТlorăşТăsОmnТПТМa ТТlorăaМtualТгabТlОăьn context. DТlОmaăНОПТnТrТТ,ăaborН rТТ,ătrat rТТăşТăПolosТrТТăNpr,ăьntrО Тnut ă НОă ТntОrprОtarОaă tОnНОn Тoas ă aă МlТvaУuluТă pОrspОМtТvОloră sОmantТМ asОmantТМ ,ă Т-aă prОoМupată ьnă Оgalaă m sur ă pОă ПТlosoПТ,ă lТngvТştТă şТă sМrТТtorТ.ăAНmТrabТlăТlustrat ăНОăCarroll, sОăpОrpОtuОaг ăşТăьnătraНuМОrО: "[...]ăbutătОllămОăвourănamОăanНăвourăbusТnОss.‘ „Mвăname is Alice, but –‘ ‗It‘să aă stupТНă namОă ОnougС!‘ă Humptвă Dumptвă ТntОrruptОНă ТmpatТОntlв.ă‗WСatăНoОsăТtămОan?‘ ŘMustăaănamОmОanăsomОtСТng?‘AlТМОăaskОНăНoubtПullв. ‗OПăМoursОăТtămust,‘ăHumptвăDumptвăsaТНăаТtСăaăsСortălaugС:ă ‗my name means the shape I am – and a good handsome shape it is too. With a name like yours, you might be any shape, almost‘"ă(Lewis Carroll [1871] 1964, 181). Este la fel de constructiv, de creativ, tratat ăНОătraНuМ tori: fr. Alice,ă rОspОМtТv,ă aМomoНarОaă ПonОtТМ ă Heumpty-Deumpty,ă Пa ă НОă reportul rom. Alisa,ă asТmТlată graПТМă şТă ПonОtТМ,ă şТă НОă МrОa Тaă lОбТМal ă Coco-Cocou (Ballard 2011). 2.1.1.ăDОsprОăNprămОtКПorТcОăşТăХОбТcКХТгКtО Numeroase Npr lexicalТгatОă ьşТă aМtualТгОaг ă ПunМ Тaă НОă ТНОntТПТМarОă ьnă tОбtОlОă lТtОrarО,ă pamПlОtО,ă satТrО.ă Npră şТă ОrgonТm,ă Candide (VoltaТrОă1990)ăprОгТnt ăsОmОăТnОrОntОăşТăaПОrОntОăşТăМonota ТТă МarОă alМ tuТОsМă paraНТgmaă sОmantТМ ă aă candorii:ă naТvТtatО,ă ТnoМОn ,ă puritate etМ.ă Gra ТОă МunoştТn Оloră lОбТМalО,ă ОбtralТngvТstТМО,ă paratОбtualО,ă pОrТtОбtualО,ă traНuМ torulă ТНОntТПТМ ă ОntТtatОaă НОsОmnat ă (Gary-Prieur 1994, 34) printr-ună Npră ală М ruТă sОnsă rОгult ă НТnă ТntОraМ ТunОaă maТă multoră tТpurТă НОă sОmОă (maМrogОnОrТМ/ uman/,/masculin/; microgeneric/erou, personaj voltairian/; mОгogОnОrТМ/ПТМ ТunО/;ăspОМТПТМ,ăМОlămaТănaТv/,ă/МОlămaТăpur/ăОtМ.). S ă not mă М ă traНuМОrОaă unuТă tТpă НОă Npr,ă МСТară şТă МсnНă apară ьntr-unulă şТă aМОlaşТă tОбtă lТtОrar,ă nuă ОstОă supus ă unОТăstratОgТТă unТМОă НОă redare, printr-ună proМОНОuă traНuМtТvă unТМ.ă AstПОl,ă ьnă rОstТtuТrОaă Npră 253 ПrчrОăGТroПХцО, rom. ПrКtОХОăGКroКП , it. ПrКřGКroПoХo, sp. el hermano AХСОХì, engl. Father/Friar Giroflee (VoltaТrОă 1990),ă obsОrv mă М ă ТntОrvТnОăoăМonota ТОăНТПОrТt :ăsОnsulăsОmnuluТăОstОăasoМТat cu un Npr mОtaПorТМ,ănuărОПОrОn Тal.ăSОmantТsmulăluТăНОrТv ăНТnăМonota ТaăpОăМarОă sОmnulă oă aМtualТгОaг ă ьnă МontОбt,ă НТstТngсnНu-sОă aşaНară НОă Npră rОПОrОn ТalОă ală М roră sОmantТsmă НОМurgОă НТnă Мon Тnutulă rОПОrОntuluТ,ă ТntОrprОtarОaă НОnomТnatТv ă baгсnНu-se exclusiv pe Npr ca semn lingvistic (Gary-PrТОură 1994,ă 58).ă DОşТă Candide şТă ПrчrОă GТroПХцО fac parte din categoria Npr metaforice, maniera de a le traduce nu este asОm n toarО:ă prТmulă (sОnsulă sОmnuluТ,ă „НОă oă purТtatОă moral ă absolut ‖)ăvaăПТărОНatăьnăL ăprТnăОМСТvalОn ăsОmantТМ ă(rom.ăCandid; it. Candido, sp. CпnНТНo, engl. Candide), cel de-al doilea va putea fi adaptat, pentru a evita explicarea ТronТОТă voltaТrТОnОă ьntr-oă not de traНuМОrО,ă sauă rОНată prТnă rОportă (ьnă Оngl.)ă şТă МomОntată ьnă notaă traНuМ toruluТ.ăDОМТгТaătraНuМ toruluТăОstОăТnПluОn at ăНТrОМtăНОătТpulăНОă tОбtă şТă НОă ПТnalТtatОaă luТ,ă Нară şТă НОă mОntalТtatОaă НОstТnataruluТ,ă НОă varТОt ТlОă lТngvТstТМОă (НОă Об.,ă Оngl.ă Humpty Dumpty (Carroll), fr. Heumty-Deumpty (Carroll/Parisot), roum. Coco-Cocou (Carroll/ Papadache)4. Cu toate acestea: Blancheur ОstОă rОНată prТnă rОport,ă НОşТă ПaМОă partОă НТnă aМООaşТă МatОgorТОă şТă s-ară putОaă ьnsМrТОă ьnă paraНТgmaă sОmantТМ ăaăluТăCanНТНă(BцНТОră1981, Gyurcsik 2000). Npr semantice ca Gargantua (МuăОtТmologТaăbТгar ,ăОmpТrТМ ,ă subТОМtТv ,ăomoПonТМ ăque grand tu as), BКНОЛцОcă(bouche-ЛцО şТăbecouvert,ă„gur -МasМ ‖,ă„gur ăМ sМat ‖),ăPantagruel (din gr. panta, „tot‖ă şТă gruel,ă „altОrat‖), Epistemon ou Pricocol; Painensac, Mouillevent, suntărОНatОăprТnărОportăsauăprТnăМrОa ТТăМalМСТatОăьnăvОrsТunОaăromсn :ă PсТnО-n-sac et Vсntur -vсnt ş.a.ă(RabОlaТsă1961,ăьnătraНuМОrОaăluТăAl.ă HoНoş). Pentru restituirea Npr mixte, descriptive-НОnomТnatТvО,ă şТă procedeul dОă traНuМОrОă ОstОă mТбt:ă rОportă şТă traНuМОrОă sОmantТМ :ă Aguyguerran le Roux, Iseut la Blonde (BцНТОră 1981,ă 24,ă 55),ă AguвguОrrКnăcОХăRoşcovКn,ăIsoХНКăcОКăBХonН ă(BцНТОr/GвurМsТkă2000,ă 10, 32), ХКăRОТnОăКuбăcСОvОuбăНřor (BцНТОră1981,ă48),ăRОgТnОТăcuăp ruХă de aur (BцНТОr/GвurМsТkă2000,ă27). EбОmplОăОбtrasОăНТnăvОrsТunОaăьnălТmbaăromсn ăaăluМr rТТăNumОХОăproprТuăьnă traducere (titlu original: Le Nom propre en traduction de Michel Ballard, 2001) 2011. 4 254 2.1.2. Npr-cultureme Efectul de evocare intrinsec al Npr-МulturОmОă augmОntОaг ă rОгТstОn aălorălaătraНuМОrОă(Lungu-Badea 2012, 289-308), iar la aceasta sОă aНaug ă rОlatТvТtatОaă gОnОral ă МarОă МonНТ ТonОaг ă sОmnТПТМa Тaă şТă sОmnТПТМan aă Npră МulturОmО:ă 1)ă ТНОntТПТМabТlОă automat,ă ьntruМсtă suntă uгualОă şТă uşoră ТntОlТgТbТlОă pОntruă publТМul-surs ,ă Нară nuă nОap rată transparОntОă pОntruă traНuМ tor;ă 2)ă maТă pu Тnă ьntrОbuТn atО,ă lТvrОştТ,ă ТstorТМО,ăaşaНarăМvasТ(Тn)aММОsТbТlОătraНuМ torului; 3) inaccesibile, non uгualОă sauă НОă uгă rОstrсns,ă varТТnНă НОă laă ună vorbТtoră laă altul5. Importan aă aМОstoră Npr,ă laă ПОlă Мaă aМООaă aă psОuНoă numОloră proprТТă Scheineigenname (Frege 1971, 116-117), este ОsОn Тal ă ьnă Мaгulă folosirii lor recontextualizate. CompararОaă tТpurТloră НОă Npră НОnomТnatТvă şТă mОtaПorТМă arat ă М ,ă prТnă НОsМrТptТvТsmulă luТ,ă Npră moНТПТМată mОtaПorТМă sОă apropТОă НОă substantТvulăМomun.ăDОăpТlН ,ăNprămОtaПorТМă Harpagon (/personaj de ПТМ ТunО/,ă/pОrsonaУămolТОrОsМ/,ă/МОlămaТăavar/)ăНОsОmnОaг ăoăpОrsoan ă МaraМtОrТгat ăНОăanumТtОăМalТt Т.ăCaăNprălОбТМalТгatăprТnămoНalТгatorТ:ă unăКНОv rКt/un vrai Harpago, nТştО/des Harpagons (Harpagoni?), este ПoartОăprobabТlăs ăПТОăsubstТtuТt6 НОăunăМulturОmăspОМТПТМăL ,ăНОă Hagi Tudose, pentru a respecta categoria Npr sauăНОă„гgсrТО-brсnг ‖. Reamintim (Lungu-BaНОaă 2004,ă 2011a)ă ьnМ ă oă ьntrОbuТn arОă rОМontОбtualТгat ,ă МСТară ьnă aМООaşТă ОpoМ ,ă aă patronТmuluТă Frцron (/ТstorТО/,ă/УurnalТstăşТăpolОmТstăПranМОг/,ă/МОlămaТăМОlОbruăaНvОrsarăalăluТă VoltaТrО/,ă /МОlă maТă pu Тnă МapabТlă [Нup ă p rОrОaă luТă VoltaТrО]ă s ă sМrТОă tОбtОălТtОrarО/)ăşТăТntОrsОМtarОaăsОmОlor: TS:ă Qu‘appОlОг-vousă ună „folliculaire‖?ă НТtă CanНТНО.ă — C‘Оst,ă НТtă l‘abbц,ăunăПaТsОurăНОăПОuТllОs,ăunăFréron (Voltaire 1994, 209) Cf. Bally, „l‘ОППОtăцvoМatОurăproНuТtăparălaălanguОălТttцraТrОă[ОtăparăН‘autrОsă langages]‖,ă n‘ОбТstОă quОă parМОă qu‘Тlă sОă НцploТОă „sură lОă ПonНă gцnцral de la langue commune‖ (1951:ă 247),ă a aНar,ă НaМ ă „[l]es effets naturels sont dus aux mots eux-mшmОs,ăauăsОntТmОntăНОăplaТsТrăouăНОăНцplaТsТrăqu‘ТlsăsusМТtОnt,ă рălОurăvalОurăОstСцtТquО ;ălОsăОППОtsăparăцvoМatТonărцsultОntăНОălaăПaМultцăqu‘ontă les mots – ХОsă cuХturчmОsă Оnă ХřoccurrОncО – Н‘цvoquОră lОă mТlТОuă oùă lОură emploi est plus courant. ‖ (1951: 247). 6 Dup ătТpulăНОă tОбt,ă maТă multОătТpurТăНОăsolu ТТă suntăНОăluată ьnăМalМulăpОntruă redarea Npr-МulturОmО:ă1)ărОport,ătransМoНarОăsauăьmprumut,ăНup ănТvОlulăНОă lТmb ăsauăНОăНТsМurs;ă2)ă1)ăьnso ТtăНОăОбplТМТtarО;ă3)ăОМСТvalОn ăНТnamТМ ;ă4)ă 3)ă plusă oă not ă aă traНuМ toruluТ;ă 5)ă 1)ă plusă oă not ă aă traНuМ toruluТă (LunguBadea 2004, 113). 5 255 T ă(rom):ăCОăьnsОamn ăunăpamfletar?ă[…]ăUnulăМarОăsМrТОătotăПОlulă НОăПТ uТМТăşТălОăr spсnНОştОăьnătoatОăp r ТlОăØ. (Voltaire traduit par Al. Philippide 1993, 157). T ă (Тt.):ă „CСОă sТgnТПТМaă pОră voТă «follicolario»?‖ disse Candido. „Significa‖,ă НТssОă l‘abatО,ă „un facitore di fogli, un Fréron‖. (Voltaire, CКnНТНoă ovvОrОă ХřottТmТsmo, traduzione de Riccardo Baccheli (1988) 2004, 119) T ă(span.):ă¿ăAăquцăllamпТsăfoliculario?,ăНТУoăCпnНТНo.ă– Es, dijo el abate, fabricantes de panfletos, un F…* (VoltaТrО,ă traНuММТяnă НОă Elena Diego 2001, 132) o F…ă Оs Frцron,ă pОrТoНТstaă НТrОМtoră НОă LřAnnцОă ХТttцrКТrО рă partir de 1754 e enemigo de Voltaire (NdT – E.D.). T ă(Оngl.):ă„What is a folliculaire?‖ă– said Candide. „Ită Тs‖,ă saТНă tСОă Abbц,ă „a pamphleteer – a Fréron*‖.ă (Voltaire, anonymous English version, 1991, 58. Le traducteur souligne) o *NНT:ă„FrОronă– aărОПОrОnМОătoăElТОăFrОron‖.ăOuăНansăunОă autrОă vОrsТon:ă „ElТОă CatСОrТnОă Frцronă аasă aă FrОnМСă МrТtТМă (1719-1776) who incrured the enmity of Voltaire? In 1752 Frцron,ă Тnă LОttrОsă sură quОХquОsă цcrТtă Нuă tОmps, wrote: pointedly of Voltaire as one who chose to be all things to allămОn…‖. şТă TS: „D‘oùăvТОntăquОăМОănomăНОăFrцron/ăEstăl‘ОmblчmОăНuărТНТМulО?‖ (Voltaire, LОsăFrцron) T :ăDОăunНОănumОlОă sta,ăFreron/ E blazon de bufon (trad.n.) Înă Candid,ă unНО,ă Мaă RabОlaТs,ă VoltaТrОă motТvОaг ă sОmnulă şТă sОmnТПТМa Тaă МontОбtual ă aă Npră Мuă aУutorulă unuТă substantТvă Мomun,ă subТОМtТvТtatОaă МombТnatorТОă aă solu ТТloră traНuМtТvОă parОă s ă НomТnО.ă DoarătraНuМ torulăromсnăomТtОăNpră(Ǿ)ăşТăalОge pamfletar,ă„autorăНОă pamПlОtО‖,ă НОгvoltсnНă ună sОnsă ьnvОМТnată „Мon opТst,ă МopТst,ă „grТbouТllОur‖,ăscrТЛ Х u „sМrТbouТllarН‖,ăП r ăs ărОspОМtОăьns ăraportulă folliculaire-feuilles). FТ uТcКr, derivat de la ПТ uТc , ar putea preceda Npr Frцron, care ar trebuТăp stratăşТăьnăvОrsТunОaăromсnОasМ .ă TraНuМОrОaăspanТol ăОstОăsalvat ălaănТvОlulăaММОptabТlТt ТТ,ănuă şТăalăaНОМv rТТ,ăprТnănotaăНОătraНuМОrО.ăTraНuМ torТТăНОălТmb ăТtalТan ,ă spanТol ,ă ОnglОг ă utТlТгОaг ă МorОsponНОntulă lОбТМal,ă ьmprumutat,ă paraПraгată şТă explicat prin echivalentul semantic pentru a reda fr. „ПaТsОurăНОăПОuТllОs‖ă(П М torulăНОăПoТ,ănuăНОăПrunгО!),ăПr.ăpКmpСХцtКТrО. 256 SubОstТmarОaă tr s turТloră spОМТПТМОă alОă Npră НОtОrmТn ă moНТПТМarОaă ТntОn ТОТă autoruluТ,ă prТnă sМСТmbarОaă rОПОrОntuluТă proНus ă de aНoptarОaă ОМСТvalОn ОТă stТlТstТМОă ПunМ ТonalО.ă AstПОl,ă prОгОrvarОaă prin report7 a patronimului HКТn roşТО8 (/ПТМ ТunО/,ă/МomunТstăromсn/,ă /МОlă maТă ПОrvОnt/)ă НuМОă laă ratarОaă МomplОt ă aă ТntОn ТОТă psТСologТМОă aă autoruluТă şТă aă ТntОn ТОТă sОmantТМОă aă TS.ă VarТabТlТtatОaă stratОgТОТă НОă rОstТtuТrОăaăNprălТtОrarОăОstОăУustТПТМabТl ăunОorТăМСТarăьnăunulăşТăaМОlaşТă text, subă panaă aМОluТaşТă traНuМ tor.ă AltОorТ,ă ОstОă ТnМomprОСОnsТbТl ,ă tr НсnНăsubТОМtТvТsmăsauăТnМonsОМvОn ,ăМaăьnăМaгulăNprăautОntТМăPaul Goma (/rОalТtatОăТstorТМ /ăşТ/sauă/ПТМ ТunО/;ă/sМrТТtorăromсnăМuărОşОНТn aă laă ParТs/,ă /НТsТНОntă romсnă şТă antТМomunТstă prТnă ОбМОlОn /),ă rОНată prТnă alt patronim Paul Toma. 3.ăTitlurileăliterareăşiăNpr Tematic (Qu‘Оst-cОă quОă ХКă trКНuctТonă „rОХОvКntОŗ?, Derrida) sau rematic (Plaidoyer pour les intellectuels, SartrО),ă ОtТМСОt ,ă programăНОălОМtur ăauМtorТal,ălОМtorТal,ăОНТtorТal,ă comercial, titlul face parte din categoria ergonimelor. Este un acte de vorbire (cf. Hoek 1981,ă244)ăloМu Тonar,ăМuăПunМ ТОăТnПormatТv ă(283),ăunăaМtăНОăvorbТrОă ТloМu Тonară (284),ă Мuă ПunМ ТОă pОrПormatТv ă şТă ьntОmОТată pОă autorТtatОaă ОmТ toruluТ,ă Нară şТă ună aМtă НОă vorbТrОă pОrloМu Тonar,ă Мuă МaraМtОră pОrsuasТv,ăТnМТtantăşТăМomОrМТal. ProtОТsmulă ПunМ ТТloră tТtrТМОă ОstОă Мauгaă aprОСОnsТunТloră traНuМ toruluТ.ă DОă lungТmТă varТabТlО,ă ОrgonТmОlОă lТtОrarОă potă ьmprumutaăНТПОrТtОăПormО:  una-Нou ălТtОrО:ăS/Z de Barthes,  unăМuvсnt,ăНТntr-un substantiv comun: LřлtrКngОr, it. Lo straniero, sp. El extranjero, rom. Str inul de Camus,  ună Npră Мuă valoarОă tТtrologТМ :ă ArtцmТs, Nerval; Caligula, Camus; PСчНrО, sp., it., rom. Fedra, Racine; Пr.,ăТt.,ăМatalan ăKyra Kyralina, rom. Chira Chiralina, Istrati), Habits rouge ară ПТă П Мută trТmТtОrОă laă solНa ТТă ОnglОгТ,ă totuşТă traНuМОrОaă prТnă calc Vesterouge ară putОa,ă ьnăpoПТНaă СТponТmТОТ,ă s ă rОНОaăNpră sОmantТМă МrОată НОă ОpОnОag. 8 Exemple extrase din MКrКmurОş НОăDumТtruă ОpОnОagă(2001).ăAăsОăvОНОaă G. Lungu-BaНОa,ă„DОsăТНТosвnМrasТОsăНОăl‘autОurăрăМОllОsăНuătraНuМtОur‖ăьnăG.ă Lungu-Badea (2009c). 7 257   propoгТ ТОă(non)ОlТptТМ :ăLКămКtТчrОăОtăХКămцmoТrО, it. Materie e Memoria, rom. MКtОrТОă şТă mОmorТО, sp. Materia y memoria (Bergson); Le Mythe de Sysyphe, Mitul lui Sisif, Camus; JřКccusО, rom. Acuz, Zola) Пraг :ă Пr.ă Mais, maman, ils nous racontent au НОuбТчmОă КctОă cОă quТă sřОstă pКssцă Кuă prОmТОr, rom. BТnО,ămКm ,ăНКřă ştТКănОăpovОstОscăьnăКctuăНoТăcОăsОntсmpХ -n actu-ntсТ,ăVТ nТОМ. PОrТplulătraНuМtТvăalăОrgonТmОlorănuăОstОăьntotНОaunaălТpsТtăНОă ТnМТНОntОă НОă rОМОptarО,ă Мaă ьnă Мaгul traducerii unora dintre titlurilor povОştТlorăluТăPОrrault: fr. LaăBОllОăОtălaăBшtО LОăМСatăbottц Le petit chaperon rouge Cendrillon La belle au bois dormant angl. Beauty and the Beast Puss in Boots Little Red Riding Hood Cinderella The Sleeping Beauty rom. FrumoasaăşТăbОstТa MotanulăьnМ l at SМuПТ aăRoşТО CОnuş rОasa Frumoasa din p НurОa aНormТt DТnМoloăНОăПunМ ТaăsaăsОmantТМ ,ătТtlulăОstОăşТăNprăalăunОТăopОrОă prТnă aМОastaă sОă НОosОbОştОă НОă alt ă opОr ,ă НОă altă tОбt,ă НОă altă proНusă artistic. Titlul filmului Dancing North, derivat din metaromanul sau metascenariul italian Dancing Nord. Viaggio tra gli inuit del Canada (RТnalНТs),ă arat ă М ă alОgОrОaă ОНТtorТal ă ОstОă opОrat ă pОntruă aă НТstТngОă МartОa,ă sМОnarТulă şТă ПТlmulă prТntr-oă marМ ă mТnТmalТst ,ă asТgurat ă НОă ortografierea North-Nord, care ar putea constitui – totoНat ă – şТă МonПruntarОaăМОlorăНou ălumТăНОsprОăМarОătratОaг ăproНusОlОăМulturalОă ьnă НТsМu ТО.ă TraНuМ torulă romanuluТă Dancing North/Nord va alege ьntrО:ă non-traducerea titlului (nu intraductibilitate, ci nontraНuМtТbТlТtatОăasumat )ăşТătraНuМОrОaăpОrloМu Тonar . EбТst ă şТă ьnăМaгulă ОrgonТmОlorăsТtua ТТă ьnă МarОă rОportul (Ponts des Arts,ă ОpОnОag)ă şТă lТtОralТsmulă sОmantТМă (Therapy 1995, La TСцrКpТО, rom. Terapia, Lodge; LОă TОstКmОntă ПrКnхКТs, rom. Testamentul francez, Makine; LřIsoХКă ПКtКХО [fr. LřÎХОă ПКtКХО, roum. InsuХКă ПКtКХ ] Rinaldis) sunt alegeri non-cronofage. EбТst ă ьns ă şТă tТtlurТăalăМ rorăОПОМtăОvoМatorăОstОămaТăpu ТnămanТПОst.ăDОăОбОmplu:ăТt. Vento largo, ОбplТМată НОă BТamontТă ьnă glosarulă НОă tОrmОnТă lТgurТă şТă 258 provОnsalТ,ă plasată laă sПсrşТtulă romanuluТ9, care este redat prin ОМСТvalОn ă sТntagmatТМ ă ьnă Пr.ă Vent largue şТă ьnă rom.ă [Vсntă ХКrg]. RОНată lТtОrală ьnă lТmbaă ПranМОг ă şТă ОбplТМată НОă МrТtТМТă şТă traНuМ torТ 10 НrОptă ună vсntă marТnă ТmprОvТгТbТlă şТă nОlТnТştТtor.ă TraНuМОrОaă ьnă lТmbaă romсn ă ОstОă posТbТl ă şТă lТtОral,ăşТă sОmantТМ,ătОrmОnulă marТn rОsМă vсntă larg fiind definit НrОptă „vсntă МarОă batОă ьntrОă travОrsă şТă patruă МarturТă ьnapoТaă travОrsuluТ‖ă (IonОsМuă 1982)11.ă TotuşТ,ă ОПОМtulă pОrloМu Тonară pare complet ratat prin acest procedeu.ă SТngură traНuМ torulă poatОă НОМТНОăНaМ ăs ătranşОгОă– sau nu? – ьnăПavoarОaăПТНОlТt ТТăПa ăНОăautoră (Мaăьnăsolu ТaăМomОntat )ăsauăs ăsОăpun ăьnăsluУbaăМТtТtoruluТ- Тnt . TТtlulă povОştТТă Papuciada (sau istoria armatei bravului c pТtКnă PКpuc), de Camil Petrescu, are un itinerar traductiv similar. Papuciada (unăПОlăНОăoНТsООălТpsТt ăНОăglorТО),ătitlu creat de autor din papuc (< tc.) et crucТКН ,ă ОstОă rОНată ьnă Пr.ă prТnă rОport,ă Papuciade, aМlТmatată graПТМă şТă ПonОtТМ.ă Oră aМОast ă non-traducere are un efect prОvТгТbТl:ă ratarОaă ОПОМtuluТă loМu Тonar,ă ТloМu Тonar,ă pОrloМu Тonar.ă RОМrОarОaă ьnă Пr,ă aă Npră НОă laă Пr.ă babouche (< tc., < persan , format din „pТМТor‖ăşТă „aăaМopОrТ‖,ăv.ăşТăTLFТ)ăşТăcroisade, ar duce la: Baboucheade (ouХřСТstoТrОă НОă ХřКrmцОă Нuă ЛrКvОă cКpТtКТnОă Babouche)12. PОntruă ună toponТmă Мuă ПunМ ТОă НОă ОrgonТm,ă rОportulă poatОă ПТă nОsatТsП М tor.ă AstПОl,ă tТtlulă romanuluТă luТă DumТtruă ОpОnОag,ă MКrКmurОş (localitate – şТăУuНО НТnănorНulăRomсnТОТă– МonsТНОrat ăaă НОsОmnaă МОntrulă topograПТМă ală EuropОТ)ă ОstОă rОНată ьnă Пr.ă Au Pays de Maramures (2001),ăМuăoăaluгТОănОНТsТmulat ălaă„ araămТnunТlor‖ăaăluТă Lewis Carroll. Ună altă tТtluă НОă roman,ă НОă aМОlaşТă autoră romсn,ă ГКНКrnТc ă Оă arta fugii este redat literal-sОmantТМăьnăОngl.ăamОrТМan ăVain Art of the Fugue,ă Нară УoМulă НОă МuvТntОă şТă polТsОmТaă rom.ă Пug sunt recreate de traНuМ torulă ПranМОг,ă МarОă ьmbТn ă ТnspТrată КrpчgОs et pТчgОs ьn:ă Vчnt-larg: (provenzale) letteralmente, vento largo. Vento di mare, a largo raggio; cambia sovente direzione e inquieta i naviganti. Èă НОttoă anМСОă „largaНo‖ă(BТamontТă1994,ă109). 10 „Le vent largue est en Provence un air marin plein de fougue et de caprice dans ses brusques changements de direction‖ (Saundersen 1993); un „vent marin‖.ăTramutaă(1993)ătraНuМОăОбplТМa ТaăНatpăНОă(1991, 109). 11 AМООaşТăНОПТnТ ТОăsОărОg sОştОăşТălaăDumТtruăMuntОanu,ă MКrТn rТО:ămКnuКХă pОntruăХТcООХОăcuăproПТХăНОămКrТn . 12 Pentru utТlТгarОaă МuvсntuluТă babouche,ă aă sОă vОНОaă şТă CСarlОsă Nodier, HТstoТrОăНuăRoТăНОăBoСчmОăОtăcОsăsОptăcСсtОКuбă(1830, 322-323). 9 259 ArpТчgОs.ă RТОnă nОă sОrtă НОă courТr,ă МompОnsсnНă polТsОmТaă rom. Пug , „ПuguО‖ă şТă „ПuТtО‖,ă П r ă s ă maТă pomОnТmă asoМТa ТТlОă ПonОtТМОă ПalsОă pОă care le-arăputОaăНОгvoltaăьnăraportăМuăПr.ă„ПouguО‖. ObsОrv mă М ă antroponТmОlОă МarОă apară ьnă tОбtОă lТtОrarОă suntă rОНatОă automată atunМТă МсnНă suntă ьnso ТtОă НОă apОlatТvО,ă traНusОă prin ОМСТvalОntăsОmantТМăМumăoăТmpunОătraНТ Тa: Le Neveau de Rameau, it. Il nipote di Rameau, rom. Nepotul lui Rameau, La Cousine Bette, engl. Cousin Bette, it. La cugina Bette, rom. VОrТşoКrКă BОttО, PчrОă Goriot, it. Il padre Goriot, sp. El padre Goriot, rom. Moşă GorТot. RОmarМ mă p strarОaă Npră (patronТmОă sauă prОnumО)ă ьnso ТtОă НОă apelative traduse: Goriot, Bette, Rameau etc. UnОorТ,ăsОăьnrОgТstrОaг ă şТăОбМОp ТТ:ăOncle Anghel НОăPanaТtăIstratТ,ărОНatăьnărom.ăMoşăAngСОХ, nuă prТnă ОМСТvalОntulă sОmantТМă „unМСТ‖ă (Мaă ьnă Oncle Vania, Unchiul Vania НОă CОСov),ă alОsă totuşТă ьnă Мatalan ,ă El Tion Anghel, it. Lo zio Anghel, engl. Uncle Anghel. LТtОrară sauă nu,ă tТtlulă ОstОă oă provoМarОă МontТnu .ă AvсnНă ьnă vОНОrОă М ă ПolosТrОaă tОrmОnТloră НОă „substantТvă proprТu‖ă sauă НОă „numОă proprТu‖ă nuă ОstОă ьntotНОaunaă ОМСТvalОnt ă nТМТă ьnă gramatТМ ă şТă lТngvТstТМ ,ă nТМТă ьnă onomastТМ ,ă ьntruМсtă obТОМtТvОlОă şТă pОrspОМtТvОlОă aМОstoraă nuă suntă ТНОntТМОă (LОroвă 2004,ă 30),ă nТă sОă parОă utТlă s ă ПaМОmă Нou ă prОМТг rТ.ă PrТmaă sОă rОПОr ă laă statutulă tТtluluТă luМr rТТă traductologice Le Nom propre en traduction de Michel Ballard, titlu МarОă ОstОă Оlă ьnsuşТă substantТvă sauă numОă proprТu,ă ОrgonТm;ă aă Нoua,ă laă ТntОn ТaătraНuМtТv .ăF r ăaărОгumaăМОrМОt rТlОăМonsaМratОăsubstantТvuluТă sauă numОluТă proprТu,ă mОn Тon m,ă НТnă НorТn aă НОă aă nuă НОnaturaă orТОntarОaă luМr rТТă traНusО,ă М ă МОrМОt rТlОă romсnОştТă ьnă НomОnТuă МlasТПТМ ănumОlОăproprТТăПТОăьnăМatОgorТaăsubstantТvuluТ,ăПТОălОăМonsТНОr ă oăМlas ănomТnal ăТnНОpОnНОnt ,ăПТОălОăplasОaг ă– al turТăНОăpronumОă– ьnă Мlasaă substТtutОloră nomТnalО,ă ПТОă ьnă НТvОrsОă subМlasОă onomastТМОă (Tomescu 1998, 3-15). Înă tОrmТnologТaă gramatТМal ă romсnОasМ ă suntă ьntrОbuТn a Тă tОrmОnТТăНОă„substantТvОăproprТТ‖13,ărОspОМtТvăНОă„numОăproprТТ‖14. Am DОă laă I.ă ManlТuă şТă Ioană SlavТМТ,ă Cursă prКctТcă şТă grКНКtă НОă grКmКtТc ă romсn (1900, 15), la D. Macrea, GrКmКtТcКă ХТmЛТТă romсnО (1954, 124); Iorguă IorНană şТă VlaНТmТră Robu,ă LТmЛКă romсn ă contОmporКn (1978, 368); Dumitru Irimia, StructurКă grКmКtТcКХ ă Кă ХТmЛТТă romсnО.ă NumОХОă şТă pronumele. Adverbul („avсnНănumaТădenotat nuăşТăsens, substantivele proprii Нoară НОnumОsМ...‖ă (1976,ă 37),ă „substantivele proprii sunt incompatibile cu НОtОrmТnarОaă prТnă artТМolă nОСot rсt‖ă (38),ă „subă aspОМtă ПonОtТМ,ă substantТvОlОă proprТТăПОmТnТnОănuăМunosМăunОlОăaltОrnan ОăПonОtТМОăНТnăПlОбТunОaăМauгal ăaă substantТvОlorăМomunО‖ă(49),ăDТmТtrТОăMaМrОa,ăLТmЛКăromсn (1956,ă71)ăş.a. 13 260 alОsătОrmОnulăМonsaМratăьnăonomastТМ ,ăьnăНaunaăМОluТăutТlТгatămai ales ьnă gramatТМТ,ă şТă amă rОНat,ă aşaНar,ă Пr.ă nom prin echivalentul lexical „numО‖,ă Мuă toatОă М ă – ьnă МonПormТtatОă Мuă gramatТМТlОă romсnОştТă şТ,ă МСТar,ă МonПormă Мon ТnutuluТă luМr rТТă traНusОă – „substantТv‖ă ară ПТă Пost,ă МОlă pu Тn,ă laă ПОlă НОă aНОМvat,ă ьntruМсtă nu toate numele proprii din ПranМОг ă suntă numОă proprТТă ьnă romсn ,ă nТМТă m Мară ьntotНОaunaă substantive proprii (de exemplu: ună FrКnхКТs, un francez), iar alte nume proprii sunt, la origine, substantive comune. DaМ ă tТtlulă voНОvТluluТă luТă E.ă LabТМСО,ă Embrassons-nous, Folleville, ОstОăuşorătransПОrabТlăьnăaltОălТmbТ,ăprТnătraНuМОrОălТtОral ăşТă report al Npr: TS:ă LОă vauНОvТllОă НОă EugчnОă LabТМСО Embrassons-nous, Folleville est paru en 1850 T ă (rom.):ă VauНОvТlulă SКă nОă ьmЛrКtТsКm,ă FoХХОvТХХО НОă EugчnОă LabТМСОăaăaparutăьnă1850 T ă(Тt.):ă[…]ăAbbracciamoci, Folleville […] T ă(Оngl.):ăGive Us a Hug, Folleville! 15 T ă(nl.): Reik mij de hand, Folleville! (trad. de P. H. Schroder, 1931) RОМontОбtualТгarОaă luТă ПaМОă traНuМОrОaă problОmatТМ .ă Not mă Нou ăsТtua ТТăНОărОМontОбtualТгarО: V. Titu Maiorescu, Despre НОscrТОrОКăХТmЛОТărumсnО, 1866, 7, 31, 44, 59, 62, 68; I. Manliu, Ioan Slavici, CursăprКctТcăşТăgrКНКtăНОăgrКmКtТc ăromсn , SoМОМăȚăComp,ă1900,ă130,ă186,ă188;ăNPă(МСТarăМuăaМОast ăabrОvТОrО,ă210)ăьnă „LТmbaă romсn ‖,ă InstТtutulă НОă LТngvТstТМ ă BuМurОştТ,ă 1966,ă p.ă 209-211; Al. Graur, Mic tratat de ortografie,ă BuМurОştТ,ă EНТturaă ŞtТТn ТПТМ ,ă 1974,ă p.ă 54.ă 102,ă 132;ă ьnă „CОrМОt rТă НОă lТngvТstТМ ‖,ă volă 32-36, Institutul Iorgu Iordan, Academia RSR, 1987, p. 162, 179, 171 sqq.; GrКmКtТcКă ХТmЛТТă romсnО, BuМurОştТ,ă EНТturaă AМaНОmТОТă RPR,ă 1963,ă p.ă 88,ă 89,ă 102ă sqq.;ă EugОnă CсmpОanu,ă Substantivul: studiu stilistic, BuМurОştТ,ă EНТturaă ŞtТТn ТПТМ ă şТă EnМТМlopОНТМ ,ă1975,ăp.ă102:ă„numОlОăproprТТăsuntăТnНТМatТvО,ăТarăМОlОăМomunОă semniПТМatТvО‖;ăIorguăIorНanăМonsТНОr ăМ ăoă„marОăpartОăНТnănumОlОăproprТТ‖ă suntă „apОlatТvОă ТгolatО,ă avсnН,ă aНТМ ,ă ună sОnsă spОМТal,ă aplТМată laă ună sТngură obТОМtăsauălaăoăsТngur ăПТТn ‖ă(Scrieri alese, Editura Academiei RSR, 1968, 184); ProЛХОmОăНОăХogТc , vol. 9,ăEНТturaăAМaНОmТОТăRSR,ă1986,ă38:ă„numОlОă proprii sunt simboluri, fie semimotivate [...], fie arbitrare.ăAtunМТăМсnНăsuntă ПolosТtОă ьnă prОгОn aă obТОМtОlor,ă ьnă МontОбtОlОă pragmatТМО,ă numОlОă proprТТă ПunМ ТonОaг ,ă ьnНОosОbТ,ă НrОptă sОmnОă ТnНТМatoarОă şТă НrОptă semnale (vocativ, ТmpОratТv).‖ 15 „CosmopolТs‖,ă n°62,ă JunОă 2005:ă 62.ă URL: http://pages.cs.wisc.edu/~suan/ vie/cosmo/Cosmopolis-62.pdf 14 261 „CОt «Embrassons-nous, Folleville», aussi soudain МommanНО,ănousămОtămalăрăl‘aТsО‖ (Maurice 2000). que de sau „Embrassons-nous, Folleville.ăCСaСutцsăparălaăМrТsОăцМonomТquО,ălОsă lОaНОrsă Нuă G20ă ontă ПaТtă УОuНТ,ă 2ă avrТlă р Londres, une belle НцmonstratТonăН‘unТtц‖ă(RoМСОă2009,ă6). ÎnăПunМ ТОăНОăМontОбt,ăНОăТntОn ТaăauМtorТal ,ăНОăПТnalТtatОaăTS,ă rОspОМtТvăaăT ,ăНОăНОstТnatar,ăОrgonТmulărОТnvОstТtăМuăsОnsulăpОăМarОăТă l-aăМonПОrТtăvoНОvТlul,ăьnăaМОstăМaг,ăarăputОaăПТărОНatăsОmantТМ,ăНarănuă formal prin: 1) latinismul nolens-volens, 2) ОбprОsТaărom.ăОМСТvalОnt ,ă vrОТănuăvrОТ…, 3) S ătrОcТăprТnăПurcТХОăcКuНТnО la ... (din lat. furculae caudinae);ă 4)ă prТnă ОбprОsТaă ТНТomatТМ ă Vrei, nu vrei, bea, Grigore, КgСОКsm ,ă apt ă s ă rОНОaă ОПОМtulă pОrloМu Тonar,ă Нară nuă şТă ОПОМtulă loМu Тonar. Concluzie EstОă НОă НorТtă Мaă rОla Тaă МarОă sОă ТnstaurОaг ă ьntrОă sМrТТtor,ă traНuМ toră şТă МТtТtorul- Тnt ă s ă ПТОă asОm n toarОă Мuă МОaă stabТlТt ă ьntrОă autoră şТă МТtТtorul-surs .ă PОntruă aă atТngОă aМОstă obТОМtТvă orТМОă proМОНОuă de traducere pare justificat – traНuМОrОălТtОral , report, adaptare, creare de noi Npr ori de noi ergonime –,ăatсtaătТmpăМсtărОгultatulăМorОspunНОă şТăr spunНОăaştОpt rТlorăşТăТntОn ТТlorătraНuМtТvОămultТplО,ăМonУugatОăьnă spa ТulătraНuМОrТТ:ăpsТСologТМ ,ăsОmantТМ ,ăМultural ,ăТНОologТМ . Referin eăbibliografice Ballard, Michel. NumОХОă proprТТă ьnă trКНucОrО [titlu original: Le Nom propre en traduction. Paris: Ophrys, 2001]. Traducere МoorНonat ă НОă G.ă Lungu-BaНОa.ă PrОПa ă şТă notОă НОă traНuМОrОă de G. Lungu-Badea. TТmТşoara:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst, 2011. Bally, Charles. TrКТtцă НОă stвХТstТquОă ПrКnхКТsО, vol. I. Heidelberg: Winter, 1951. Delisle, Jean. LКăTrКНuctТonărКТsonnцО. 2e цНТtТon.ăOttaаa:ăPrОssОsăНОă l‘UnТvОrsТtцăН‘Ottaаa,ă2003. Frege, F. L. G. SОnsăОtăDцnotКtТon [traНuМtТonăПranхaТsОăНОăC.ăImbОrt].ă In: Gottlob Frege. лcrТtsă LogТquОsă Оtă PСТХosopСТquОs. Paris: Seuil, 1971: 102-126. 262 GalТsson,ăR.,ăAnНrц,ăJ.-C. Dictionnaire de noms de marques courants. Essai de lexiculture ordinaire. Paris: Didier Erudition, 1998. Gary-Prieur, Marie-NoщllО.ă Grammaire du nom propre. Paris: PUF, 1994. Hoek, Leo H. La marque du titre. Paris: Mouton, 1981. Ionescu, Gh. DТc ТonКrămКrТn rОsc.ăBuМurОştТ:ăEНТturaăAlbatros,ă1982. KцМСТМСТan,ă PatrТМk.ă „LОă PassОură mцlanМolТquО‖.ă Le Monde, 13ă août 1993. Kleiber, Georges. ProЛХчmОsă НОă rцПцrОncО.ă DОscrТptТonsă НцПТnТОsă Оtă noms propres. Paris: Klincksieck, 1981. Kripke, Saul. La Logique des noms propres [titlu original: Naming and Necessity].ăParТs:ăлНТtТonsăНОăMТnuТt,ă1982. Leroy, Sarah. Le nom propre Оnă ПrКnхКТs. Paris: Editions Ophrys, 2004. Lungu-Badea, Georgiana. „LОsă TТtrОs:ă ПonМtТonsă Оtă rólОsă Нansă laă traНuМtТon‖.ăBuХОtТnuХăŞtТТn ТПТcăКХăUPT, fasc. Limbi moderne, tom 44, 58, 1999: 41-44. Lungu-Badea, Georgiana. Teoria culturemelor, teoria traducerii. TТmТşoara:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2004. Lungu-BaНОa,ă GОorgТana.ă „QuОlquОsă quОstТonsă МonМОrnantă laă traНuМtТonă НОsă nomsă proprОs:ă applТМatТonă auă roumaТn‖.ă In:ă T.ă MТlТarОssТă (цН.).ă La Traduction: philosophie, linguistique et didactique. Lille: UnivОrsТtцă CСarlОsă НОă GaullОă – Lille3, МollОМtТonăUL3ă„TravauбăОtăRОМСОrМСОs‖,ă2009a:ă249-252. Lungu-BaНОa,ă GОorgТana.ă„RОmarquОsăsurălОă МonМОptă НОă МulturчmОŗ.ă Translationes, 1, 2009b: 15-78.ă TТmТşoara:ă EНТturaă UnТvОrsТt ТТăНОăVОst. Lungu-BaНОa,ă GОorgТana.ă „Un panorama de la traduction roumaine des noms propres (roumain-ПranхaТs)‖. In:ăT.ăMТllТarОssТă(цН.). DОă ХКă ХТnguТstТquОă рă ХКă trКНuctoХogТО. Presses Universitaires du Septentrion, 2011a. Lungu-Badea, Georgiana.ă „La traduction (im)propre des noms propres littОraТrОs‖.ă In: Translationes. Editor-in-chief: G. Lungu-Badea and Alina Pelea, 3, 2011b. Lungu-Badea, Georgiana. „TraНuТrОă lОsă ОППОtsă Н‘цvoМatТonă НОsă МulturчmОs:ăunОăaporТО?‖.ăIn: DОsăMotsăКuбăКctОs.ă«JОКn-RОnцă LКНmТrКХ:ă unОă œuvrОă Оnă mouvОmОnt». Paris: Editions Anagrammes, n 3 (2012): 289-308. Mill, John Stuart. SвstчmОă НОă ХogТquОă dans SвstчmОă НОă ХogТquОă ТnНuctТvОă Оtă НцНuctТvО:ă Обposцă НОsă prТncТpОsă НОă ХКă prОuvО. LТчgОs-BruбОllОs:ăPТОrrОăMarНaga,ăцНТtОur,ă1988ă[1843].ă 263 RaskТn,ă LвНТa.ă „DОă laă traНuМtТonă НОsă nomsă proprОs‖.ă Anales des Filologia Francesca, 12, 2003-2004: 371-383. RoМСО,ă MarМ.ă „PОnНantă МОsă tОmps,ă lОsă traНОrsă НОă laă CТtвă ontă laă tшtОă aТllОurs‖.ăLe Monde, samedi 4 avril 2009: 6. Saundersen, Emmanuel. „La terre gaste‖.ăLa Croix, 20 juin 1993. Sublet, J. Levoile du nom. Essai sur le nom propre arabe. Paris: PUF, 1991. TomОsМu,ă DomnТ a.ă GrКmКtТcКă numОХoră proprТТă ьnă ХТmЛКă romсn . BuМurОştТ:ăEНТturaăALLăEНuМatТonal,ă1998. Tramuta, Marie-Josц.ăLКăQuТnгКТnОăХТttцrКТrО, 1er НцМ.ă1993. Online documents Lexique des termes marins. S.v. http://www.mandragore2.net/ dico/lexique1/lexique1.php?page=r. MaurОl,ă DОnТs,ă Tran,ă MТМkaщl. „UnОă ontologТОă multТlТnguОă НОsă nomsă propres‖. Corela.ă Numцrosă spцМТauб:ă Le traitement lexicographique des noms propres, 2005. Disponibil online la: http://edel.univ-poitiers.fr/corela/document.php?id=460 (МonsultцălОă21ămaТă2008). Plato, Cratylus. S.v. Disponibil online la: http://philosophy.eserver. org/plato/cratylus.txt. Corpus BalгaМ,ă Honorцă НО.ă Cousin Bette. Translated with notes by Sylvia RapСaОl.ă OбПorН:ă OбПorНă PrОssă UnТvОrsТtв,ă „OбПorНă WorlН‘să ClassТМs‖,ă1992. Biamonti, Francesco. Vento largo. Torino: Giulio Einaudi editore, [1991] 1994. (Vent largue.ă TraНuТtă Оnă ПranхaТsă pară BОrnarНă SТmОonО.ăлНТtТonsăVОrНТОr,ă1993). Djuvara, Neagu. CТvТХТsКtТonsă Оtă ХoТsă СТstorТquОs.ă EssКТă НřцtuНОă compКrцОă НОsă cТvТХТsКtТons. Paris/La Haye: Djuvara et Moutton et Cie, 1975. Djuvara, Neagu. CТvТХТгК ТТă şТă tТpurТă ТstorТcО.ă Ună stuНТuă compКrКtă КХă cТvТХТгК ТТХor.ă TraНuМОrОă НТnă ПranМОг ă НОă ŞОrbană BroМСц.ă BuМurОştТ:ăHumanТtas,ă2007. IstratТ,ă Panaэt.ă Kyra Kyralina y El Tion Anghel. Valencia: Editorial Pre-TОбtos,ă2008.ăTraНuММìonăОnăМastОllano. Lodge, David. Therapy. London: Penguin Books, 1995. TСцrКpТО. TraНuТtăНОăl‘anglaТsăparăSuгannОăV.ăMaвouб.ăRТvagОsăpoМСОs/ă BТblТotСчquОă цtrangчrО,ă 2004.ă Terapia. Traducere de Radu ParasМСТvОsМu.ăIaşТ:ăEНТturaăPolТrom,ă2002. 264 MakТnО,ăAnНrОэ.ăLe Testament franхКТs. Paris: Gallimard, 1995. MakТnО,ă AnНrОэ.ă Testamentul francez.ăTraНuМОrОăьnă lТmbaă romсn ă НОă VТrgТnТaăBaМТu.ăIaşТ:ăEНТturaăPolТrom,ă2002. Nodier, Charles. HТstoТrОă Нuă RoТă НОă BoСчmОă Оtă cОsă sОptă cСсtОКuб. ParТs:ăDОlanglОăFrчrОsăлНТtОurs-Libraires, 1830. RabОlaТs,ă FranхoТs. Gargantua et Pantagruel. MТsă Оnă ПranхaТsă moderne par Messire Jehan Garros. ParТs:ă LТbraТrТОă GrünН,ă 1945. RabОlaТs,ă FranхoТs.ă GКrgКntuКă şТă PКntКgruОХ.ă Înă romсnОştОă НОă AlОбanНruă HoНoş,ă prОПa ă НОă N.N.ă ConНООsМu,ă CuvсntuХă trКНuc toruХuТ. CСТşТn u:ăEНТturaăHвpОrТon,ă1993.ă Rinaldis, Antonio. Dancing Nord. Viaggio tra gli inuit del Canada. Torino: E.D.T. Edizione di Torino, 1999. Rinaldis, Antonio. LřIsoХКă ПКtКХО. Viennepierre Edizioni, 2006. TraНuМОrОă ьnă lТmbaă romсn ă (ПragmОntО)ă НОă AnnОă PoНa,ă ьnă Translationes, nr. 4, 2012. ОpОnОag,ăDumТtru.ăMКrКmurОş. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2001. ОpОnОag,ă DumТtru.ă Auă pКвsă НОă MКrКmurОş. Traduit du roumain par Alain Paruit. Paris: P.O.L. editeur, 2001. Tsepeneag, Dumitru. ArpТчgОs.ă RТОnă nОă sОrtă НОă courir. Traduit du roumain par Alain Paruit. Paris, Flammarion, 1973. Tsepeneag, Dumitru. Zadarnica e arta fugii. BuМurОştТ:ă EНТturaă Albatros, 1991. Tsepeneag, Dumitru. Vain Art of the Fugue. Translated by Patrick Camiller, Dalkey Archive Press, 2007. Visniec, Matei. MКТs,ămКmКn,ăТХsănousărКcontОntăКuăНОuбТчmОăКctОăcОă quТăsřОstăpКssцăКuăprОmТОr.ăParТs:ăL‘EspaМОăН‘unăТnstant,ăМoll.ă „MaТsonăН‘EuropО‖,ă2004. Voltaire. CКnНТНОă ouă ХřoptТmТsmО.ă лНТtТonă prцsОntцО,ă annotцОă Оtă МommОntцОăparăAnНrцăMagnan.ăParТs:ăBordas, 1979. Voltaire. CКnНТНОă ouă ХřoptТmТsmО.ă лНТtТonă prцsОntцО,ă annotцОă Оtă МommОntцОăparăJОanăGolНгТnk.ăLТbraТrТОăLaroussО,ă1990. Voltaire. MТcromцgКs.ă ГКНТg.ă CКnНТНО. Introduction, notes, bТblТograpСТО,ă МСronologТОă pară RОnцă PomОau.ă ParТs:ă Flammarion, 1994. Voltaire. Candid sau optimismul. Traducere de Al. Philippide, studiu introductiv de N. N. Condeescu. CСТşТn u:ăEНТturaăHвpОrТon,ă 1993. Voltaire. CпnНТНoăoăОХăoptТmТsmo. In: Voltaire. CпnНТНo.ăMТcromОgКs.ă Zadig. EНТМТяnăвătraНuММТяnăНОăElОnaăDТОgo.ăMadrid Catedra, „LОtrasăUnТvОrsalОs‖,ă2001:ă57-169. 265 Voltaire. CКnНТНoă ovvОroă ХřottТmТsmo. Traduzione di Riccardo Baccheli, con un saggio di Roland Barthes. Milano: Arnoldo Mondadori Eitore S.p.A., 1988. Voltaire. Candide. Stanley Appelbaum (ed.). Anonymous English version. Mineola N. Y.: Dover Thrift Editions, 1991. Voltaire. Candide or Optimism. Translated by Raffel Burton. New Haven: Yale University Press, 2005. Noti ăbiobibliografic Georgiana LUNGU-BADEA – proПОsorăunТvОrsТtarăНoМtorăьnă cadrul DepartamОntuluТăНОălТmbТă ТălТtОraturТămoНОrnО,ălaăFaМultatОaăНОă LТtОrО,ă IstorТОă Тă TОologТО,ă UnТvОrsТtatОaă НОă VОstă НТnă TТmТ oara,ă НТrОМtoră ală МolТТă НoМtoralОă НОă tТТn Оă umanТstО,ă rОНaМtor- ОПă ală revistelor Dialogues francophones Т Translationes; membru-fondator al Centrului de Cercetare ISTTRAROM-TranslatТonОs;ă mОmbruă ьnă МomТtОtulă tТТn ТПТМă ală ОНТturТloră ArtoТsă PrОssОsă UnТvОrsТtцă (Arras,ă Fran a),ă ГОtaBooksă (BuМurОştТ),ă Eurostampaă (TТmТşoara),ă ală maТă multor reviste de specialitate – a publicat 9 c r Тă ьnă МalТtatОă НОă unТМă autor,ă aă МoorНonată 9ă volumОă Тă aă publТМată pОstОă 90ă НОă artТМolО,ă ьnă lТmbТlОăПranМОг ă Тăromсn . 266 TRADUCEREAăDEăPOEГIEăÎNă CONTEXTULăCERCET RILORă TRADUCTOLOGICE LUMINI AăVLEJA Universitatea de Vest din TТmТşoara, RomсnТa Abstract: Although translations are for thousands of years and the first reflections on the act of translation existed for over two thousand years, traductology is emerging as a discipline only recently, approximately for the last two decades of the history of translation past. Investigation on the history of translation can lead to revealing the timeliness and usefulness concepts which, in the beginning, enjoyed of the attention of renowned linguists (as Jakobson, Nida, Mounin) and, later on, they record a split vision and strictly linguistic approach to translation. Since the 1990s it stands a new spirit came from sociology, influencing translation studies, but we can also talk aboutăanăТntОrНТsМТplТnarвă―sОМtorТгatТon‖:ătОrmТnologв,ăthe practice of translation, and the interpretation come to complete the unity and complexity of translation. There is already some proofs that the interdisciplinary translation approach could be a stimulate that gives a very accelerated pace of research and the results are fruitful. Translation from everywhere, with its specific characteristics, even if we talk about the French, English, German, American, Canadian, Italian, Spanish or Romanian space, show the same tendency to divide into more translations, depending on the basic specialty of the translator and its center of interest (literature, semiotics, linguistics, psycholinguistics, sociology etc.) as well as its study objects (word, phrase, sentence, text, translation processes, intentions of communication etc.) About the mechanisms of meeting a language to another one and its poetic world it has been already written quite a lot. Acting on the potential of thought and sensitivity, the translator of poetry faces, as distinguished Croce (Aesthetics, Bari, 1926), with the inability to compose the non-repeatability on second and third hand. The untranslatability is the life of language, as observe also Steiner (After Babel, 1983, 304) and, more, it has been advanced to the idea that in the translation of poetry everything is delusion (Vladimir Nabokov, 267 "Problems of Translation: Onegin in English", Partisan Review, XXII, 1955). We intend to follow in this article how it is reflected in studies of translation the problem of the levels of translatability of poetic texts, the losses/compensations of expressiveness. The understanding and translation of poetry requires a hermeneutical process, artistry and a МlОvОră monТtorТngă oПă аorН‘să ОnОrgвă onă lТnguТstТМă lanНă аСТМСă Тsă unstable, sometimes with fundamental losses. We try to follow and find some marks that we are offered by translation studies about the authorial, textual, lecturers and translating court. The poetic phenomenon was analyzed by various commentators in different terms, depending on rhetorical strategies (in Romanian literature Mircea Scarlat spoke, in this regard, of lavish decorating and the refusal of adornment) or eras characterized by a certain kind of rhetoric. To what extent is translation a faithfully report to rhetorically code, with rhythmic phenomenon, with noise or lexical choices? And to what extent is the interpretation or misrepresentation? On the poetic texts studied in the mirror, the traductologists and translators, implicitly, refer to a problem that requires more thought and adjacent explanatory, descriptive, interpretative demarche. Keywords: traductology, literary translation, translation of the poetic text, court lecturers, translation court. Introducere EбamТnсnНă ьnНОaproapОă opОra Тaă НОă traНuМОrО,ă Paulă RТМoОură П МОaăНТstТnМ ТaăНТntrОătraНuМОrОăşТătraНuМtТbТlТtatО.ă„TraНuМОrОaăОstОăoă starОă НОă Пapt,ă traНuМtТbТlТtatОaă ОstОă oă starОă НОă НrОpt.‖,ă aПТrmaă celebrul traНuМ tor,ă СОrmОnОut,ă ПОnomОnolog,ă ПТloгoПă ПranМОгă (RТМoОură 2005,ă 48).ă Totă Оlă luaă ьnă НТsМu ТОă НТПОrТtОă moНОlОă potrТvТtОă pОntruă sТtua ТТă spОМТПТМО.ă Înă МonМОp Тaă sa,ă opОra Тaă НОă traНuМОrОă prОsupunОă maТă ьntсТă ОбТstОn aăunorătraНuМ torТăbТlТngvТ,ăНОМТăăaăunorămОНТatorТăьnăМarnОăşТă oasО;ă apoТă Оaă Мonst ă ьnă М utarОaă МОlОТă maТă bunОă aНОМv rТă Мuă putТn ă ьntrОă rОsursОlОă proprТТă lТmbТТ-gaгН ă şТă МОlОă alОă lТmbТТă НОă orТgТnО;ă ьnă aМОstă sОns,ă nuă mОrТt ă s ă prО uТmă moНОlulă orgolТosă ală „spolТОrТТă ОgТptОnТlor‖ă pОă МarОă ьlă ьntсlnТmă oă Нat ă laă SПсntulă AugustТn,ă МТ,ă maТă НОgrab ,ă moНОlulă maТă moНОstă propusă НОă vonă HumbolНt,ă ală ьn l rТТă gОnТuluТă proprТОТă lТmbТă laă nТvОlulă gОnТuluТă lТmbТТă str ТnО,ă maТă alОsă atunМТă МсnНă ОstОă vorbaă НОă МrОa ТТă orТgТnalОă МОă МonstТtuТОă oă provoМarОă pentru limba-gaгН .ă CООaă МОă ьnsОamn ă s ă loМuТОştТă Мuă aНОv rată laă 268 CОl lalt,ă pОntruă a-lă putОaă apoТă М l uгТă М trОă tТnОă ьnsu Т,ă ьnă МalТtatОă НОă musafir invitat (Ricoeur 2005, 48). EstОă ştТută М ă aМtulă traНuМОrТТă sОă МonПrunt ă atсtă Мuă oă sОrТОă НОă ОбТgОn Оă şТă МapМanОă НОă orНТnă gramatТМal,ă lОбТМală şТă stТlТstТМ,ă Мсtă şТă Мuă ОбТgОntОăМarОă ТnăНОăМulturaăşТărОПlОМ ТaănuăНoarăaătraНuМ toruluТ,ăМТăşТă de cea a publicului- Тnt ,ă maТă alОsă atunМТă МсnНă vorbТmă НОă traНuМОrОă lТtОrar .ă Înă aМОstă sОns, termenii Кă t Хm cТ,ă t Хm cТrО,ă Кă r st Хm cТ,ă r stКХm cТrО1 ТnstТtuТОăoărОla ТОăoarОМumăНОМalat ăМuăaМtulătraНuМОrТТ. Preciz riăconceptuale Pornind de la acest model care presupune extinderea spiritului traНuМОrТТă laă raportulă НТntrОă МulturТ,ă „aНТМ ă laă Мon ТnuturТlОă НОă sОnsă vehiculte de traducОrО‖ă(RТМoОură2005,ă48),ănОăpunОmăьntrОbarОa,ăНОУaă rОtorТМ ,ăНaМ ătraНuМОrОaălТtОrar ăОstОăoăart ăsauăoăştТТn ?ăV гut ămaТă ОбaМtă Мaă art ă sus Тnut ă НОă oă ştТТn ,ă traНuМОrОaă poОгТОТă prОsupunО,ă ьnă prТmulărсnН,ăНТstТnМ ТaăьntrОămoНalТt ТlОăОбprОsТОТălТrТМОăşi reflectarea obТОМtТv ăaătrОМОrТТăНОălaăstarОaăpoОtТМ ălaăПormaăpoОtТМ ăprТnăproТОМ Тaă unОТă st rТă НОă sОntТmОntă şТă aă unОТă st rТă НОă spТrТt.ă Oă opОr ă lТtОrar ă nuă poatОăПТăМrОat ,ărОМОptat ăşТătraНus ăП r ăМunoaştОrОaăşТăaplТМarОaăunoră moНОlО,ănormОăşТăМonvОn ii. IntОn Тaănoastr ănuăОstОăaМООaăНОăaăoПОrТăsolu ТТ,ăМТăНОăaăsublТnТaă МomplОбТtatОaăНОmОrsuluТăatсtăpОntruătraНuМ tor,ăМсtăşТăpОntruăМТtТtorulă traНuМОrТТ.ă UnОlОă problОmОă МarОă НОrТv ă НОă aТМТ,ă prОМumă nОьn ОlОgОrОaă textului, ar putea avea ca jaloane comune (nО)МunoaştОrОaă lumТТă şТă aă unТvОrsuluТă ПТМ Тonal,ă organТгatОă subă Пormaă unОТă ОnМТМlopОНТТ.ă Obiectivul unei traduceri bune nu este acela de a fi copie a originalului sau de a exprima exact ideea originalului, ci de a oferi posibilitatea de aăьntсlnТăaМОast ТНОО,ăНОăaămОn ТnОălОg turaăНТntrОătoatОăМomponОntОlОă tОбtuluТăьnătОбtulăьnsuşТ.ăEăТmposТbТlăМaătoatОăaМОstОăМomponОntОăs -şТă mОn Тn ă sОmnТПТМa Тaă ьnă tОбtul- Тnt ă (Мuă toatОă Мonota ТТlОă şТă rОpОrОle ОбtratОбtualОă МarОă ьnă Мultura- Тnt ă voră ПТă НТПОrТtО).ă Caгă Мuă atсtă maТă НТПТМТlă ьns ă Мuă Мсtă ună tОбtă lТtОrară sОă baгОaг ă pОă alt ă opОr ă lТtОrar ;ă GОluă IonОsМu,ă ьnă ală s uă Cuvсntă ьnКТntО ală М r ТТă Universaliile traducerii. Studii de traductologie НОă MagНaă JОanrОnauН,ă prОМТгaă ьnă lОg tur ă Мuă aМОştТă tОrmОnТ:ă„CьtăprТvОştОătОrmОnulăНОă«t lm МТrО»,ăОlăОstОă[...]ăunăsТnonТmăНОstulă НОăТmpОrПОМtăalăno ТunТТăНОă«traНuМОrО».ăElăьnsОamn ăşТăaăprОluМra,ăpОăьn Оlesul destinatarului, ceea ce a spus emitentul – НОМТă oă «aНaptarО»ă pОă МarОă oă traНuМОrОă МorОМt ă ară trОbuТă s ă oă ОvТtО.ă Caă s ă nuă maТă spună М ă oarОМumă arСaТгantulă«r st lm МТrО»ăьnsОamn ăoăvarТant ăМomОntat ăьnăМСТpăp rtТnТtorăaă unuТătОбtăьnălТmba- Тnt ,ăprОгОntat ăМaăaНОv rat ,ăНarăьnăПonНăПals ă(sauăьnămoНă prОmОНТtatăНОПormat ăМaăьn ОlОs)‖ (Jeanrenaud 2006, 9). 1 269 cititorul s-ară putОaă s ă nuă poat ă Тntraă ьnă struМturaă proПunН ă aă tОбtuluТă literar. Dup ăМumăsus ТnăunТТăautorТă(Comloşan,ăBorМСТnă2003,ă127), „Modurile ar corespunde unor formОă aă prТorТ,ă unТvОrsalО,ă ОsОn ТalОă ale discursului literar,ăМarОăНОМurgăНТnăПormОlОăМОlОămaТăgОnОralОăşТă МomunОăНОăstruМturarОăaălТmbТТăьnăcomunicare. Ele sunt generate de sТtuК ТКă НОă discurs,ă Мaă tТpurТă НОă Оnun arО,ă ПunМ ТТă alОă lТmbaУuluТă sauă acte de vorbirО,ă şТă ПaМă partОă НТnă sТstОmulă НОă utТlТгarОă aă lТmbТТă ьnă sТtua ТТătТpТМОăНОăcomunicare.‖ (CoşОrТuă1993) MoНurТlОăauăПostăМonsТНОratОă„ПormОănaturalО‖,ăьnăsОnsulăМ ăşТară avОaă orТgТnОaă ьnă uгulă „normal‖,ă non-lТtОrară ală lТmbТТ.ă Totă ьnă DТc ТonКrăНОăcomunТcКrОă(ХТngvТstТc ăşТăХТtОrКr ) autoarОlОă(Comloşan,ă BorМСТnă2003,ă127)ăarat ăМ ăunТТăpoОtТМТОnТ,ămaТăalОsăМОТăМОăprovТnăНТnă spa Тulă Мulturală gОrman,ă prОМumă KaвsОră 1979,ă МonsТНОr ă moНurТlОă ОpТМ,ă lТrТМă şТă НramatТМă Мaă ПТТnНă atТtuНТnТă ПormantОă ПunНamОntalО,ă neconven ТonalО,ăunăПОlăНОăgОnurТănaturalО,ămoНurТăНОătr ТrО,ătТpurТăНОă vТгТunОă asupraă lumТТă sauă ПunМ ТТă ОsОn ТalОă alОă lТmbТТ,ă sustr gсnНu-se prТnă aМОastaă НОtОrmТn rТТă soМТalОă şТă МulturalОă (MonТМaă SpТrТНonă 1981,ă 378-379). DОă Пapt,ă moНurТlОă nuă suntă „ПormОă naturalО‖,ă МСТară НaМ ă suntă moНОlОă gОnОralОă alОă ОбprОsТОТă lТtОrarО;ă ОlОă rОprОгТnt ă moНОlОă alОă ПormОloră pОă МarОă lОă prТmОştОă НТsМursulă lТngvТstТМă ьntr-oă sТtua ТОă НОă МomunТМarОă„nОnatural ‖,ăМultural .ăBasТlăMuntОanuă(1967)ălОănumОaă constante dialectice ale uzului litОrară ală lТmbТТ,ă ОбplТМсnНă М ă apar Тnă sТstОmuluТălТtОrarăşТănuăМОluТălТngvТstТМ.ă Oprindu-sОă asupraă tОбtuluТă lТtОrar,ă pОă МarОă ьlă НОПТnОsМă ьnă МontОбtă ОpТstОmologТМă ьnă DТc ТonКră НОă comunТcКrОă (ХТngvТstТc ă şТă ХТtОrКr ),ăautoarОlОă(Comloşan,ăBorМСТn 2003, 129) prОМТгОaг :ă „Dintre modurile de prezentare a textului literar, modul poetic, МarОănuăsОăМonПunН ăМuăПormaăvОrsТПТМat ,ăaăПostăМОlăНТntсТăТНОntТПТМată НОă tОorОtТМТОnТ.ă PrТmaă НОПТnТ ТОă aă poeziei (v.ă ArТstotОl)ă vОНОaă ьnă aceasta modul mimetic,ă aНТМ ă aМОlă tip НОă Оnun КrО ce are ca finalitate crearea de imagni cu ajutorul semnelor limbii. Aceste ТmagТnТăpotăПТăsТmulaМrОă(ТmТta ТТ)ăalОălumТТărОalОăsauăpotăПТăТmagТnТă alОă unoră luМrurТă МarОă nuă ОбТst ă ьnă rОalТtatОă şТă МarОă suntă proНusulă fanteziei vorbitorului. Poezia ОstО,ă ьnă aМОast ă aММОp ТunО,ă vorbire МarОă proНuМОă rОprОгОnt rТă mОntalО,ă П r ă pОrМОp ТТă şТă sОnгa ТТă prОalabТlО,ă atunМТă МсnНă sОă ОбМuНОă posТbТlТtatОaă unОТă ОбpОrТОn e a realului. Pentru Aristotel modul poetic НОă ПunМ ТonarОă aă lТmbТТă ьnă vorbire se caracterizeaг ăprТnăОПОМtulăaМОstuТătТpăНОăОnun :ăТmagТnОaă nОmotТvat ăНОăОбpОrТОn aăМuărОalТtatОa,ăşТăanumОăfic iunea‖. 270 TrОМсnНăьnărОvТst ăТpostaгОlОăОuluТăvorbТtor,ăautoarОlОăsuntăНОă aМorНăМuăKтtОăHamburgОră(1986)ăМarОăМonstat ă„М ăОnun КrОКăliterară poatОă rОМurgОă şТ laă altОă moНalТt Тă НОМсtă МОlОă spОМТПТМОă Оnun rТТă МomunО.‖ă HamburgОră sОă rОПОr ă laă modul liric, pОă lТnТaă traНТ ТОТă gОrmanОă (unТТă poОtТМТОnТă suntă aНОp Тă aТătОorТОТă goОtСООnОă aă „ПormОloră poОtТМОă naturalО‖,ă v.ă E.ă StaТgОr,ă 1959;ă W.ă KaвsОr,ă 1979).ă Îns ,ă „НОşТă poeziaă liric ОбТst ă НОă laă ьnМОputurТlОă literaturii, identificarea unui mod liric este opera teoriei literare a secolului al XVIII-lОa‖ă (Comloşan,ăBorМСТnă2003,ă131).ă Într-oă prТm ă Оtap ă tОrmОnulă „lТrТМ‖ă sОă rОПОrОaă laă aМОlă gОnă НОă poОгТОăМarОăОraăНОstТnat ăs ăПТОăМсntat ăМuăaМompanТamОntămuгТМal,ăМuă prОНТlОМ ТОă lТr ă sauă Пlaut.ă MoНТПТМarОaă НОă sОnsă aparОă ьnă sОМolulă ală XVIII-lОa,ă МсnНă Мuvсntulă ьnМОpОă s ă НОsОmnОгОă ună moНă poОtТМ,ă Тară ьnМОpсnНăМuăromantТsmul,ăgОnulălТrТМăsОăaНaug ăgОnurТlorătraНТ ТonalО,ă ОpТМă şТă НramatТМ.ă Ast гТ,ă НaМ ă prТvТmă poОгТaă Мaă oă sТtua ТОă НОă МomunТМarО,ăobsОrv măМ ăНТsМursulălТrТМăМombТn ămonologul,ăНТalogul,ă МonstruМ Тaă НramatТМ ,ă rОгultсnНă astПОlă moНТПТМ rТă НОă oă marОă МomplОбТtatОă ьnă struМturaă stroПОТ,ă aă rТtmuluТă şТă aă mОtruluТă („O,ă AtotputernТМО,ă Atot ТТtorulО,/o,ă NТmТМТtorulОă Elă SСaННaТ!/Totă МОă mТ-ai dat, mi-aТă luat‖ă (DorМОsМuă 2015,ă 433). SТtua ТОТă НТsМursТvОă Тă sОă poatОă aМorНaăunărolăpОrТПОrТМăьnăТntОrprОtarОaăsОnsuluТăsauăpoatОăНОvОnТăaбaăьnă УurulăМ rОТaăПТlologТТ,ăpoО ТТ,ătraНuМ torТТăь ТăМonstruТОsМăТntОrprОtarОaăьnă momОntulă„traНuМОrТТ‖ăьnătОrmОnТТăproprТТăaТălТmbТТ- Тnt . ŞТ,ă НОoarОМОă aborНarОaă poОгТОТă sОă baгОaг ă ьnă prТmulă rсnНă pОă naturaă pОrМОp ТОТă sonorО,ă muгТМalО,ă МonПТgurat ă НОă rТtm,ă armonТО,ă МantabТlТtatО,ă НОПТnТ ТТlОă gОnuluТă lТrТМă sunt legate organic de aceste ОlОmОntО,ăМarО,ăьnătraНuМОrО,ăьnsОamn ănuăНoarăaărОНaă„ТНООaăpoОtТМ ‖,ă МТă şТă aă transpunОă ОМСТlТbrulă ПormОloră şТă tonalТtatОă НТnă tОбtulă orТgТnal,ă nОmaТvorbТnНăaТМТăşТăНОsprОămoНulăНОărОМОptarО. DОПТnТ ТТlОă НatОă gОnuluТă lТrТМă aНсnМОsМă prОМТг rТlОă МarОă sОă НovОНОsМănОМОsarОăşТăьnăМaгulătraНuМОrТТ.ă„SОăspunОălТrТМ ăНОsprОăpoОгТaă МarОă ОбprТm ă Оmo ТТ,ă sОntТmОntОă ТntТmО,ă Мuă aУutorulă rТtmurТlor,ă ТmagТnТloră МapabТlОă s ă МomunТМОă МТtТtoruluТă Оmo Тaă poОtuluТ‖ă (Robert цХцctronТquО, apud Comloşan,ă BorМСТn 2003, 131). Iar abatele BattОauбăМonsТНОraăМ ăputОmăНОПТnТă poeziaăliric НrОptă„...aМООaăМarОă ОбprТm ăsОntТmОntul.ăLaăМarОăs ăsОăaНaugОăoăПorm ăНОăvОrsТПТМa ТОăМarОă s ăПТОăМantant ...‖ă(BattОauбă1755,ăapud RoЛОrtăцХцctronТquО). DТПТМult ТlОă spОМТПТМОă traНuМОrТТă poОгТОТă ьnМОpă oНat ă Мuă raportulăНТntrОăsОnsăşТăОбprОsТО,ăМarОăОstОăМuămultămaТăstrсnsăьnăМaгulă poОгТОТăНОМсtăьnăМaгulăproгОТăsauăalătОatruluТ.ăÎnăНТsМursulăpoОtТМăsОnsăşТă ОбprОsТОăsОăМonПunН ăunОorТ.ăÎnăopТnТaămultorăpoО Т,ălТngvТştТ,ăscriitori sauăОsОТştТăpoОгТaăОstОăТntraНuМtТbТl ,ăПТТnНăposТbТl ăНoarătranspunОrОaă 271 МrОatoarО:ă „Ună poчmОă passantă Н‘unОă languОă Нansă unОă autrО,ă МОlaă НОvТОntăНОuбăpoчmОsăpuТsцsăaălaămшmОăsourМОăН‘ТnspТratТon‖ă(TournТОră 1977, 207). Discursul liric: fidelitate sau infidelitate? Într-ună ТntОrvТuă rОalТгată НОă Muguraşă ConstantТnОsМuă (2005,ă 190-191), GцrarНăGОnОttОăspunОa:ă „ToutăМОăquОăУОăpОuбăvousăНТrОăН‘unОătraНuМtТon,ăquanНăУОălaălТs,ăМ‘Оstă toutăsТmplОmОntăsТăОllОăОstăagrцablОăрălТrОăouănon;ămoТ,ăУОănОăvais pas vцrТПТОră saă ПТНцlТtц...ă Laă ПТНцlТtцă lТttцralОă n‘Оstă pОut-цtrОă pasă touУoursă pour moi le princТpală mцrТtОă Н‘unОă traНuМtТon...ă laă prОmТчrОă МСosОă quОăУОăНОmanНОăauătraНuМtОurăouăрălaătraНuМtrТМО,ăn‘ОstăpasălaăПТНцlТtцă lТttцralОă maТsă НОă rОnНrОă l‘ОsprТtă Оtă lОă stвlОă НОă l‘orТgТnală avОМă laă transposТtТonănцМОssaТrОăОnăПranхaТs‖. MТМСОlă BallarНă aПТrmaă М ă ОstОă ПoartОă Тmportant ă rОla Тaă unОТă lТmbТăМuătraНuМОrОaăОТ,ăpОăМarОăoănumОa,ăьntr-un articol publicat destul НОărОМОntă(BallarНă2011,ă5),ă„marraТnОăНuăvulgaТrОăroman‖.ăRОПОrТnНuse la rolul major pe care l-aă avută traНuМОrОaă ьnă Мaгulă gОnОгОТă şТă ală stanНarНТг rТТăОТăМomplОбО,ătraНuМtologulăПranМОгătrОМОăьnărОvТst ăМОlОă maТăТmportantОăПТgurТăşТămomОntОăНТnăТstorТaătraНuМОrТТălТmbТТăПranМОгО,ă ОsОn ТalОă ьnă ПormarОa aМОstОТaă şТă МonМluгТonОaг ă Мuă oă ТНООă МarОă ОstОă valabТl ăşТăьnăМaгulăaltorălТmbТ: „l‘СТstoТrОăНОălaătraНuМtТonănousăОnsОТgnОăрăquОlăpoТntăМОttОăaМtТvТtцă Оstă ПonНamОntalОă Нansă l‘цlaboratТonă Н‘unОă languО.ă L‘СТstoТrОă НОă laă languОă ПranхaТsОă Оstă ПaТtОă Н‘ună rapport aux autres langues et aux autrОsăМulturОs‖ă(BallarНă2011,ă28). Tot Michel Ballard, referindu-sОă laă traНuМОrОaă НОă poОгТОă ьnăă secolele XVI-XVII,ă numОştОă atсtă НОă ТnspТrată aМОast ă pОrТoaН ă „l‘цpoquОăНОsăbОllОsăТnПТНчlОs:ăunămalăpourăunăbТОn‖.ăElăspunОăМ nu i sОă parОă atсtă НОă Тmportant ă МСОstТunОaă ПТНОlТt ТТ, Мсtă МОaă aă МonНТ ТТloră care au favorizat acest gen (Ballard 2011, 13). Traducerea poeziei s-aă НovОНТtă aă ПТă problОmatТМ ă ьnМ ă НОă laă prТmОlОăьnsОmn rТăalОăМОlorăМarОăs-au ocupat de ea: „...laătraНuМtТonăvaărОМОvoТrăНОsăМoupsăОtăНОsăМrТtТquОsăНОălaăpartăН‘ună chef de mouvement comme du Bellay qui, dans sa DцПОnsОă Оtă illustration (1549),ă mОtă Оnă НoutОă laă МapaМТtцă рă traНuТrОă unОă oОuvrОă lТttцraТrОăОtăsurtoutăpoцtТquОăОtăquТăНОătoutОăПaхonăОstТmОălaăМrцatТonă Оnă«languОăvulgaТrО»ăprцПцrablОăрălaătraНuМtТonăН‘oОuvrОsăцМrТtОsăОnă latТn.ăC‘ОstăМОăpoТntăНОăvuОăquТăvaăsОăНОvОloppОr,ăНОăПaхonăpОut-шtrОă 272 ТnsТНТОusОă Н‘aborН,ă puТsă НОă plusă Оnă plusă ouvОrtОă poură gцnцrОră laă mОntalТtцăНОsă«bОllОsăТnПТНчlОs»‖ă(BallarНă2011,13). AşaНar,ă pОntruă maУorТtatОaă traНuМ torТloră şТă traНuМtologТloră problОmatТМaătraНuМОrТТăОstОăunaăОбtrОmăНОăМomplОб .ăAuăПostăМrОatОăşТă aprofundate, de-aă lungulă tТmpuluТ,ă numОroasОă МonМОptО.ă OНat ă Мuă НОгvoltarОaă stuНТТloră ală М rororă obТОМtă НОă МОrМОtarОă ьlă Мonstituie traducerile s-aă П Мută sТm Тt ă nОvoТaă unoră НТМ ТonarОă ОбplТМatТvОă alОă tОrmОnТloră traНuМtologТМТ.ă Într-ună astПОlă НОă НТМ Тonară (Lungu-Badea 2008,ă 153),ă ap rută Мaă urmarОă aă amplorТТă luatОă НОă lТngvТstТМ ă şТă ОбtТnНОrОaă traНuМtologТОТă ьnă МontaМtă Мuă altОă НomОnТТ,ă ьnă Уurulă maТă multorăaбОăНОăМОrМОtarО,ătraНuМОrОaăНОăpoОгТОăОstОăНОПТnТt ăastПОl: „TraНuМОrОaălТtОrar ,ătraНuМОrОaătОбtОlorălТtОrarО,ăТnМlusТvătraНuМОrОaă НОă poОгТО,ă МomplТМ ă sМСОmaă sТmplОТă МomunТМ rТă sМrТsОă (HurtaНoă Albir, 1990, Cordonnier, 1995). AМОstătТpăНОătraНuМОrОăsОăbaгОaг ăpОă rОla ТaăНОăaПТnТtatОăТntОlОМtual ăşТăОmo Тonal ,ăpОăОmpatТaăНТntrОăautoră şТă traНuМ toră (cf.ă EMPATIE).ă Con Тnutulă T ă arОă ьnă vОНОrОă atсtă unТvОrsulă şТă ТntОn Тaă МulturТТă surs ,ă Мсtă şТă unТvОrsulă L ,ă traНuМ torulă ПТТnНăьnăaМОlaşТătТmpăМТtТtorăşТăautorăsauăМo-autor al textului de tradus‖ (Wuilmart 1998, 383-395). EugОnТuă CoşОrТu,ă raportсnНu-sОă laă traНuМОrО,ă aНuМОaă ьnă НТsМu ТОă tОrmОnТă Мaă lТngvТstТМaă tОбtuluТă sauă Мon Тnutulă lТngvТstТМ,ă Мuă cele trei paliere ale sale: desemnarea, sОmnТПТМatulăşТăsОnsulă(CoşОrТuă 2000,ă 242).ă NТМТunulă НТnă aМОstОă МonМОptОă nuă trОbuТОă nОglТУată ьnă momОntulătraНuМОrТТăНОăpoОгТО.ăÎnăaМОast ăorНТnОăНОăТНОТ,ăputОmăspunОă М ă traНuМОrОaă unuТă poОtă ПТТnНă МonНТ Тonat ă НОă sТstОmulă proгoНТМă ală limbii-surs ă şТă ală lТmbii- Тnt ,ă НТПТМult ТlОă ă sОă voră НovОНТă Мuă atсtă maТă marТăМuăМсtăsТstОmulăПТОМ rОТaăăОstОămaТăНОosОbТt.ăS-a adus ca exemplu, ьnăaМОstăsОns,ătraНuМОrОaăluТăEmТnОsМuăьnăgОrman ,ăoălТmb ăМuăvОrsulă baгatăpОănum rulăsТlabОlorăaММОntuatОăşТănОaММОntuatОăМuărОgularТtatОăşТă ьnă МarОă rОгultatОlОă sun ă multă maТă bТnОă НОМсtă ьnă ПranМОг ,ă ьnă МarОă traНuМ torulă poatОă ьntсmpТnaă unОorТă НТПТМult Тă НОă ОбprОsТОă ТnsurmontabТlО,ăНТnăМauгaăПaptuluТăМ ăaТМТăvОrsulăОstОăbaгatăpОănum rulă de silabe, indiferent de accent (Philippide 1964, 13-14). Ună ală МonМОptă Тmportantă ьnă traНuМОrОă şТă МarОă ТnОă totoНat ă НОă proМОНООlОătОСnТМОăalОălТrТМТТăОstОăМОlăНОă„atmosПОr ‖.ăDОsprОăatmosПОr ă МaătОm ăьnălТtОratur ă(NО ă1989)ăsauăМaăprОгОn ăьnăpoОгТaălТrТМ ă(Rusuă 1937)ă sМrТОă şТă PОtruă Poant ,ă ьnă Cercul dОă ХКă SТЛТu.ă IntroНucОrОă ьnă fenomenul originar:ă„AtmosПОraăОstОăТmanОnt ăpoОгТОТ,ăОăМСТarăsОnsulă ОТă şТă sОă rОalТгОaг ă prТnă НТПОrТtОă МatОgorТТă artТstТМО:ă rТtmul, melodia, ТmagТnОaăТntuТtТv ăşТătОМtonТМ ‖ă(Poant ă2011). 273 AltОă МonstrсngОrТ?ă Auă ОбТstată НТntotНОaunaă şТă voră maТă ОбТsta,ă НОsТgur,ă ьntr-ună graНă maТă marОă sauă maТă mТМ,ă ьnă Мaгulă traНuМОrТТă atmosПОrОТă şТă aă „spa ТuluТă poОtТМ‖,ă ьnă ПunМ ТОă şТă НОă МrТtОrТТlОă asupraă М roraănОăvomăoprТăьnăМontТnuarО. Criteriiă aleă poeticului:ă dinspreă semnificantă spreă semnă şiă perspectivaăistoric RОvТгuТnНăobsОrva ТТlОăМuăprТvТrОălaăНОПТnТrОaăşТăМaraМtОrТгarОaă gОnuluТă lТrТМă şТă aă moНuluТă НОă Оnun arОă spОМТПТМă lТrТМТТă Мonstat mă М ă aМОstaăМunosМutăНou ăОtapО: 1.ă prТma,ă ьnă МarОă НТsМursulă lТrТМă ОstОă НОsОmnată Мaă НТsМursă reprezentativ (mТmОtТМ),ă aă М ruТă ТntОn ТОă ară ПТă МОaă НОă aă rОprОгОntaă ună obТОМtăТnОПabТl:ăaПОМtТvТtatОaă(pОrТoaНaăaПОМtТv );ă 2.ă aă Нoua,ă МarОă ьnМОpОă oНat ă Мuă sТmbolТsmulă şТă ьnă МarОă НТsМursulălТrТМăОstОăv гutăМaăНТsМurs МОătraНuМОăoăОбpОrТОn ăspТrТtual ă НОătТpăapartОă(Comloşan,ăBorМСТnă2003,ă131).ă MТrМОaă SМarlat,ă ьnă IstorТКă poОгТОТă romсnОştТ, volă I,ă mОn Тonaă М :ă „...prТmulă МrТtОrТuă ală poОtТМuluТă aă Пost,ă laă noТ,ă unulă Пormal,ă poОгТaă ПТТnНăьn ОlОas ălaăьnМОputăМaăsТmpluăНОМor.ăAМОast ărostТrОăornКt (cu rТtm,ă rТm ă ОtМ.)ă Оraă ТnvОstТt ă Мuă rol ornat,ă ьmpoНobТnНă (prОМum...ă vТgnОtОlОă prОгОntьnНă ьnsОmnОă СОralНТМО)ă tОбtОă rОНaМtatОă ьnă proг .ă Ast гТă ьns ,ă toМmaТă aМОast ă ьn ОlОgОrОă aă poОгТОТă ОstОă vТolОntă МontОstat .ăÎntrОăaМОstОăНou ăatТtuНТnТăs-auă«НОrulat»ăМьtОvaăsОМolОăНОă poОгТОă romсnОaМ ,ă ТntОrvală ьnă МarОă МrТtОrТulă poОtТМuluТă aă МunosМută МьtОvaă sМСТmb rТă ОsОn ТalО,ă toatОă Мuă urm rТă vТгТbТlОă ьnă «stratОgТa»ă rОtorТМ ăaНoptat ăНОăpoО ТТăromсnТ.ă PrОluсnНă tОrmТnologТaă luТă SaussurО,ă amă putОaă spunОă М ă op ТunТlОă poО Тloră noştrТă auă mОrsă НТnsprОă sОmnТПТМantă sprОă sОmn.ă PoОгТaă Оraă prТvТt ă laă ьnМОpută Мaă Пrumoas ă rostТrО,ă aНaosă МОă poatОă ьmbr Мaă ună Мon ТnutăТnНТПОrОntă(НТnăpunМtăНОăvОНОrОăstrТМtăОstОtТМ),ănОspОМТПТМăОТ.ă AstПОlă ьn ОlОas ,ă ОбprОsТa poОtТМ ă sОă orТОntОaг ă nuă sprОă sОmn,ă МТă (doar) spre semnificant, care trimite la un semnificat. Un pas intermediar l-ară МonstТtuТă М utarОaă unuТă sОmnТПТМată spОМТПТМă poОгТОТ.ă Înăart ,ăaМОstăsОmnТПТМatăОstОă moНОlatăНОăsubТОМtТvТtatОaăartТstuluТăşТă de memoria luТă Мultural ă (МonvОn Тaă artТstТМ ă МОă ьlă ПaМОă s ă sОă obТОМtТvОгОă ьnă poОгТОă şТă nuă ьnă pТМtur ,ă НОă ОбОmplu;ă ОlОă aМ ТonОaг ă sТmultanăasupraăМrОatoruluТ.ăOpОrсnНăМuăНТsМursurТ,ăşТănuăМuătОrmОnТ,ă propoгТ ТТ,ă ПraгО,ă sОmantТМaă ьnsОamn ă altМОvaă ьnă lТtОratur ă ă НОМсtă ьnă lТngvТstТМ .ă Înă poОгТaă moНОrn ,ă МrОatorulă nuă sОă maТă manТПОst ă ьnă prТmulă rсnНă prТnă lТmbaă natural ,ă МТă prТnă gОstulă artТstТМă (МarОă sОă baгОaг ă pОă ОlОmОntОlОă lТmbТТă naturalО,ă П r ă aă sОă rОНuМОă totuşТă laă aМОasta);ă ьnă aМОstă Мaгă stuНТОmă sОmantТМaă gОstuluТă artТstic, nu 274 sОmantТМaă unoră МuvТntО.ă AltПОlă spus,ă analТг mă МonvОn Тaă artОТă Мaă lТmbaУăНОtОrmТnatăТstorТМ‖ă(SМarlată1982,ă36-37). Oă alt ă НТstТnМ ТОă МonМОptual ,ă pОă МarОă oă ьntсlnТmă laă CurtТusă (CurtТusă2000,ă113)ăОstОăМОaăНОălaăМarОăpornОştОăПТlologulăgОrmanăМсnНă vorbОştОăНОsprОăПormaăНОăОбТstОn ăaăpoОtuluТămОНТОval: „Excursurile VI-XIă rОprОгТnt ă ПragmОntОă alОă unОТă „ТstorТТă aă tОorТОТă НОsprОă poОгТО‖ă (Geschichte der Dichtungstheorie).ă PrТnă aМОast ă ОбpОsТОă НОsОmnОгă МonМОp Тaă НОsprОă ОsОn aă şТă ПunМ Тaă poОtuluТă şТă aă poeгТОТ,ă sprОă НОosОbТrОă НОă poОtТМ ,ă ьnă МarОă ОstОă vorbaă НОă tОСnТМaă poОгТОТ.ă DТstТnМ Тaă МonМОptual ă НТntrОă tОorТaă poОгТОТă şТă poОtТМ ă ПОrtТlТгОaг ă МunoaştОrОa.ă C ă ОlОă sОă atТngă şТă sОă suprapună unОorТă de facto nuă МonstТtuТОă oă obТОМ ТО.ă IstorТaă tОorТОТă НОsprОă poОгТО nu se МonПunН ă nТМТă Мuă ТstorТaă poОtТМТТă şТă nТМТă Мuă МОaă aă МrТtТМТТă lТtОrarО.ă ConМОp ТaăproprТОăaăpoОtuluТăНОsprОăsТnО,ăНОăpТlН ,ăМarОăОstОăatТns ăьnă trОaМ tă ьnă ОбМursulă XII,ă sauă МontraНТМ Тaă НТntrОă poОгТОă şТă ştТТn ă (excursul XI), sunt teme principale ale unei istorii a poeticii.‖ PrТnă МОrМОtarОaă sa,ă МrТtТМulă şТă ТstorТМulă gОrmană Ernstă RobОrtă CurtТusă ьşТă propunОaă s ă trОaМ ă ьnă rОvТst ă tОorТТlОă tТmpurТТă НОsprОă artaă poОtТМ ,ă ТnМlusТvă tОorТaă НОsprОă НОlТrulă НТvТnă ală poОtuluТ,ă Обpus ă ьnă Fedru al lui Platon. CurtiusăvorbОştОăНОsprОăpoОгТaăEvuluТăMОНТuăНТnă mai multe perspective: poezia ca eternizare, poezia ca diversisment, poОгТaăşТăsМolastТМaăОtМ.ăTotăОlăaПТrm ăМ : „ştТmă prОaă pu ТnОă НОoМamНat ă pОntruă aă putОaă trОМОă laă oă prОгОntarОă ТstorТМ ă МuprТnг toarОă aă tОorТОТă НОsprОă poОгТО;ă problОmaă aproapОă М ă nici n-aăПostăobsОrvat .ăEбМursurТlОăurm toarОă(laăМarОăsОăvaăaН ugaă şТăОбМursulăXVII)ăsunt,ăaşaНar,ănumaТăspОМТmОnОăalОăunОТăramurТăНОă МОrМОtarОă МarОă vaă trОbuТă МonstТtuТt ă НОă aМumă ьnМolo.ă Euă lОă ьnП ТşОгă aici doar ca pe un material semiprelucrat, pentru a da un imbold МОrМОt rТlorăultОrТoarО‖ (Curtius 2000, 113). DОăМОăsОăsМrТauăvОrsurТ?ăsОăьntrОab ăCurtТus.ăŞТătotăОlăОбplТМ ,ă ОvoМсnНănОlТnТştТlОăşТă„Мaгna‖ăНТnăМarОăs-aăn sМutăpoОгТaămОНТОval :ă „AМОstă luМruă sОă ьnv aă laă şМoal .ă FoartОă mul Тă autorТă mОНТОvalТă auă sМrТsă vОrsurТă pОntruă aă sОă putОaă ьnП Тşaă astПОlă ПТОМarОă Мaă litteratus şТă clericus;ă sprОă aă putОaă МompunОă МomplТmОntО,ă ОpТtaПurТ,ă pОtТ ТТ,ă НОНТМa ТТ,ăМсştТgсnНăprТnăaМОastaăПavoarОaăМОlorăputОrnТМТ,ăsauăsprОăaă purta МorОsponНОn ă Мuă pОrsoanОă ОgalОă ьnă rang;ă Нară şТă НОă Нragulă banТlorămurНarТ.ăMОştОşugulăpoОtТМăsОăpoatОăprОНaăşТăьnv a,ăОăoătОm ă НОă şМoal ă şТă oă matОrТОă НТНaМtТМ .ă SМrТОrОaă НОă vОrsurТ,ă МОlă pu Тnă ьnă latТn ,ăaăПostăpОntruămul ТăoăМaгn .ăCОăМСТnăputОaăprovoМaăscrierea de 275 vОrsurТă arat ă oă ОpТstol ă aă unuТă nОМunosМută М trОă ună tсn ră l uНată pОntruăьn ОlОpМТunОaăsaăşТăьnНОmnatăs ăsОăОбpun ă«bТМТuluТăpoОгТОТ»,ă НaМ ă vrОaă s -şТă НОs vсrşОasМ ă talОntul.ă Oă m rturТОă aă ПaptuluТă М ă scrierea de versuri este istovitoare ne-o ofОr ă ьnsuşТă DantО.ă DТnă Purg.,ă 31,ă 140ă urm.ă În ОlОgОmă НОă aТМТă М ă alМ tuТrОaă НОă vОrsurТă ОstОă ТstovТtoarО,ăМaăşТăstuНТul,ăНОăaltПОl.ăEaăprТМТnuТОştОăМuloarОaăpalТН ăaă ПО ОТ‖ă(CurtТusă2000,ă114). FТОМarОătОбtălТtОrarărОПlОМt ăstТlulăproprТuăalăautoruluТ.ăDТnăacest punct de vedere, s-aăpusăНОămultОăorТăăьntrОbarОa,ărОtorТМ ,ăăНaМ ăpoОгТaă sОăpoatОătraНuМО.ăUnТТ,ămaТăsМОptТМТ,ăăauăr spunsăМ ătraНuМОrОaăpoОгТОТă ОstОăoăutopТО.ăAl ТТ,ămaТătolОran Т,ăauăspusăМ ătraНuМОrОaăОstОăunăaМtăНОă ТubТrО.ă Înă МОlОbrulă s uă ОsОuă MisОrТКă вă ОspХОnНoră НОă ХКă trКНuccТяn publТМată ьnă 1937ă maТă ьntсТă subă Пorm ă НОă artТМolОă ьnă гТarulă LКă nКcТяn НТnăBuОnosăAТrОsăşТămaТăapoТăьnă1940ăьnăМartОaăsaăIdeas y creencias şТă postumăьnăObras completas, vol. 5, Madrid, Alianza Editorial, Revista de Occidente, 1983, 431-452, Ortega y Gasset vorbea despre un paraНoб,ă pОă МarОă Оlă ьlă numОaă „laă mТsОrТaă вă Оlă ОsplОnНoră НОă laă traНuММТяn‖. EstОă ОvТНОntă М ,ă П r ă ună aparată ТntОrprОtatТvă sauă nuan ator,ă poОгТa,ă Мaă Пorm ă aă МunoaştОrТТă aПОМtТv-ТntuТtТvО,ă rТНТМ ă obstaМolОă ьn МalОaătraНuМ toruluТ,ăьnМОpсnНăМuămarОaăНТlОm ăaăurm rТrТТăПormОТăsauă aă М ut rТТă МonМОptuluТă şТă aă ОбprОsТОТă artТstТМО purtatОă НОă aМОaă Пorm .ă TОбtulă lТtОrară ОstОă ună sТstОmă МonotatТvă şТă НОnotatТv,ă ьnă МarОă sТstОmulă МonotatТvăprОsupunОăНou ănТvОlurТ:ăМonota ТОălaănТvОlulăsТstОmuluТăşТălaă nТvОlulătОбtual.ăAМОstăПaptăМomplТМ ătraНuМОrОa,ăНОoarОМОăьntrОăunТt ТlОă НОătraНuМОrОăaăНou ăsТstОmОăpotăОбТstaăОМСТvalОn ОălaănТvОlăНОnotatТv, НarănuăşТălaănТvОlăМonotatТv.ăOМtavТoăPaг,ăОsОТstăşТăpoОtăьnăaМОlaşТătТmp, МonsТНОr ă М ă ТmposТbТlТtatОaă traНuМОrТТă poОгТОТă sОă НatorОaг ă МonotaТТlor.ăÎnăăopТnТaăsa, poОгТaăОstОăМaăoă Оs tur ăНОăМonota ТТăşТătoМmaТăНОă aМООaăОaăr mсnОăТntraНuМtТbТl ă(Paгă1972). ÎntrОă МОlОă Нou ă ТpotОгОă opusО,ă posТbТlТtatОa/ТmposТbТlТtatОaă traducerТТăОбТst ăoăМalОăНОărОМonМТlТОrО,ăasoМТТnНăПТОМ ruТătОбtăunăanumТtă graНă НОă traНuМtТbТlТtatОă sauă ună ТnНТМОă ală traНuМtТbТlТt ТТă salОă ьntr-o lТmb ă НОtОrmТnat .ă Înă aМОstă sОnsă UmbОrtoă EМoă avОaă oă obsОrva ТОă rОmarМabТl ăьnăLТmТtОХОăТntОrprОt rТТ: „ProblОmaă Оraă ьnă МОă МСТpă anumОă opОra,ă prОv гсnНă ună sТstОmă НОă aştОpt rТă psТСologТМО,ă МulturalОă şТă ТstorТМОă НТnă partОaă rОМОptoruluТă (ast гТăamăspunОăună«orТгontăНОăaştОpt rТ»)ătТnНОăs ăТnstТtuТОăМООaăМОă JoвМОă numОaă ьnă FТnnОgКnřsă АКФО,ă ună «IНОală RОaНОr».ă FТrОştО,ă atunci, vorbТnНă НОă «opОr ă НОsМСТs »,ă m ă ТntОrОsaă М ă aМОstă МТtТtoră ТНОalăОraăoblТgatăs ăsuПОrОă– totăьnătОrmОnТăУoвМООnТ– НОăoă«ТnsomnТОă 276 ТНОal »,ă ТnНus,ă Мumă Оra,ă НОă М trОă stratОgТaă tОбtual ,ă s ă ТntОrogСОгОă opОraă laă ТnПТnТt.ă Cuă toatОă aМОstОa,ă ТnsТstamă spunсnНă М ă trОbuТaă s ă ТntОrogСОгОă aМОaă opОr ,ă şТă nuă proprТТlО-Тă pulsТunТă pОrsonalО,ă ьntr-o НТalОМtТМ ă НОă «ПТНОlТtatОă şТă lТbОrtatО»ă МarО,ă ьnМ ă oă Нat ,ă ьmТă Оraă ТnspТrat ăНОăОstОtТМaăТntОrprОt rТТăaăluТăParОвsonă(М rОТaăьТăОlaboramăoă vОrsТunОă«sОМularТгat »)‖ă(EМoă1996,ă22). ÎntrОă tОnНТn ОlОă НomТnantОă (lТtОralТtatОă şТă rО-МrОa ТОă sauă rОsМrТТtur )ă ьnă traНuМОrОaă НОă poОгТОă auă ОбТstată ьntotНОaunaă şТă М Тă НОă mТУloМ.ăÎnăМ utarОaăunОТăvОrsТunТăМсtămaТăОбprОsТvО,ătraНuМ torТТ-poО Тă sauăpoО ТТ-traНuМ torТăr mсnă(sauănu?)ăaproapОăНО original prin diverse stratОgТТătraНuМtТvО.ăRОsursОlОăşТăpotОn ТalulăМОlorăНou ălТmbТăьnăМontaМtă НОătraНuМОrО,ăПor aăpoОtТМ ăaăT ,ăal turТăНОăНТlОmОlОămaУorОăьnăpraМtТМaă traНuМtТv ă aă poОгТОТă (prТvТlОgТОrОaă TSă sauă aă T ,ă aă Мon ТnutuluТă sauă aă formei, a autorului sau a cititorul?) i-auă НОtОrmТnată pОă traНuМ torТă şТă traНuМtologТăs ărОНОПТnОasМ ăaМtulătraНuМtТvăşТăparamОtrТТăs Т.ăăRО ТnОm,ă ьnă aМОstă sОns,ă punМtulă НОă vОНОrОă ală ă IrТnОТă MavroНТn,ă aМОlaă МonПormă М ruТaă traНuМОrОaă ОstОă ună aМtă НОă МonştТОntТгarОă artТstТМ (Mavrodin 2006,ă 12),ă traНuМ torulă ОstОă ună mОta-autor,ă ună poОtТМТană ьnă raportă Мuă tОбtulă traНusă şТă ună poэОtТМТană ьnă raportă Мuă tОбtulă МrОată prТnă traНuМОrОă (Mavrodin 2006, 12). Experien eătraductive:ădeălaătensiuneălaărelaxare ÎnăamplulăprologăpОăМarОăьlăПaМe la un frumos volum bilingv de poОгТОă НОă JorgОă ManrТquО,ă volumă ap rută ьnă 2014ă ьnă traНuМОrОa,ă Мuă notОlОă şТă Мuvсntulă ьnaТntОă alОă OlТvТОТă PОtrОsМuă şТă DТanОТă Mo oМ,ă OМtavТoăPТnОНaăspunОăНОsprОăaМОstăpoОtăМlasТМăspanТolăМ ăОstОă„prТmulă poet liric al parnasului lТmbТТăspanТolО‖ă(ManrТquОă2014,ă7).ăNТăsОăparОă Тmportantă şТă rОlОvant,ă ьnă lumТnaă aă МООaă МОă amă soМotТtă ă nОМОsară s ă amТntТmă maТă susă ьnă lОg tur ă Мuă НОПТnТrОaă gОnuluТă lТrТМ,ă М ă OМtavТoă PТnОНaă ьşТă punОă НТnă Мapulă loМuluТă oă ьntrОbarОă ОsОn Тal ă ьnă traНuМОrОaă acestuТăpoОtăМlasТМăspanТol,ăunăМlarăОбОmpluăМ ă„poОгТaăНОp şОştОăorТМОă lТmТtarО,ă orТМОă granТ :ă Оaă nuă arОă sПсrşТt.ă Str luМОştОă pОstОă vОaМurТă şТă rТ‖ă(ManrТquОă2014,ă7). „NОă ьntrОb mă ьns ă М ruТă gОnă ьТă apar Тnă stТСurТlО.ă LТrТМТТ,ă ПТlosoПТОТ,ă religiei? Dincolo НОăproblОmaăНОlТmТt rТТăgОnurТlor,ăstТСurТlОăr spunНă НОopotrТv ăМОlorătrОТ.ăUnОorТ,ăМuărОspТra ТaălorăproПunН ăşТăМuăoăПТn ă pОrМОp ТОăaărОalТt ТТăvorăs ăОбplorОгОăsОnsulăvТО ТТănoastrО;ăaltОorТ,ănОă ьnНrОapt ă МugОtarОaă asupraă aНОv ratОloră valorТă pОă МarОă sОă sprТУТn ă soМТОtatОa;ăşТ,ăьnăultТmulărсnН,ănОăПaМăМonştТОn ТăНОăМООaăМОărОprОгТnt ă trОМОrОaă noastr ă prТnă lumО,ă moştОnТrОaă noastr .[...]ă s-ar impune o 277 interpretareă hibrid (sublТnТОrОaă noastr )ă МarОă s ă lОă ьmbТnО,ă МomplОtсnНu-lОăastПОlăМon Тnutul.‖ă(ManrТque 2014, 17-19) R mсnсnНăьnăaМОast ăarТОăaăНОlТmТt rТТăgОnurТlor,ăТmportant ăьnă traНuМОrО,ăОstОăНОăaprОМТatăvaloarОaăobsОrva ТТlorăНОănatur ălТngvТstТМ ă pОămargТnОaătraНuМОrТТăНОăpoОгТО,ătoМmaТăprТnăraportarОaălorăşТălaăaltОă tipuri de studii, cum ar fi PoetТcКămКtОmКtТc ,ăpublТМat ăНОăSolomonă MarМusăьnă1970.ăStuНТulămatОmatТМăalăpoОгТОТ,ăНОşТăp rОaăparaНoбalălaă aМОaăНat ,ăьnlОsnОaăstuНТОrОaăpoОгТОТ,ăaşaăМumăbТnОăobsОrvaăRaвmonНă QuОnОau,ă МarОă ОnumОraă patruă ПaгОă ьnă raporturТlОă orТМ rОТă ştТТn Оă Мuă matematica: a)ă ОmpТrТМ ă (МсnНă sОă num r ă ПaptОlО);ă b)ă ОбpОrТmОntal ă (МсnНă sОă m soar );ă М)ă analТtТМ ă (МсnНă sОă МalМulОaг );ă Н) aбТomatТМ ă (МсnНăsОăНОНuМО)ă(SОМСОă1972,ă759). „MatОmatТМa,ăМaăşТăpoОгТa,ănuăsОăpoatОăpovОstТ.ăFТОМarОătrОbuТОă s ă aУung ă laă ОlОă pОă Мontulă s uă proprТu‖,ă spunОaă Solomonă MarМusă (SОМСОă1972,ă757).ăPОntruăaăvОНОaăМumăsОăьntсmpl ăaМОstăПОnomОnăatсtă ьnă rОМОptarОaă poОгТОТ, Мсtă şТă ьnă traНuМОrОaă ОТ,ă amă alОsă ună moНОlă НОă traducere-experiment, pОă МarОă ьlă rОlatОaг ă ьnsuşТă matОmatТМТanulă romсn. SТtuсnНu-sОăьntr-un univers semiotic inedit, Solomon Marcus, pasТonat,ă ьntrОă altОlО,ă НОă poОtТМ ,ă lТngvТstТМ ă şТă sОmТotТМ ,ă prОгТnt ă ьnă capitolul PКroНТОă şТă trКНucОrОă ХКă MКrТnă SorОscu (2011, 893-901) un experiment interesant pe care l-aărОalТгatăМuăaУutorulăunorăromсnТăşТăal unorăvorbТtorТănatТvТăaТăaltorălТmbТăНОМсtăromсna. MatОmatТМТanulăromсnăpornОştОăНОălaăpoОmulăAm legat...: „AmălОgatăМopaМТТălaăoМСТ/ CuăoăbasmaăvОrНО/ăŞТălО-amăspusăs ă m ă g sОasМ // Şi copacii m-auă g sТtă numaТНОМсt/ Cu un hohot de frunze.// Am legat p s rТlОă laă oМСТ/ Cuă oă basmaă НОă norТ/ă ŞТă lО-am spusăs ăm ăg sОasМ /ăŞТăp s rТlОăm-auăg sТt/ CuăunăМсntОМ//ăAmălОgată trТstО ОaălaăoМСТ/ Cuăunăsurсs/ăŞТătrТstО Оaăm-aăg sТtăaăНouaăгТ/ Într-o iubire// Am legat soarele la ochi/ Cuă nop ТlОă mОlО/ ŞТă Т-amă spusă s m ăg sОasМ /ăEştТăaМolo,ămТ-a spus soarele/ Dup ătТmpulăaМОla/ăNuătОă mai ascunde.// Nu te mai ascunde/ Mi-auă spusă toatОă luМrurТlО/ă ŞТă toatОăsОntТmОntОlО/ăPОăМarОăamăьnМОrМatăs ălОălОgălaăoМСТ‖. Înă urmaă aМОstuТă ОбpОrТmОnt, autorulă aă obsОrvată М ă toatОă pОrsoanОlОăsolТМТtatОă(unОlОănОavсnНălОg tur ăМuălТtОratura)ăauăПostăНОă laă ьnМОpută НОă p rОrОă М ă tОбtulă sОă traНuМОă uşoră ьnă lТmbaă loră matОrn .ă CОloră МarОă nuă МunoştОauă lТmbaă romсn ,ă Solomonă MarМusă lО-a supus atОn ТОТăvОrsТunОaăьnălТmbaăОnglОг ăsauăПranМОг ,ătraНuМОrОaăП МсnНu-se astПОlăТnНТrОМtăьntr-oăalt ălТmb .ă 278 Urm rТnНătoatОăaМОstОăpОrsoanОăьnăproМОsulăНОătraНuМОrО,ăМarОă nu a durat mai mult de 30 de minute, autorul experimentului a fost ТntОrОsatăs ăobsОrvОăunНОăapar momente de ОгТtarОăşТărОПlОМ ТОăşТăunНОă anumОă opОra Тaă НОă traНuМОrОă sОă НОsП şoar ă spontan.ă ToМmaТă aМОstОă МСОstТunТălОăНТsМut ăSolomonăMarМus,ăНОoarОМОăloМurТlОăunНОăaăap rută oă ОгТtarОă auă Пostă şТă loМurТlОă unНО,ă maТă apoТ,ă laă rОtraНuМОrОaă ьnă romсnОştО,ăs-au produs deviОrТăПa ăНОătОбtulăorТgТnal.ă FТrulă ОбpОrТmОntuluТă aă Пostă urm torul:ă SorОsМuă traНusă ьnă ТtalТan ,ăПranМОг ăşТăgОrman ăşТăНОăaТМТ,ăьnapoТăьnălТmbaăromсn .ăPrТmaă obsОrva ТОăьnăurmaăaМОstuТăНОmОrsăaăПostăaМООaăМ ăМОlОăşasОătraНuМОrТă nuă pun,ă ьnă gОnОral,ă problОmОă НОă orНТnă sТntaМtТМ.ă OrНТnОaă lТnОar ă МoТnМТНО,ăНОăМОlămaТămultОăorТ,ăМuăorНТnОaăstruМtural .ăUnОlОănОglТУОn Оă sauăТnОбaМtТt ТăМomТsОăНОătraНuМ torТăr mсnăП r ăМonsОМТn ОăgravО;ăună ОбОmpluă sОmnТПТМatТvă ьnă aМОstă sОnsă ОstОă ьnloМuТrОaă luТă Кă g sТ prin a c utК ьnătraНuМОrОaăНТnăТtalТan .ăMatОmatТМТanulăromсnăaăurm rТtăvОrsă МuăvОrsămОtamorПoгОlОătОбtuluТăНОăТОşТrОăьnăraportăМuăМОlăНОăТntrarОăşТăaă notată mТnu Тosă МonПruntarОaă ТОşТrТloră Мuă Тntr rТlОă (vОrsurТă ТntaМtОă sauă nu,ă moНТПТМ rТă sТnonТmТМО,ă ьnloМuТrТă НОă aНvОrbО,ă moНТПТМ rТă НОă tТpă vОrbalăП r ăМonsОМТn ОăasupraăansambluluТ).ăEбpОrТmОntulăaăПostăunulă maТăamplu,ăьns ăautorulăluТăaăomТsătrasООlОămaТălungТ,ăunНО,ăpОntruăaă rОvОnТălaălТmbaăНОăplОМarО,ăaăП МutăapОlălaălaăМОlăpu ТnăНou ălТmbТ.ă EбpОrТmОntulă МuprТnНОă şТă engleza, spaniola, araba, greaca, unele limbi extrem-orТОntalОă şТă aПrТМanО.ă ConМluгТaă ОstОă М ă struМturaă gОnОral ăaăНОosОbТrТlorăНТntrОătОбtulăorТgТnalăşТăМОlăПТnalăОstОăaМООaşТăНОă ПТОМarОă Нat .ă Înă МТuНaă НОosОbТrТloră marТă НТntrОă gОrman ă şТă ТtalТan ,ă retraduМОrОaăНТnăgОrman ănuăprОгТnt ăНОosОbТrТămaТămarТăПa ăНОătОбtulă sorОsМТană НОМсtă rОtraНuМОrОaă НТnă ПranМОг ,ă lТmb ă ьnruНТt ă Мuă ТtalТana.ă SТtua ТaăaМОasta,ăМonПТrmat ăşТăНОăМОlОlaltОăОбpОrТmОntО,ăarat ăМ ătОбtulă sorОsМТană ОstОă НomТnată НОăОlОmОntОă şТă struМturТ unТvoМО,ă МarОă nuălas ă loМ,ă МсnНă suntă trasПОratОă ьntr-oă alt ă lТmb ,ă nТМТunОТă alОgОrТă ьntrОă maТă multОă varТantОă posТbТlОă (ОlОmОntОă unТvoМО,ă НОă ьnaltă graНă НОă НОtОrmТnarОă şТă spОМТПТМТtatО:ă ocСТ,ă vОrНО,ă g sТt,ă ПrunгО,ă p s rТХО,ă norТ, cсntОc, trТstО ОК,ăsoКrОХО, nop ТХОămОХО,ătТmpuХ,ăКscunНО,ăХucrurТХО, care sОă rОg sОsМă ТntaМtОă pОă toatОă trasООlОă parМursО).ă Solomonă MarМusă ТnМluНОă aТМТă şТă ОlОmОntОă susМОptТbТlОă НОă varТantОă sТnonТmО:ă copacii, sentimentele şТă altОlО,ă МarОă şТă ОlОă s-auă rОg sТtă ТntaМtО.ă EstОă vorbaă НОă elemОntОăaăМ rorăТmportan ăОstОăМuăatсtămaТămarОăМuăМсtăunОlОăНТnăОlОă sОărОpОt :ăcopКcТТ,ăg sТt,ăp s rТХО,ătrТstО ОК,ăsoКrОХО,ăКscunНО. Într-oă Оtap ă urm toarОă ьntrОbarОaă pОă МarОă şТ-o pune Solomon MarМusă ОstОă urm toarОa:ă МarОă ОstОă struМturaă proПunН ă aă tОбtuluТă ьnă НТsМu ТО,ă transПОrat ă П r ă problОmОă ьnă toatОă traНuМОrТlОă МonsТНОratОă şТă rОg sТt ă ТntaМt ă laă sПсrşТtulă ПТОМ ruТă trasОu?ă EstОă vorbaă НОă oă anumТt ă 279 struМtur ă naratТv ă luНТМ ,ă sТmulсnНă УoМurТlОă МopТТloră şТă pОă МarОă matОmatТМТanulă oă rОprОгТnt ă Мuă mТУloaМОă proprii. Prima parte a struМturТТă ОstОă ună patrulatОră avсnНă НrОptă vсrПurТă oă aМ ТunОă (am legat), obТОМtulă aМ ТunТТă (copКcТТ,ă p s rТХО,ă trТstО ОК,ă soКrОХО), instrumentul aМ ТunТТă(oăЛКsmКăvОrНО,ăoăЛКsmКăНОănorТ,ăunăsurсs,ănop ТХОămОХО)ăşТăoă МОrОrОă aНrОsat ă obТОМtuluТă aМ ТunТТă (şТă Т-am/le-Кmă spusă s ă m ă g sОКsc ).ăAăНouaăpartОăaăstruМturТТăМonst ăьntr-oărОaМ ТОăaăobТОМtuluТă aМ ТunТТ,ă rОaМ ТОă alМ tuТt ,ă laă rсnНulă ОТ,ă НТnă Нou ă p r Т,ă oă aМ ТunОă (şТă copacii m-Кuăg sТtănumКТНОcсt,ăşТăp s rТХОăm-Кuăg sТt,ăşТătrТstО ОКăm-a g sТtă Кă НouКă гТ)ă sauă oă rОplТМ ă (esti acolo, mi-Кă spusă soКrОХО,ă Нup ă timpul acela)ă şТă ТnstrumОntulă sauă МonНТ ТТlОă aМ ТunТТă (cu un hohot de ПrunгО,ă cuă ună cсntОc,ă ьntr-o iubire), sau un imperativ (nu te mai ascunde),ăМarОăsОăamplТПТМ ăьnăПТnal,ăПТind rОluatОăНОătoatОăluМrurТlОăşi toatОăsОntТmОntОlОăpОăМarОăsubТОМtulăaăьnМОrМatăs ălОăp М lОasМ .ăLaăПОlă МaăьnămoНОlulăargСОгТană(poОmulăDe-a v-К ТăКscuns), jocul are un final grav. ComОntсnНă МОlОă şasОă traНuМОrТă rОгultatОă şТă pОă baгaă metamorfozelor textului НОă ТОşТrОă ьnă raportă Мuă МОlă НОă ТntrarО,ă autorulă ОбpОrТmОntuluТă Мonstat ă М ă nuă s-au produs devieri majore de la orТgТnalăьnăproМОsulăНОătraНuМОrОăşТănТМТăьnăМОlăНОărОtraНuМОrО,ăМООaăМОă ьnsОamn ă М ă „tОбtulă sorОsМТană МonsТНОrată manТПОst ă oă НОosОbТt ă stabilitatО,ăьnăsОnsulăМ ăoăНОvТОrОăНОălaăorТgТnalănuătТnНОăs ăsОăamplТПТМОă prТnătraНuМОrТlОăultОrТoarО,ăМТăsОăstabТlТгОaг ,ărОg sТnНu-sОăьnătОбtulăНОă sosТrО‖ă(MarМusă2011,ă899). Faptulă М ă poОmulă sorОsМТană ьşТă p strОaг ă ПarmОМulă ьnă lТmbТă ТmprОgnatОăНОămОntalТt ТăatсtăНОăНТПОrТtОăОstОăunătОstăalăunТvОrsalТt ТТă ОlОmОntuluТă luНТМă НОă МarОăsОă prОvalОaг ă poОгТaăluat ă ьnă НТsМu ТО.ă PrТnă urmarО,ăОstОăНОăp rОrОăautorul,ăОstОăМlarăМ ăastПОlăНОătОбtОăpotăНОvОnТăună ТnstrumОntăНОăОбplorarОăaămОntalТt ТlorăşТăpsТСologТТlor.ăDar aspectul pОă МarОă Solomonă MarМusă aă НorТtă s -l sublinieze este altul: prin acest ОбpОrТmОntăsОăьntrОvОНОăr spunsulălaăoăьntrОbarОăПunНamОntal ărОlatТv ă laă orТМОă tОбt,ă ьnă spОМТală laă МОlОă lТtОrarО:ă ьnă МОă ПОlă şТă ьnă ă МОă m sur ă НОpТnНОăunătОбtăНОălТmbaăьnăМarОăa ПostăОlăМonМОput?ă(ŞТă aТМТăТntОrvТnă ТmplТМa ТТlОă МarОă НОМurgă НТnă НОМupaУulă rОalТt ТТ,ă spОМТПТМă ПТОМ rОТă limbi). Textul ales s-aă НovОНТtă rОlatТvă ТnНОpОnНОntă НОă lТmbaă romсn .ă LoМulăНОămaбТm ăНОpОnНОn ăaăПostăМonsТНОratăvОrsulă5:ă cu un hohot de frunze.ăÎntr-un grad mai mic: basma, bandeau, fazzoletto; copacii – arborii –,ăavсnНăМaăОбplТМa ТОăprovОnТОn aăНТnăПonНulăНОăsubstrat. AutorulăМonstat ăМ ăsОnsurТlОătОбtuluТăsorОsМТanărОгТst ăatсtălaă transПОrurТlОă ьntr-oă alt ă lТmb , Мсtă şТă laă moНТПТМ rТlОă sТnonТmТМО ьnă ТntОrТorulă aМОlОТaşТă lТmbТă şТă toМmaТă aМОast ă Нubl ă rОгТstОn ă ОбplТМ ă putОrnТМaă stabТlТtatОă aă tОбtuluТă ьnă proМОsulă НОă traНuМОrТă şТă rОtraНuМОrТă 280 rОalТгată ьnă aМОstă ОбpОrТmОnt.ă ConМluгТТlОă luТă Solomonă MarМusă suntă urm toarОlО: „Un anumit statut al limbajuluТă poОtТМ,ă pОă МarОă ьlă tОorОtТгОaг ă numОroşТăautorТă(НОăОбОmplu,ăTuНorăVТanu:ăaМtulălТrТМăОstОărОПlОбТv,ă МОlă ştТТn ТПic tranгТtТv,ă sauă PТusă SОrvТОn,ă МarОă aПТrmaă absОn aă ОбprОsТТlorăОМСТvalОntОăьnălТmbaУulăpoОtТМ)ăşТăpОăМarОăl-amăprОluatăşТă НОгvoltată ьnă PoetТcКă mКtОmКtТc (sub forma sinonimiei infinite a lТmbaУuluТăştТТn ТПТМăopus ăabsОn ОТăsТnonТmТОТăьnălТmbaУulăpoОtТМ)ăsОă НovОНОştОă aă ПТă nuă statutulă gОnОrală ală lТmbaУuluТă poОtТМ,ă МТă ОбprОsТaă tОnНТn Оloră manТПОstatОă НОă oă anumТt ă orТОntarОă poОtТМ ă (ună reprezentantă ală ОТă НОă sОam ă ПТТnНă Mallarmц).ă Dară poatОă ОбТstaă ună statută unТМă ală lТmbaУuluТă poОtТМă ьnă toat ă varТОtatОaă saă aМtual ă НОă manТПОst rТ?ăNuăМumvaătrОbuТОămaТăНОgrab ăs ăvorbТmăНОăoătТpologТОă aă lТmbaУuluТă poОtТМ,ă П r ă aă nОă ambТ Тonaă ьnă М utarОaă unuТă numТtoră Мomună ală tТpurТloră ТНОntТПТМatО?ă DОă altПОl,ă МСТară ьnă Poetica mКtОmКtТc ă obsОrv mă М ă moНОlulă propusă pОntruă lТmbaУulă poОtТМă şТă pОntruă МОlă ştТТn ТПТМă arОă rolulă unuТă tОrmОnă НОă rОПОrТn ,ă НОМТă ală unuТă sТstОmăНОăМoorНonatОăьnăraportăМuăМarОăПТОМarОătОбtăsОăplasОaг ăьnăalt ă parte‖ (Marcus 2011, 900). ÎnăМaгulătraНuМОrТТăpoОmuluТăsorОsМТanănuăputОmăsus ТnОăМ ăauă Пostă ьntсmpТnatОă НТПТМult Тă ТnsurmontabТlО,ă МСТară НaМ ă s-aă aПТrmată ьnă gОnОralăНОăМ trОălТngvТştТ,ăsМrТТtorТ,ăОsОТştТăşТăpoО ТăМ ăpoОгТaăОstО,ăprТnă defini ТО,ă ТntraНuМtТbТl .ă TraНuМ torulă НОă poОгТОă ОstОă МonsТНОrată ună rТvală ală autoruluТ,ă НОoarОМОă rОгultatulă НОmОrsuluТă s uăОstОă МrОa ТОă sauă re-МrОa ТО:ă „Ună poчmОă passantă Н‘unОă languОă Нansă unОă autrО,ă МОlaă НОvТОntăНОuбăpoчmОsăpuТsцsăрălaămшmОăsourМОăН‘ТnspТratТon‖ă(TournТОră 1977, 207). Concluzii AtОn Тaă aМorНat ă НОă tОorОtТМТОnТ,ă ьnă ultТmaă vrОmО,ă tОorТОТă gОnОralОă aă МomunТМ rТТ,ă ПОnomОnОloră sОmantТМО,ă psТСologТМО,ă soМТologТМОăşТălТtОrarОălОgatОăНОătraНuМОrОaătОбtuluТăpoОtТМăМontrТbuТОălaă elaborarea unei teorii generalОăaătransПОruluТăьnăТntОrТorulăunuТăsТstОmă sauăьntrОăsТstОmОăsОmТotТМОăНТПОrТtО.ăÎnăaМОstăМontОбtăs-a vorbit despre graНОăНТПОrТtОăНОăospТtalТtatОăpОăМarОăНТПОrТtОălТmbТălОămanТПОst ăПa ăНОă oăopОr ălТtОrar .ăS-aăМonstatat,ăНОăОбОmplu,ăaşaăМumăamТntОamămai sus, М ăEmТnОsМuăsun ămaТăbТnОăьnăgОrman ăНОМсtăьnăПranМОг .ăAlОбanНruă PalОologu,ă МТtată НОă Solomonă MarМusă Мuă oМaгТaă ОбpОrТmОntuluТă s u,ă vorbОaă МСТară НОsprОă „МvasТ-ТmposТbТlТtatОaă НОă aă traНuМОă satТsП М toră poОгТaă str Тn ă ьnă Пran uгОştО‖.ă Oă Мauг ă oă aПl m din tratatele de vОrsТПТМa ТО,ă МarОă nОă ьnva ă М ă rОgulТlОă МantТt ТТă sТlabТМОă (altОrnan aă sТlabОlorălungТăşТăsМurtО)ăНТnăvОrsТПТМa ТaălatТn ăsuntăьnloМuТtОăьnăvОrsulă 281 ПranМОгăşТăьnăvОrsulăromсnОsМăprТnărОgulТăНОăМalТtatОăПunНamОntatОăpОă ritmul accentelor. TotuşТ,ă ьntrОă МОlОă Нou ă sТstОmОă НОă vОrsТПТМa ТОă nОolatТnОă ОбТst ă oă НТПОrОn ă ОsОn Тal ,ă Нatorat ă НТПОrОn ОТă НТntrОă sТstОmОlОă ПonologТМО:ă rОgularТtatОaă aММОntuluТă ьnă ПranМОг ă şТă nОrОgularТtatОaă luТă ьnă romсn .ă TОnНТn aă rТtmuluТă poОtТМă traНТ Тonală ьnă ПranМОг ОstОăНОăaăМorОspunНОăaММОntОlorănaturalОăТvТtОăьntotНОaunaălaă sПсrşТtulă grupurТloră sТntagmatТМО.ă AММОntulă nОrОgulată ьnă romсn ă ară ПaМТlТtaăьnăsМСТmbăunărТtmămaТăНОgrab ălТbОră(GСТ ă2005,ă38-39). DОopotrТv ă ştТТn ă şТă art ,ă şТă maТă ОбaМtă art ă sus Тnut ă НОă o ştТТn ,ă traНuМОrОaă lТtОrar ă rОprОгТnt ă unaă НТnă МОlОă maТă ПrumoasОă vТМtorТТă alОă МomunТМ rТТă МulturalО.ă TraНuМОrОaă НОă poОгТОă rОprОгТnt ă oă opОra ТОăНОătransПОrăьnăunТvОrsulămОntalăalăaltОТăМulturТ.ă„ÎnăaМОstăsОnsă– spunea Paul Ricoeur – putem vorbi despre un ethos al traducerii, al М ruТăsМopăarăПТăs ărОpОtОăьnăplanăМulturalăşТăspТrТtualăgОstulăospТtalТt ТТă lТngvТstТМО...‖ă(RТМoОurăă2005,ă49). TraНuМОrОaătОбtОlorăpoОtТМОănuăsОălТmТtОaг ălaăsТmplaăopОra ТОă НОă vОrТПТМarОă Мuă aУutorulă НТМ ТonaruluТ.ă PoatОă ПТă МonsТНОrat ă pОă bun ă НrОptatОăoăart ăproПunНăТnsОrat ăьnăМontОбtulăМulturalăalătransla ТОТ,ăМarОă ТnМluНОă МompОtОn aă morПologТМ ,ă ьn ОlОgОrОaă pОrПОМt ă aă mОsaУuluТ,ă atТtuНТnОaă МorОМt ă Пa ă НОă mОsaУ,ă rОspОМtarОaă traНТ ТТloră şТă aă valorТloră МulturalОă şТ,ă nuă ьnă ultТmulă rсnН,ă rОsponsabТlТtatОaă traНuМ toruluТ.ă Înă МТuНaătuturorăНТПТМult Тlor,ătraНuМОrОaăpoОгТОТăr mсnОăoăprovoМarОăşТăoă МonПruntarОă pОrmanОnt ă aă traНuМ toruluТă Мuă maТă multОă punМtОă НОă vОНОrОăМarОăauăoăsТngur ăМonstant :ătraНuМОrОaăОstОăьnăaМОlaşТătТmpăună actă МrТtТМă şТă НОă ТntОrprОtarО,ă М МТă traНuМ torulă ОstОă ună МТtТtoră şТă ună ТntОrprОtă ală tОбtuluТă orТgТnal,ă НОvОnТnНă apoТă mОНТatoră şТă МrОatoră şТ,ă ьnă ultТm ăТnstan ,ăОlăОstОăМrТtТМulăproprТuluТăs uăaМt. Referin eăbibliograficeă BallarН,ă MТМСОl.ă „LОă ПranхaТs,ă languОă НОă traНuМtТon‖.ă Traduction et ПrКncopСonТО.ă SТmpoгТonă ТntОrnК ТonКХ:ă SucОКvК,ă 16-17 mai 2011. SuМОava:ăMuşatТnТТ,ă2011. Carpov, Maria. Introducere la semiologia literaturii.ă BuМurОştТ:ă Editura Univers, 1978. Cohen, Jean. StructurОăНuăХКngКgОăpoцtТquО. Paris: Flammarion, 1966. Comloşan,ă DoТna,ă BorМСТn,ă MТrОla.ă DТc ТonКră НОă comunТcКrОă (ХТngvТstТc ăşТăХТtОrКr ).ăTТmТşoara:ăEбМОlsТorăArt,ăvol.ă1,ă2002. Comloşan,ă DoТna,ă BorМСТn,ă MТrОla,ă DТc ТonКră НОă comunТcКrОă (lingvТstТc ăşТăХТtОrКr ).ăTТmТşoara:ăEбМОlsТorăArt,ăvol.ă2,ă2003. 282 ConstantТnОsМu,ă Muguraş.ă LКă trКНuctТonă ОntrОă prКtТquОă Оtă tСцorТО.ă PrОПa ăНОăIrТnaăMavroНТn.ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНТnăSuМОava,ă 2005. ConstantТnОsМu,ă Muguraş.ă Pour une lecture critique des traductions. Reflexions et pratiques. Paris: L‘Harmattan,ă2013. Co ОrТu,ăEugОn.ăLОc ТТăНОăХТngvТstТc ăgОnОrКХ . Traducere de Eugenia BoУoga.ăCСТşТn u:ăARC,ă2000. Curtius, Ernst Robert. LТtОrКturКă şТă EvuХă MОНТuă ХКtТn.ă BuМurОştТ:ă Editura Paideia, 2000. Dorcescu, Eugen. NТrvКnК.ă CОКă mКТă ПrumoКs ă poОгТО.ă TТmТşoara:ă Editura Eurostampa, 2015. Eco, Umberto. LТmТtОХОăТntОrprОt rТТ. TraНuМОrОăНОăŞtОПanТaăMТnМuăşТă DanТОlaăBuМş .ăConstan a:ăEНТturaăPontТМa,ă1996. GСТ ,ă ElОna.ă Mic tratat despre limbajul poeziei. BuМurОştТ: Cartea UnТvОrsТtar ,ă2005. HamburgОr,ăKтtО.ăLogТquОăНОsăgОnrОsăХТttцrКТrОs. Paris: Seuil, 1986. Jakobson,ăRoman,ă„AspОМtsălТnguТstТquОsăНОălaătraНuМtТon‖.ăEssais de ХТnguТstТquОăgцnцrКХО, Paris: Seuil, 1973. Jeanrenaud, Magda. Universaliile traducerii. Studii de traductologie. IaşТ:ăPolТrom,ă2006. Kayser, Wolfgang. OpОrКăХТtОrКr .ăBuМurОştТ:ăUnТvОrs,ă1979. Kohn, Ioan. VТrtu ТХОă compОnsКtorТТă КХОă ХТmЛТТă romсnОă ьnă trКНucОrО. TТmТşoara:ăEНТturaăFaМla,ă1983. Lungu Badea, Georgiana. TОnНТn Оă ьnă cОrcОtКrОКă trКНuctoХogТc . TТmТşoara:ăEНТturaăUnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2005. Lungu-Badea, Georgiana. MТcăНТc ТonКrăНОătОrmОnТăutТХТгК ТăьnătОorТК,ă prКctТcКă şТă НТНКctТcКă trКНucОrТТ. TТmТşoara:ă EНТturaă UnТvОrsТt ТТăНОăVОst,ă2008. Lungu Badea, Georgiana. IНОТă şТă mОtКТНОТă trКНuctТvОă romсnОştТă (secolele XVI-XXI).ăTТmТşoara:ăEНТturaăEurostampa,ă2013. Manrique, Jorge. Coplas a la muerte de su padre. Stihuri la moartea tКt ХuТă s u.ă EНТ ТОă bТlТngv .ă TraНuМОrО,ă МuvсntăьnaТntОă şТă notОă НОăOlТvТaăPОtrОsМuăşТăDТanaăMo oМ.ăPrologăНОăOМtavio Pineda. BТstrТ a:ăCasaăНОăEНТtur ăMaбăBlОМСОr,ă2014. Mavrodin, Irina. Despre traducere Ŕ ХТtОrКХă şТă ьnă toКtОă sОnsurТХО. CraТova:ăSМrТsulăRomсnОsМ,ă2006. Marcus, Solomon. Paradigme universale. PТtОştТ:ăEНТturaăParalОlaă45,ă 2011. Munteanu, Basil. ConstantОsăНТКХОctТquОsăОnăХТttцrКturОăОtăОnăСТstoТrО:ă proЛХчmОs,ărОcСОrcСОs,ăpОrspОctТvОs. Paris: Didier, 1967. NО ,ă MarТana.ă Oă poОtТc ă Кă КtmosПОrОТ:ă rocСТКă НОă moКr.ă BuМurОştТ:ă Editura Univers, 1989. 283 Oancea, Ileana. Semiostilistica.ăTТmТşoara:ăEНТturaăEбМОlsТor, 1998. Oancea, Ileana. PoОгТОă şТă sОmТoг .ă TТmТşoara:ă EНТturaă MarТnОasa,ă 1999. Paг,ă OМtavТo.ă„TraНuМОrО:ălТtОratur ă şТă lТtОralТtatО‖.ă Secolul XX, nr. 5, 1972. PСТlТppТНО,ă Al.ă „TraНuМtТbТl,ă ТntraНuМtТbТlă laă EmТnОsМuŗ.ă SОcoХuХă ББ, nr. 6, 1964: 13-14. Poant ,ăPetru. CОrcuХăНОăХКăSТЛТu.ăIntroНucОrОăьnăПОnomОnuХăorТgТnКr, IНООaă ОuropОan ,ă 2011.ă DТsponТbТlă onlТnОă la:ă https://books.google.ro/books?id=nnJuDAAAQBAJ&lpg=PT 117&dq=Petru%20Poant%C4%83%20%20atmosfera&hl=ro &pg=PT122#v=onepage&q=Petru%20Poant%C4%83%20%2 0atmosfera&f=false. Ricoeur, Paul. Despre traducere.ă TraНuМОrОă şТă stuНТuă ТntroНuМtТvă НОă MagНaă JОanrОnauН.ă PostПa ă НОă DomОnТМoă JОrvolТno.ă IaşТ:ă Polirom, 2005. Rusu,ă M Н lТna,ă Rusuă Ioan.ă MОtoН ă prКctТc ă НОă trКНucОrОă pОntruă ХТmЛКă ПrКncОг .ă BuМurОştТ:ă EНТturaă DТНaМtТМ ă şТă PОНagogТМ ,ă 2008. Scarlat, Mircea. IstorТКă poОгТОТă romсnОştТ, I-IV.ă BuМurОştТ:ă MТnОrva,ă 1982, 1984, 1986, 1990. SОМСО,ă LuТгa.ă „Solomonă MarМus,ă PoОtТcКă mКtОmКtТc ‖. LТmЛ ă şТă ХТtОrКtur , nr. 4, 1972: 757-764. SpОran Тa,ă EugОnТu.ă InТ ТОrОă ьnă poОtТc .ă BuМurОştТ:ă EНТturaă Albatros,ă 1972. Spiridon, Monica. „ContrТbu Тaă tОorТОТă rОtorТМОă laă oă sТstОmatТМ ă aă tТpurТlorăНОăНТsМurs‖.ăRОvТstКăНОăТstorТОăşТătОorТОăХТtОrКr , t. 30, iulie-sept., 1981: 378-379. Steiner, George. Dup ă BКЛОХ.ă AspОctОă КХОă ХТmЛТТă şТă trКНucerii. BuМurОştТ:ăEНТturaăUnТvОrs,ă1983. Tournier, Michel. Le Vent Paraclet. Paris: Gallimard, 1977. Noti ăbiobibliografic Lumini aă VLEJA.ă ConПОrОn Тară laă FaМultatОaă НОă LТtОrО,ă IstorТОăşТăTОologТО,ăUnТvОrsТtatОaăНОăVОstăНТnăTТmТşoara.ăPrОН ăМursurТă dОă SТntaбaă lТmbТТă spanТolО,ă InТ ТОrОă praМtТМ ă şТă tОorОtТМ ă ьnă traНuМОrО,ă RomanТstТМ ,ă МursurТă laă MastОratulă НОă stuНТТă romanТМО.ă MОmbr ă ьnă МomТtОtОăНОărОНaМ ТОăşТăştТТn ТПТМОăalОăunorăМoloМvТТăşТărОvТstОă(CICCRE, Colindancias, Philologica Banatica, Analele UnТvОrsТ ТТăНОăVОstăНТnă TТmТşoКrК, Quaestiones Romanicae, Romanica, Translationes). 284 ProПОsoră ТnvТtată laă UnТvОrsТt ТlОă НТnă EбtrОmaНura,ă SгОgОН,ă VТОna.ă PartТМТparОă laă МoloМvТТă na ТonalОă şТă ТntОrna ТonalОă ьnă ar ă şТă ьnă str Тn tatОă (CпМОrОs,ă InnsbruМk,ă ValОncia, Barcelona, Bratislava, La Coruюa,ăSгОgОН,ăPцМs).ăMОmbr ăьnăproТОМtОăНОsprОătraНuМОrТ. 285 ABORDAREA POEMELOR TRUBADURE TIă– ÎNTREăRESCRIEREă Iă TRADUCERE CHRISTINAăANDREEAăMI ARIU UnТvОrsТtatОaăCrО tТn ă„DТmТtrТОăCantОmТr‖ăНТnăBuМurО tТ, RomсnТa Abstract: The present paper sets out to follow the trajectory of the poetic art of the Provencal troubadours, which emerged at the beginning of the twelfth century in Occitania and has taken various forms in various cultures all the way to the present. Nietzsche considered them the true founders of modern European culture, while Aвnă RanНă vТОаОНă tСОă troubaНoură asă ―tСОă spТrТtuală anМОstoră oră tСОă symbol of the Romantic man‖ă(RanНă1975,ă118).ăAlmostăaămТllОnnТumă after the appearance of the troubadour art, it is interesting to investigate the extent to which we can preserve unchanged that combination of love and poetry when translating it into various cultures. Keywords: troubaНour,ă l‘artă НОă trobar,ă ProvОnМală poОtrв,ă poОtТМă art, fixed form poetry. Înă гorТТă sОМoluluТă ală XII-lОa,ă ьnă OММТtanТaă ap rusОă oă Пorm ă lТtОrar ă„moНОrn ‖ăМarОăvaăТnПluОn aăьntrОagaăEurop .ăTrubaНurТТăs-au impus ca autori-МompoгТtorТă Т,ă unОorТ,ă ТntОrprО Тă aТă unoră opОrОă МОă НОгv luТauă oă ТngОnТoгТtatОă ТnМrОНТbТl .ă Artaă loră – ХřКrtă Нe trobar – Мсntaă НragostОa,ă buМurТaă Тă prospО ТmОa,ă ьntr-oă alМСТmТОă subtТl ă НОă МuvТntОă Тă sunОtО.ă IubТrОaă Тă poОгТaă sОă ьntrОp trunНОauă Тă sОă МonНТ Тonauă rОМТproМ,ă ьntr-oă manТОr ă artТstТМ ă НОă ună raПТnamОntă П r ă prОМОНОnt.ă Îns ă pОntruă aă ьn ОlОgОă Тă sТm Тă aМОst univers, publicul trОbuТaăs ăПТОăprОg tТtăs ăМТtОasМ ăprТntrОărсnНurТlОăsМrТsОăьnăplana lenga romana Тă s ă НОslu ОasМ ăОlaborataă ьmplОtТtur ă mОtrТМ ă Тă mОloНТМ ă aă МсntОМОlor.ă PoОmОlОă trubaНurТloră oММТtanТă prОsupună oă art ă ьnМТПrat ,ă care atingea deopotriv ă ТntОlОМtulă Тă ТnТma,ă sprОă НОosОbТrОă НОă poОгТaă romantТМТlor,ă ap rut ă ultОrТor,ă МarОă vТгaă maТă alОsă sОnsТbТlТtatОa.ă DТnă aМОstă motТv,ă trubaНurТТă aНusОsОr ă prТnă lТrТМaă loră ună ПОlă НОă МoНă soМТal,ă poОtТМă ТăpsТСologТМ.ăAstПОl,ăpОntruăaăputОaărОМОptaăoăpartОăНТn МrОa ТТlОă 286 trubaНurТlorăОraănОvoТОăНОăoăanumОăОНuМa ТО.ăTrubaНurТТănuăОбprТmauă НoarăsОntТmОntО,ăМТăvОСТМulauăunăМoН,ănОПТТnН,ăНup ăМumăs-aăspus,ăatсtă НОăТmportant ăsТnМОrТtatОaălor,ăМТăТmprОsТaăНОăsТnМОrТtatО. OrТgТnalТtatОaă luМr rТТă ОstОă oă valoarОă moНОrn ,ă aproapОă ТnОбТstОnt ă ьnă artaă trubaНurОsМ ,ă ьnă МarОă rОutТlТгarОaă unОТă mОloНТТă preexistente pentru a o adapta unui alt poem reprezenta un principiu НОăМrОa ТО.ăDОăasОmОnОa,ăoralТtatОaărОprОгОntaăoăМonНТ ТОăoblТgatorТОăНОă ОбТstОn ă aă aМОstoră poОmОă МсntatО,ă prТlОУuТnНă ПТОМ ruТă ТntОrprОtă s ă lОă „aУustОгО‖ăьnăПunМ ТОăНОătalОntulăpОrsonal.ăPaulăГumtСorăП МОaărОПОrТrОă laă partТМТparОaă aМtТv ă aă ТntОrprОtuluТă ьnă proМОsulă НОă МrОa ТОă artТstТМ ,ă ТntroНuМсnНăьnăluМrarОaăLa mesure du monde (1993, 366) termenul de „autor-partТМТpant‖. Dup ăaproapОăunămТlОnТuăНОălaăaparТ ТaăartОТătrubaНurТlor,ăОstОă ТntОrОsantă НОă obsОrvată ьnă МОă m sur ă sОă poatОă p straă nОaltОrat ă aМОaă osmoг ăьntrОăpoОгТОă ТăТubТrО,ătrОМсnНăprТnăprobaătranspunОrТТăьnăМulturТă diferite, cu ajutorul traducerii sau chiar al rescrierii. MarОlОă mОНТОvТstă JaМquОsă LОă GoППă ТnsТstaă ьnă luМrarОaă saă La CТvТХТsКtТonă mцНТцvКХОă asupraă nОМОsТt ТТă НОă aă НТsoМТaă МТvТlТгa Тaă mОНТОval ă НОă ТstorТaă traНТ Тonal ,ă rupсnНă astПОlă lan ulă gОnОalogТМ.ă DОă asОmОnОa,ă ОstОă ТntОrОsantă НОă v гută МО s-aă p strată НТnă mo tОnТrОaă trubaНurОsМ ă ТăМОăaăНОvОnТtăОaăНО-a lungul secolelor. CuătoatОăМ ăaМОast ătraНТ ТОăaăПostăОtТМСОtat ăНrОptă„ОrОtТМ ‖ăşТă praМtТМan ТТă ОТă auă Пostă НОМТma Тă ьnă МaНrulă aşa-numitei Cruciade Albigensiene, ideile acestei culturi au supravТО uТtăşТăauăПostăr spсnНТtОă ьnă norНulă Fran ОТă НОă М trОă trouveri,ă ьnă tОrТtorТТlОă gОrmanТМОă НОă М trОă minnesangeri şТă ьnă PОnТnsulaă IbОrТМ ă НОă М trОă vihuelistas. Mai mult НОМсtă atсt,ă ТnПluОn ОlОă lТrТМТТă provОnsalОă auă НОp Тtă spa Тulă ОuropОan,ă ТnspТrсnНăpoО ТăМaăErгaăPounН,ăHarolНă ТăAugustoăНОăCampos.ă Trobar-ulă rОprОгТnt ă oă Пorm ă artТstТМ ă ОбМОp Тonal ă НОă МОlОbrarОă aă ТubТrТТă Тă aă poОгТОТă ьntr-ună lТmbaУă poОtТМă ТnОНТtă Тă vТrtuoг.ă Ap rutăьnălangue d'oc ьnăplТnăEvăMОНТuă(ьntrОăsОМolОlОăalăXI-lОaă Тăală XII-lea),ă aМОstă „tТpar‖,ă МОă rТНТМaă ТubТrОaă laă nТvОlă НОă art ,ă ОstОă grОuă aplicabil structurilor mentale ale omului post-moНОrn,ăatсtăНОăputОrnТМă marМatăНОăpragmatТsmulăОбТstОn ТalТst.ă PrОгОntulă artТМolă nuă ь Тă propunОă s ă sОă ьntoarМ ă laă oă lОМtur ă aă poemelor trubadurО tТă mОНТОvalО,ă ьnă МontОбtulă loră lТngvТstТМă Тă ТstorТМă orТgТnal,ă МТă s ă rОalТгОгОă oă sМurt ă problОmatТгarОă aă raport rТТă contemporane la trobar,ăălaărОТnvОntarОaăaМОstОТăartОăьnăМontОбtăaМtual.ă DТnă aМОast ă pОrspОМtТv ,ă traНuМОrОaă aМОstoră poОmОă rОprОгТnt ă ună aНОv ratăproМОsăНОăМrОa ТО,ăoărО-sМrТОrОăМОăutТlТгОaг ărОsursОlОăpoОtuluТă ТnТ Тal,ătranspusОăьntr-oăalt ărОalТtatОăТstorТМ ă ТălТngvТstТМ . 287 LОМturaă ьnă sТnОă aă tОбtОloră mОНТОvalОă НОvТnОă НТnă МОă ьnă МОă maТă НТПТМТl ,ă oНat ă Мuă trОМОrОaă tТmpuluТ.ă SursОlОă provОnsale anterioare secolului al XIV-lОaă abunН ă ьnă „oММТtanТsmО‖ă aНОsОaă opaМОă pОntruă traНuМ torТă Тă lТngvТ tТ.ă UnОorТ,ă ьntrОgă rОpОrtorТulă tОбtuală ală unОТă pОrТoaНОă v НО tОă oă ТntОrprОtarОă lТngvТstТМ ă ОбtrОmă НОă НОlТМat .ă SpОМТalТ tТТă auă rОmarМată tОnНТn aă mОНТОvТstului de a se raporta la traducerile princeps,ăatunМТăМсnНăaМОstОaăОбТst .ăDar,ăНОăМОlОămaТămultОă orТ,ă raportarОaă laă ună ОlОmОntă suplТmОntară МomplТМ ă ьnНОplТnТrОaă mТsТunТТă lor.ă PОntruă aă stuНТaă mТnu Тosă oă surs ,ă utТlТгarОaă traНuМОrТТă trОbuТОă s ă ПТОă str УuТt ă НО ună ьntrОgă ansambluă НОă prОМau ТТă mОtoНologТМО.ăIНОalăarăПТăМa,ăьnăsТtua ТaăьnăМarОăsОăpoatОăvorbТăНОăoăbun ă st pсnТrОăaălТmbТТ-surs ,ăs ăsОăТntrОăьnăМontaМtăНТrОМtăМuătОбtul,ăpОntruăaă sОă ОlТmТnaă ТnПluОn arОaă a priori ОбОrМТtat ă НОă oă traНuМОrОă МarО,ă prТnă esОn ,ăr mсnОăsubТОМtТv ,ăТnНТПОrОntăНОăМalТtatОaăОТ.ăEбТst ,ăorТМum,ăoă mul ТmОă НОă posТbТlТt Тă НОă ТntОrprОtarОă sauă НОă varТantОă stТlТstТМО,ă Тară pсn ă ТăМОlОămaТăbunОătraНuМОrТăpotăasМunНОăgrО ОlТămaТămultăsauămaТă pu Тnăьmpov r toarО.ă Înă sТtua Тaă unuТă tОбtă МОlОbru,ă НОУaă ьnНОlungă „prОluМrat‖,ă utТlТгarОaămaТămultorătraНuМОrТăМonМurОntОăьnăaМООa ТălТmb ăpoatОăsОrvТă Мaă m sur ă НОă sТguran ă mОtoНologТМ ,ă sugОrсnНă vastТtatОaă Тă НТvОrsТtatОaăposТbТlОlorăТntОrprОt rТ.ăÎnăspОМТal,ăМompararОaăvОrsТunТloră ap rutОă ьntr-o pОrТoaН ă НОtОrmТnat ă pОrmТtОă rОlТОПarОaă rОlatТvТt ТТă alegerilor. Aceasta este una dintre cele mai importante perspective din МarОă spОМТalТstulă poatОă ОstТmaă atсtă Оvolu Тa,ă Мсtă Тă lТmТtОlОă transgresiunii dintr-oălТmb ăьnăalta.ă EvaluarОaă sОmantТМ ă aă tОrmОnТloră mОНТОvalТă Тă Оvolu Тaă aМОstoraăьnătТmpăТntОrПОrОaг ăНОăПaptăМuăpТОrНОrОaărОlatТv ăaăst pсnТrТТă vectorilor lingvistici ai limbii-surs .ă AstПОl,ă putОmă Мomparaă traНuМОrТă vОМСТăНОăoăМalТtatОăОбМОlОnt ,ămсna ТămaТămultăsauămaТăpu ТnăМon tТОntă НОătОnНТn aăНОăaă„moНОrnТгa‖ăМonМОptОlОămОНТОvalО,ăpunсnНăьnăprТmplanăproblОmatТМaăОМСТvalОn ОlorălОбТМalО.ăAМОast ă„МorОМ ТОăbТПoМal ‖ă rОalТгat ă prТnă МonsultarОaă МonМomТtОnt ă aă tОбtuluТă Тă aă traНuМОrТТ/ traducerilor lui are, de asemenea, avantajul de a corecta poten ТalОlОă ТnaНvОrОn Оă prТlОУuТtОă НОă ТntОrprОtarОaă rОstrТМtТv ă aă orТМ ruТaă НТntrОă texte. Dup ă Мumă prОМТгaă Тă V.ă Gak,ă prТnă analТгaă МomparatТv ă aă tОбtuluТă orТgТnală şТă МОlăalătraНuМОrТТă sОă poatОă aУungОălaă oă argumОntarОă ştТТn ТПТМ ă obТОМtТv ă aă multoră aspОМtОă alОă traducerii. Analiza МomparatТv ă pОrmТtОă stabТlТrОaă ОМСТvalОn Оlor,ă Нară şТă aă lОgТt Тloră ТntОrlТngvТstТМОăМarО,ăpОăНОăoăpartО,ăьmbog ОsМătОorТaătraНuМОrТТ,ăТar,ăpОă НОă alt ă partО,ă ьlă aУut ă pОă traНuМ toră ьnă alОgОrОaă ПormОloră morПosТntaМtТМОăМorОspunг toarО.ăÎnăplus,ăМonПruntarОaăorТgТnaluluТăМuă 288 traНuМОrОaă ьТă pОrmТtОă s ă sОsТгОгОă ьnă МОă m sur ă suntă УustТПТМatОă moНТПТМ rТlО.ăAМОstОaăpotăПТăОПОМtuatОăМuăsМopulăМlarăНОăaăstabТlТăМuăМсtă maТă marОă aМuratО Оă ОМСТvalОn Оă ТntОrlТngvТstТМО,ă МapabТlОă s ă rОНОaă Мuă maбТm ă ОбaМtТtatОă Мon Тnutulă ьnă lТmba- Тnt .ă ElОă sОă potă ПoМalТгaă laă nТvОlă НОă Мuvсnt,ă ьmbТnarОă НОă МuvТntО,ă propoгТ ТО,ă Пraг ,ă unТtatОă sТntaМtТМ ă МomplОб ă şТă tОбtă – unТtatОaă maбТmal ă aă НТsМursuluТ.ă EstОă ТmposТbТlă ьns ă НОă aă aНuМОă УustТПТМată ьnă НТsМu ТОă МСОstТunТă lОgatО de lОбТМograПТОă sauă lОбТМomОtrТОă ьntr-ună tОбtă traНus.ă Înă sМСТmb,ă poatОă ПТă totu Тă utТlă s ă sОă Тaă ьnă МonsТНОrarОă НТПОrТtОlОă varТantОă НОă traНuМОrОă aă textului, pentru a evita „ПОtТ ТгarОa‖ă ОбМОsТv ă aă orТgТnaluluТă МarО,ă orТМum,ă ьnă aПaraă statutuluТă s uă tОбtuală adesea ambiguu, a suferit deja НТvОrsОăТntОrvОn ТТ,ălОgatОăНОăproМОsulăНОăОНТtarО. LОМturaă paralОl ă aă orТgТnaluluТă Тă aă traНuМОrТТ/traНuМОrТloră ară trОbuТ,ăьnăМОlОăНТnăurm ,ăs ăНuМ ălaăsolu ТonarОaăproblОmОlorăsОmantТМОă ТnОrОntОă ТntОrprОt rТТă tОбtuluТ,ă rОg sТnНă ьnă aМОastaă unaă НТntrОă prТnМТpalОlОămТгОăalОăМОrМОt rТТăьnăТstorТaămОНТОval ,ăa aăМumăoăНОПТnТsОă Alain Guerreau. Specialistul francez s-aă oМupată Мuă prОМ НОrОă НОă aspОМtulăsОmantТМăНТnăpОrspОМtТv ăНТaМronТМ ,ăНОăОrorТlОăНОătraНuМОrО,ă НОăНТПОrОn aăМolosal НТntrОăsОnsulăМuvсntuluТăьntr-unătОбtămОНТОvală Тă МООaăМОăьn ОlОgОmănoТ.ăIlustratТvăОstОăОбОmplulăătОrmОnuluТăvinea care, П МсnНăsaltulăТstorТМăНТnăpОrТoaНaămОНТОval ăpсn ăьnăprОгОnt,ăНОvТnОăună МonМОptă aproapОă МomplОtă НТПОrТtă Мaă ьnМ rМ tur ă sОmantТМ .ă A traduce acest termen cu „vТ -de-vТО‖ ОstО,ă ьnă opТnТaă autoruluТ,ă ună nonsОnsă perfect: „Тlăn‘вăaăpasă[…]ăНОămotăquТăsoТt,ămшmОăНОăloТn,ăunăцquТvalОntă acceptable du terme vinea dans une charte du XIe sТчМlО‖ă (Guerreau 2001, 234). Prin aspect, prТnă ТntОrvОn Тaă omului, prin produsul final, via secolului al XI-lОaăsОăНОosОbО tОăНОăvТ a-de-vie a secolului al XXlОa.ă DТПОrОn aă ОstОă Нat ă Мuă prОМ НОrОă НОă Пaptulă М ă pОntruă autorulă mОНТОvală (ună М lug r),ă vinea ОstОă ьnМ rМat ă НОă Мonota ТТă bТblТМО,ă Тară vТnulă ОstОă sсngОlОă luТă HrТstos.ă GuОrrОauă МonsТНОr ă М ă ьnă astПОlă НОă sТtua ТТ,ămОНТОvТstulăsОăМonПrunt ăМuăună«ОбКmОnăНОăХřТntrКНuТsТЛТХТtц», altminteri traducerea ar implica oă НТmОnsТunОă ОНuМa Тonal ă Мuă totulă str Тn ăНОăМartО. DТПТМult ТlОă rОalОă apară Мuă aНОv rată atunМТă МсnНă sОmantТsmulă expresiei lingvistice din limba-surs ănuăМoТnМТНОătotalmОntОăМuăМОlăНТnă limba- Тnt ă şТă viceversa sauă ьnă Мaгulă ьnă МarОă lОбОmulă НТnă lТmba-surs ă nuăarОăОМСТvalОntăьnălТmba- Тnt .ăSubăaМОst aspect traducerea poemelor trubaНurО tТă НОvТnОă НТПТМТl ,ă ьnă spОМТală ьntr-oă Мultur ă ьnă МarОă ТubТrОaă МurtОnОasМ ă Тă toatОă aspОМtОlОă МОă oă ТmplТМ ă suntă ТnОбТstОntОă pОă plană istoric. PraМtТМ,ă rОalТtatОaă spОМТПТМ ă МulturТТă НТntr-oă ОpoМ ă НОă МarОă nОă despart aproбТmatТvă 900ă НОă anТă trОbuТОă rОНat ă ьntr-un limbaj sintetic, 289 Пor atăs ăpoat ăМuprТnНОăaМОast ăbog ТОăpoОtТМ .ăRОПОrТnНu-ne strict la traducerea de poezie,ă НТПТМult ТlОă pară s ă sОă amplТПТМО.ă Dup ă Мumă sublТnТnТauăBantaşăşТăCroТtoru,ăТНОalulăr mсnОămОrОuăaМОlaşТăşТămОrОuă de neatins, ca „transМrТОrОă aă unuТă poОmă ьntr-oă alt ă lТmb ă Мuă МonvТngОrОaăМ ăaşaăarăПТăsМrТs-oăpoОtulăьnsuşТăНaМ ăs-arăПТăОбprТmatăьnă lТmbaărОspОМtТv ŗă(Bantaş,ăCroТtoruă1998,ă23). TraНuМ torulă НОă poОгТОă ОstО,ă ьnă moНă ТНОal,ă Оlă ьnsu Тă ună poОt,ă atсtaăvrОmОăМсtăarОăМaăobТОМtТvăp strarОaăsauărОМonstruМ ТaăПarmОМuluТă vОrsuluТ,ă lТnТaă mОloНТМ ă aă aМОstuТa,ă putОrОaă НОă sugОstТОă aă ПТgurТloră НОă stТl,ă УonglсnНă Мuă МuvТntОlОă astПОlă ьnМсtă s ă sunОă Мсtă maТă ПТНОlă orТgТnaluluТ.ă CОrtă ОstОă М ătОorТТlОă poОtТМОă alОă traducerii sunt singurele ьnă m sur ă s ă „lumТnОгО‖ă Нrumulă traНuМ toruluТă lТtОrar.ă Atсtaă vrОmОă ьns ă Мсtă apropТОrОaă saă НОă lТtОratur ă ОstОă Тă rОгultatulă unОТă aПТnТt Тă proПunНО,ăaăНТsМОrn mсntuluТ,ă Т,ămaТăalОs,ăalătalОntuluТ. C МТ,ă„traНuМОrОaăОstОă– cum o descrie Newmark – ьnăprТmulărсnН,ăoă tТТn ăМОăprОsupunОăМunoa tОrОaă ТăvОrТПТМarОaăПaptОloră ТălТmbТТăМarОă le descrie – laăaМОstănТvОlăsОăvОrТПТМ ăМООaăМОăОstОăПalsă ТănОaНОv rat;ă ьnă ală НoТlОaă rсnН,ă ОstОă oă aptТtuНТnОă lОgat ă НОă ПolosТrОaă lТmbaУuluТă aНОМvată Тă gОnОrală aММОptat;ă ьnă ală trОТlОaă rсnН,ă ОstОă oă art ă МarОă ПaМОă НТstТnМ ТОăьntrОălТtОraturaăНОăbun ăМalТtatОă ТăМОaăНОăМalТtatОăТnПОrТoar ă – acesta este nivelul la care traducОrОaă ОstОă МrОatoarО,ă ТntuТtТv ă şi, unОorТ,ă МСТară ТnspТrat ;ă ьnă ultТmulă rсnН,ă traНuМОrОaă ОstОă oă problОm ă НОă gust:ă aТМТă argumОntОlОă taМă Тă vorbОsМă prОПОrТn ОlО,ă traНuМОrТlОă meritorТТăПТТnНărОПlОМtarОaăНТПОrОn ОlorăТnНТvТНualО‖ă(NОаmarkă1998,ă 6). CООaăМОăТntrТg ălaă poОгТaă trubaНurТloră ОstОă ПaptulăМ ,ăьnМ ă НТnă prТmОlОă salОă ОtapОă МonstТtutТvО,ă Оaă Н ă НovaН ă НОă oă ТnМontОstabТl ă maturТtatОă aă ОбprОsТОТă Тă raПТnamОntuluТ,ă prОПТgurсnНă astПОlă oă Пorm ă poОtТМ ăbТnОăНОПТnТt ,ăМОănuăputОaăПТăatТns ăНОМсtăprТnăМontrТbu Тaăunoră poО ТăantОrТorТ.ă FТТnНă lТrТМ ă ьnă aНОv ratulă sОnsă ală МuvсntuluТ,ă poОгТaă trubaНurОsМ ă unО tОă Мuă m ТОstrТОă vОrsă Тă mОloНТО,ă ap rсnНă Мaă ună ПОnomОnă artТstТМă МomplОб,ă Пaptă НОă МarОă trОbuТОă Тnută Мontă ьnă proМОsulă traНuМtologТМ.ă ConsТНОr mă М ă ОstОă interesant de observat destinul aМОstОТă lОg turТă ьnМОrМatОă НОă probaă tТmpuluТă Тă aă transpunОrТТă ьnă altОă МulturТ,ăПТОăМ ăОstОăvorbaăНОătraНuМОrТăproprТu-zise sau de re-scrieri. DОşТă OММТtanТaă Оraă Мompus ă НТnă numОroasОă ОntТt Тă ПОuНalОă mici (Grillo 1989, 66), ХКnguОăНřoc aăbОnОПТМТatăьnăОpoМaămОНТОval ăНОă oăortograПТОăМomun ăşТăaăsОrvТtăaНmТrabТlăМaălТmb ăaăПТloгoПТОТ,ăştТТn ОТ,ă НrОptuluТă şТă artОlor,ă Мaă şТă НrОptă НТalОМtă МotТНТană ală vorbТtorТloră s Т.ă FolosТrОaăОТăaăМontТnuatăpсn ăьnăsОМolulăalăXIV-lea, iar declinul care i-a 290 urmatăОstОăstrсnsălОgatăНОăОvolu ТaăputОrТТărОgalОăşТăaăstatuluТăПranМОг.ă Trubadurii vorbeau numeroase dialecte, chiar НaМ occitana era limba lor lТtОrar , lТmb la МontrТbu Тa М rОТa ei au pus piatra de temelie. Sub acest aspect, trebuie s ТnОm seama de faptul М occitana avea oarecum o tОnt artТПТМТal Т foarte МonНОnsat , fie М ne referim la nivel lingvistic, fie semantic. Numeroase cuvinte erau omografe, iar ei se foloseau din plin de aМОast rОsurs . Din alt punct de vedere, recuren aă tОmОloră Тă aă proМОНООloră stТlТstТМОă utТlТгatОă МrООaг ă НОă multОă orТă МonПuгТОă ьnă МООaă МОă prТvО tОă orТgТnalТtatОaăpoОmОlor.ăăDОăПoartОămultОăorТăsОărОluaăaМООa ТămОloНТО,ă proМОНОuă МОă ьngrОunОaг ă ьnă МОrМОt rТlОă moНОrnОă ТНОntТПТМarОaă stТluluТă unui trubadur. SubăaМОstăaspОМt,ăsМrТОrОaănuătrОbuТОăprТvТt ăМaăПТnalТtatО,ăМТă maТăНОgrab ăМaărОгultatăalăunОТătransmТsТunТăьnălan ,ăunăaМtăНОăМrОa ТОă extras dintr-ună МontТnuumă ТntОgrată traНТ ТОТă oralО,ă МОă poart ă marМaă unОТăpraМtТМТăbТnОăst pсnТtО.ăă A aăМumăautОntТМТtatОaăОstОăoăno ТunОăМОă ТnОăНОămoНОrnТtatО,ă laă ПОlă Тă НТПОrОn ТОrОaă stТlurТloră aă Пostă aНus ă ьnă НТsМu ТОă totă laă multă tТmpă Нup ă МОă vrОmОaă trubaНurТloră aă apus.ă Jean-MТМСОlă Caluацă sublТnТaă aМОast ă НТПОrОn ,ă mОn ТonсnНă М ă tr ТtorТТă aМОloră vrОmurТă МОlă mai probabТlă М ă nuă rОalТгasОr ă oă МlasТПТМarОă aă gОnurТlor,ă a aă Мumă oă avem acum: „Ilă Оstă vraТă aussТă quОă lОă statută НОă l‘œuvrОă mцНТцvalОă Оstă tОllОmОntă НТППцrОntăНОăМОăquОănousăattОnНonsăauУourН‘СuТăН‘unОăœuvrО,ăquОălaă question des genres, telle que nous la concevons auУourН‘СuТă nОă sauraТtă sansă НТППТМultцă ОбtrapolцОă auă MoвОnă ÂgО‖ă (Duă cСКntă рă l'enchantement, 33). Mul Тă НТntrОă trubaНurТă pară s ă МautОă voТtă s ă ь Тă oМСОгОă auditoriul, fie printr-un laconism brutal, fie printr-o acumulare ОбМОsТv ăНОăМonsoanОăsauăprТnăalМ tuТrОaăvОrsurТlorăНТntr-o succesiune de cuvinte monosilabice, procedee condamnate de Malherbe. Celebrulă МсntОМă La fleur inverse, atribuit lui Raimbaud Н‘OrangО,ăОstОăamО ТtorăьnăvОrsТunОaăsaăorТgТnal ,ăprТnăОПОМtulăМrОatăНОă Пaptulă М ă aМОlОa Тă optă МuvТntОă rОalТгОaг ă rТmaă ьnă МОlОă asОă stroПО.ă RОТtОrarОaă nuă ОstОă ьns ă НОМсtă aparОntă pОrПОМt ,ă pОntruă М ă НОă Пaptă ОstОă vorbaă НОă mТМТă varТa ТunТ:ă ьnă stroПОlОă ТmparОă aparОă aНУОМtТvulă ПОmТnТnă enversa,ă ьnă tТmpă МОă ьnă stroПОlОă parОă aparОă inverse (persoana I a indicativului prezent al verbului inverser) sau pluralul tertres ьnă stroПОlОă ТmparОă Тă sТngularulă tertre,ă ьnă stroПОlОă parОă ОtМ.ă DОă altПОl,ă ьn ТntОrТorulăПТОМ rОТăstroПО,ănТМТunăvОrsănuărТmОaг ăМuăaltul,ăastПОlăМ ăamă 291 putОaă МonsТНОraă М ă ОlОă nuă suntă gсnНТtОă pОntruă aă Пlataă urОМСОaă asМult toruluТ,ăМТăТntОlОМtul. Iat ămaТăУosăОбОmplulăprТmОТăstroПОăaăpoОmuluТ:ă Er resplan la Hors enversa Voici que rОspХОnНТtăХКăПХОurăТnvОrsОăХřОХsă Irencans ranex e pels tertres sur rocs rugueux et sur tertres. Quais Hors? Neus, gels et conglapis, Quelle fleur? Neige, gel, givre, Que cotz c destrenh e trenca, qui frappe, tourmente, tranche, Don vey morz quils, critz, brays, sis- рăcКusОăНОăquoТăУОăvoТsămortsă pцpТО-clcs ments, cris, bruits, sifflements Pels fuels, pels rams e pels giscales, en feuilles, branches, jeunes pousses. Mas mi te vert e jauzen joys, Mais me tient vert et joyeux Joie Er quan vey secx los dolens croвs,ăquКnНăУОăvoТsăНОssцcСцsăХОsătrТstОsă mцcСКnts.ă CСТară Тă oă traНuМОrОă ОбОmplar ,ă Мumă ОstОă МОaă rОalТгat ă НОă PТОrrОăBОМăpТОrНОăoarОМumăНТnăm ТОstrТaăorТgТnaluluТ: QuКnНăpКrКьtăХКăПХОurăТnvОrsО Sur rocs rugueux et sur tertres, - Est-ce fleur? Non, gel et givre QuТăЛrûХО,ătorturОăОtătronquО!ăŔ Morts sont cris, bruits, sons qui sifflent En feuilles, en rains, en ronces. Mais me tient vert et joyeux Joie, QuКnНăУОăvoТsăsОcsăХОsăсcrОsătrКьtrОs.ă CulmОaă soПТstТМ rТТă ьnă МООaă МОă prТvО tОă НТspunОrОaă rТmОloră estОăatТns ăНОăsОбtТnaăluТăArnautăDanТОl,ăТntТtulat ăLoăПОrmăvoХОrăqřОХă coră mřТntrК1,ă pОă МarОă Оlă ьnsu Тă oă numОaă „saă МСansonă Н‘onglОă Оtă Н‘onМlО‖,ăьnăМarО,ăНО-aălungulăМОloră asОăstroПО,ăМОlОă asОăМuvТntОăМОă rimau (intra, ongla, arma, verga, oncle, cambra) sunt permutate Нup ăoărОgul ăМomplТМat .ă PОă m sur ă МОă nОă ьnНrОpt mă atОn Тaă sprОă gОnulă trobar clus, unНОă ОrmОtТsmulă ОstОă voТt,ă proМОНООlОă stТlТstТМОă pusОă ьnă opОr ă suntă Мuă atсtă maТă НТПТМТlă НОă rОМrОată ьntr-oă alt ă lТmb .ă ProbabТlă М ă aМОastaă Оraă ТăТntОn Тaăautorului, aceea de a- ТăsОlОМtaăauНТtorТul,ărОгОrvсnНuТăМrОa ТТlОăunuТăpublТМăПoartОărОstrсnsă ТăavТгat. 1 VoТn aăПОrm ăМО-năТnТm -mТăТntr . 292 BaгсnНu-nОăpОăМontrТbu ТТlОăunorăpoО ТăМontОmporanТ,ăМumăară fi: JaМquОsă RoubauН,ă aă poО Тloră МОă apar Тnă grupuluТă oulТpТană ПranМОг,ă EгraăPounНăНТnăStatОlОăUnТtОăsauăAugustoă ТăHarolНoăНОăCamposăНТnă BraгТlТa,ăputОmăobsОrvaăьnăМОăm sur ămaТăpoatОăНОvОnТălТmbaУulăpoОtТМă oglТnН ă aă unОТă ПormОă ТНОalТгatОă НОă aă ТubТ,ă ьnă МОă m sur ă maТă poatОă impresiona cititorulă aМОaă Пorm ă poОtТМ ă ОбtrОmă НОă МoНТПТМat ă Тă ТnvОntТv ă – cansos – П r ă НОă МarОă ТubТrОaă nuă putОaă ПТă ОvoМat ă НОă trubaduri. CОrtăОstОăьns ăМ ăТnПluОn aăpОăМarОăauăОбОrМТtat-o trubadurii asupraă altoră МulturТă alОă aМОloră vrОmurТă rОvОrbОrОaг ă pсn ă ьnă гТlОlОă noastrО.ă AstПОl,ă mОlanУulă polТglot,ă praМtТМă ТntraНuМtТbТl,ă nuă НТnă ra ТunТă tОСnТМО,ă МТă stТlТstТМО,ă ОstОă ьntсlnТtă ьnă МontТnuarО,ă ьnă МОlОă maТă НТПОrТtОă contexte. De exemplu, textul poetului dadaist Tristan Tzara LřКmТrКХă cСОrcСОă unОă mКТsonă рă ХouОră rОprОгТnt ăunămОlanУăНОăНТsМursăaă3ă obsОrvatorТă МarОă pОrorОaг ă sТmultan,ă ПТОМarОă ьntr-un alt idiom. Un alt ОбОmpluă ьnă aМОstă sОnsă ară putОaă ПТă poОtaă НОă orТgТnОă ТtalТan ă AmОlТaă RossОllТ,ăМarОălaăvсrstaăНОă25ăНОăanТăsМrТaăunălungăpoОmălТrТМăМuăПorm ă lТbОr :ă Diario in tre lingue ,ă ьnă МarОă trОТă lТmbТă НТПОrТtОă (ТtalТana,ă ОnglОгaă ТăПranМОгa)ăsОăьnl n uТauăgra Тos. JaМquОsă RoubauНă ОvoМaă ьnă prОПa aă unОТă М r Тă ТntТtulat ă La Fleur inverse (Нup ă МОlОbrulă poОmă ală luТă RaТmbauНă Н‘OrangО)ă ună canso atribuit lui Guillaume IX Н‘AquТtaТnО,ă Àă ХКă НoucОură Нuă tОmpsă nouveau: Ab la dolchor del temps nouvel foillo li bosc e li aucel chanton chascus en lor lati segon lo vers del novel chan ÀălaăНouМОurăНuătОmpsănouvОau les bois feuillissent les oiseaux chantent chacun en son latin selon les vers du nouveau chant „TТmpulă МОlă nou‖ă ОstОă prТm vara,ă anotТmpulă МсnНă ьnă moНă sТmbolТМă totulă rОna tО,ă Тară p s rТlОă – prОПТgurсnНă trubaНurТТă – Мсnt ,ă ПТОМarОă pОă lТmbaă ОТ,ă „МсntОМulă МОlă nou‖.ă DОă aМООa,ă Нup ă Мumă prОМТгaă RoubauН,ă prТm varaă s rb torТmă poОгТaă „НОă sОМolОă ьnă toatОă lТmbile EuropОТ‖.ă CuvТntОlОă canso-uluТă asoМТaг ă Мсtă sОă poatОă НОă rОlОvantă НОlТМatО ОaăМсntОМuluТă ТăaăprТm vОrТТ,ăМuăНorТn aă ТăМuăТubТrОa: La nostrřКmor va einassi com la brancha de ХřКХЛОspТ quřОst sobre ХřКrЛrřОn creman la nuoit ab la pХoТřОг al gel tro ХřОnНОmКn que-l sols sřОspКn per la fueilla vert el ramel La notre amour va ainsi quОălaăbranМСОăН‘aubцpТnО quТăОstăsurăl‘arbrОăОnătrОmblant la nuit dans la pluie et le gel lОălОnНОmaТnălОăsolОТlăsОărцpanН par les feuilles vertes les rameux 293 RoubauНăatragОăatОn ТaăasupraăПaptuluТăМ ăaproapОănou ăsОМolОă sОpar ăvarТantaăorТgТnal ăaăcanso-uluТăНОănoТ,ăПaptăМОănОăьmpТОНТМ ăs ă nОă ТmagТn mă Мumă НО,ă laă vrОmОaă aМООa,ă moНulă НОă aă tr Тă Тă aă Мсntaă ТubТrОaăОvoМatăьnăvОrsurТlОăsalОăaăМonstТtuТtăoănoutatО: „ХКăХКnguОănОuvОă НОăХřКmourăpКrХК,ăОnăХКnguОăromКnО.ăД…]ăLřoc,ăХОăprovОnхКХ,ăХřoccТtКnă commОăonăvouНrК.ăUnОămКnТчrОănОuvОăНřшtrОăНКnsăХКăpoцsТО,ăquТănřОstă pКsăcОХХОăНОăХКăCСКnsonăНОăRoХКnН,ănКьtăКХors,ăОnăХКnguОăprovОnхКХОŗă (Roubaud 1986, 183). J. Roubaud spunОaă М ă НragostОaă ьns Т,ă ьnă sОnsulă ОТă plОnar,ă parОă oă ТnvОn ТОă aă sОМoluluТă ală XII-lОa,ă atrТbuТt ă trubaНurТlor.ă InvОn Тaă loră nuă ОstОă ьns ă sОntТmОntulă ьnă sТnО,ă МТă lОg turaă luТă ТnНТsolubТl ă Мuă poОгТa,ămoНulăьnăМarОăТubТrОaăalТmОntОaг ă ТăpotОn Оaг ăОlanulăartistic al trubadurilor. A aăМumăaПТrm ăьnăprОПa aăluМr rТТăsus-amТntТtО,ăpoОtulăprОПОr ă МontОmporanОТt ТТăarСaТsmulătrobar-ului, mult mai valoros: „лМrТrОă НОsă poчmОs,ă МomposОră НОă laă poцsТОă Нansă lОsă МonНТtТonsă contemporaines est un exercice difficile. S‘obstТnОră Нansă МОttОă voТОă supposОă lОă МСoТбă Н‘ună moНчlО,ă laă rцПцrОnМОă рă unОă цpoquОă ПavorТsцОă oùălaăpoцsТОăПut,ăОtăbrТlla.ăJ‘aТăМСoТsТălaăProvОnМОăНuăXIIОăsТчМlО.ăOnă pОută pОnsОră laă poцsТОă рă travОrsă lОsă TroubaНours,ă lОură ОбОmplО.ă Laă poцsТОă laă plusă МontОmporaТnО,ă poură survТvrО,ă НoТtă sОă НцПОnНrОă НОă l‘ОППaМОmОnt,ăНОăl‘oublТ,ăНОălaăНцrТsТonăparălОăМСoТбăН‘unăarМСaэsmО.ă L‘arМСaэsmОăНuătrobarăОstălОămТОn‖ă(RoubauНă1986,ă197). PoatОă unulă НТntrОă poО ТТă МОlă maТă putОrnТМă marМa Тă НОă stТlulă trubaНurОsМă Тă aПla Тă ьnăaПaraă spa ТuluТăromanТМă ОstОă Ezra Pound care, ПasМТnatăПТТnНăНОăМulturaăvОМСТТăEuropОă ТămaТăapoТăaăCСТnОТ,ăaăьnМОrМată s ă sМСТ ОгОă ТstorТaă umanТt ТТă ьnă oă sОrТОă НОă Cantos, la care a lucrat aproapОă toat ă vТa aă sa,ă НТnă 1920,ă pсn ă ьnă 1960.ă Înă Cantos, limba ОnglОг ă ă ТntОrПОrОaг ă Мuă provОnsalaă trubaНurТlor,ă Мuă ТtalТanaă prТn Тloră rОnasМОntТ tТ,ăМuăТНОogramОlОăМСТnОгО tТă ТăМuăargoulăsolНa ТlorăНТnăМОlă de-alăDoТlОaăR гboТăMonНТal. IntОrОsulă Пa ă НОă aМОstă Тгvoră nОsОМată НОă ТnspТra ТОă s-a manТПОstată Тă laă JosoПă ProkopО,ă НТnă CОСТa,ă МarОă ьnă 2002ă publТМaă ьnă МolaborarОă Мuă JТrТă Holubă oă antologТОă aă poОгТОТă trubaНurТlor.ă Înă ТntroНuМОrОaă aМОstОТa,ă Оlă mОn Тonaă М ă publТМulă nuă trОbuТОă s ă ПТОă oblТgatorТuă avТгat,ă s ă МunoasМ ă unОlОă aspОМtОă НОă baг ă alОă lТtОraturТТă occitane, pentru М ,ăьnМОpсnНăНТnăsОМolulăalăXI-lОa,ăТubТrОaăsОătr ТО tОă sТmТlar,ăprОtutТnНОnТăьnăEuropa. Prokope remarca faptul М , creativitatea traНuМ toruluТ este cu atсt mai ьnМОrМat , cu Мсt sunt luate spre traducere poeme mai vechi, ТnсnН cont de faptul М ьntrО 60 Т 80 % din lexicul occitan vechi este 294 compus din cuvinte monosilabice. De asemenea, e arhicunoscut faptul М trubadurii utilizau cuvinte sau expresii care puteau avea pсn la trei nivele de sens, pentru fiecare vers. Or aceasta constituie o Оnorm problОm pentru traНuМ tor. DОăМОlОămaТămultОăorТ,ătraНuМОrОaăsОăasОam n ăМuăunăvОrТtabТlă rОbus,ăstruМturatăpОăurm toarОaăsМСОm :ămaУorТtatОaăМuplОtОlorănum r ă maбТmăoptăpТМТoarО,ăМuăСОmТstТСurТăНОăМсtОăpatruăpТМТoarО,ăТarăьnărОst,ă ПТОМarОăМuplОtărОprОгТnt ăunăgrup semantic independent. Dup ăМumăm rturТsОaă ТăProkopО,ătraНuМОrТlОănuăauăМumăs ăПТОă pОrПОМtО.ăCСТarăНaМ ăНТnăpunМtăНОăvОНОrОăПТlologТМăОlОăpotăПТăОбОmplarО,ă r mсnăьns ăНОpartОăНОăaăПТăvОrТtabТlОăpoОmО. Ast гТ,ărОspОМtсnНătОбtulăorТgТnală ТăПolosТnНu-ne de diversele ТnstrumОntОăpОăМarОămoНОrnТtatОaănТălОăoПОr ă(traНuМОrТărОМОntОă ТămaТă vОМСТă ьnă marТlОă lТmbТă НОă Мultur ),ă putОmă maбТmТгaă pОrПorman aă traНuМОrТТ,ă r mсnсnНă pОrПОМtă Мon tТОn Тă НОă Пaptulă М ,ă pсn ă Тă МОaă maТă bun ătraНuМОrОăr mсnОăoăsТmpl ăьnМОrМarОăНОăТntОrprОtarОă ТăoăМontТnu ă provoМarОă pОntruă aă ПТă НОvansat ă НОă oă altaă Тă maТă „ПТНОХ ŗă spТrТtuХuТă cКrОăКăьnsuПХОțТtăorТgТnКХuХ. CСТară Тă Мuă lТmТt rТlОă НatОă НОă ТmpОНТmОntОlОă traНuМtologТМО,ă artaătrubaНurОsМ ămОrТt ăaăПТăНОsМopОrТt ă ТăaprОМТat ăpОntruămo tОnТrОaă pe care ne-aă l sat-oă Тă pОntruă Пaptulă М ,ă ьnă МontТnuarО,ă rОprОгТnt ă ună ТгvorăНОăm ТОstrТОăartТstТМ ă Тăьn ОlОpМТunО.ă Referin eăbibliografice Bantaş,ă A.,ă CroТtoru,ă E.ă Didactica Traducerii. BuМurОştТ:ă EНТturaă Teora. 1998. Bec, Pierre. La lyriquОă ПrКnхКТsОă Кuă MoвОnă ÂgО:ă БIIО-БIIIОă sТчcХОs: МontrТbutТonăрăunОătвpologТОăНОsăgОnrОsăpoцtТquОsămцНТцvauб.ă Paris: Picard, 1977-1978, 2 vol. Bec, Pierre. EcrТtsăsurăХОsătrouЛКНoursăОtăХКăХвrТquОămцНТцvКХО. Paris: Paradigme, 1992. Brunot, Ferdinand. Histoire НОă ХКă LКnguОă FrКnхКТsОă НОsă OrТgТnОsă рă Nos Jours.ă TomОă 1ă (НОă lțцpoquОă latТnОă рă laă RОnaТssanМО).ă Paris: Librairie Armand Colin, 1966. CoşОrТu,ăEugОn.ă„PortцОăОtălТmТtОsăНОălaătraНuМtТon‖.ăPКrКХХчХОs, 1997, n°ă 19:ă 19-34.ă CaСТОră НОă ľEМolОă НОă TraНuМtТonă Оtă ďIntОrprцtatТon.ăUnТvОrsТtцăНОăGОnчvО. ,ă .ă ă ă ă ă ă //ă ă ,ă №ă 16.,ă ă .ă .ă1979. 295 Grillo, R. D. Dominant Languages: Language and Hierarchy in Britain and France. Cambridge University Press, 1989. Le Goff, Jacques. LКă CТvТХТsКtТonă НОă ХřOccТНОntă mцНТцvКХ. ColОМ Тaă „LОsăGranНОsăCТvТlТsatТons‖. Paris: Arthaud, 1984. Guerreau, Alain. LřAvОnТră Нřună pКssцă ТncОrtКТn.ă Quelle histoire du MoвОnăÂgОăКu XXIe sТчcХО?. Paris: Le Seuil, 2001. Marrou, Henri-IrцnцО.ă Les troubadours. Paris: Editions du Seuil, 1997. Newmark, Peter. A Textbook of Translation. Singapore: Prentice Hall International, 1998. Rand, Ayn. The Romantic Manifesto. II expanded edition. NY: New American Library, 1975. Roubaud, Jacques. La fleur inverse. Paris: Ramsay, 1986. Zumthor, Paul. La mesure du monde. Paris: Edition du Seuil, 1993. Noti ăbiobibliografic Christinaă Andreeaă MI ARIU aă absolvТtă ьnă anul 1997 FКcuХtКtОКă НОă LТtОrО,ă IstorТОă șТă FТХosoПТО НТnă МaНrulă UnТvОrsТt ТТă НОă VОstă НТnă TТmТ oara,ă spОМТalТгarОaă FranМОг -GОrman .ă Aă МontТnuată studiile cu modulul de studii aprofundate AntropoХogТОă cuХturКХ ,ă ьnă МaНrulă ПaМult ТТă sus-mОn ТonatО.ă Aă urmată stuНТТlОă НoМtoralОă ьnă RomanТstТМ ,ă ob ТnсnНă ьnă anulă 2007ă tТtlulă НОă НoМtoră ьnă ПТlologТО,ă Мuă lucrarea Lirica trubadurilor Ŕ un model romanic prestigios, sub МoorНonarОaă НnОТă ProП.ă unТv.ă Нr.ă IlОanaă OanМОa.ă ÎnМОpсnd din anul 1997,ă aМtТvОaг ă Мaă tТtulară laă FaМultatОaă НОă ManagОmОntă TurТstТМă Тă ComОrМТală TТmТ oara,ă НТnă МaНrulă UnТvОrsТt ТТă CrО tТnОă „DТmТtrТОă CantОmТr‖ăНТnăBuМurО tТ. 296 297 Imprimat la TipografiaăUniversit iiădeăVest Str. Paris, nr. 1 300003,ăTТmТşoara E-mail: editura@e-uvt.ro Tel./fax: +40-256 592 681 298

RELATED PAPERS

RELATED TOPICS

Log In

Studii de traductologie românească I. Discurs traductiv, discurs metatraductiv.

Studii de traductologie românească I. Discurs traductiv, discurs metatraductiv.

Related Papers

RELATED PAPERS

RELATED TOPICS